Cel mai longeviv în funcţie dintre toate personajele cheie ale
României post-comuniste e guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu. Născut
în 1949, Isărescu este
şi cel mai longeviv șef de bancă centrală din lume, el fiind guvernator din
1990. În 1999, a plecat, pentru an, ca independent, la şefia guvernului de
coaliţie de centru-dreapta din epocă, iar în anul următor a candidat, fără
succes, la alegerile prezidenţiale, unde obținut doar 9,54% în primul tur. După
care a revenit în funcţia de guvernator, cu care se identifică de aproape un
sfert de secol. Nu e neapărat simpatizat de toată lumea, dar nimeni nu-i
contestă competenţa şi devotamentul, mai ales că el continuă să acumuleze
performanţe în fotoliul de guvernator. Banca
Naţională a României a acumulat o rezervă record de valută, care a depăşit 53
de miliarde de euro la sfârşitul lunii trecute. Faţă de luna martie, creşterea
este de 112 milioane de euro. Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6
tone, astfel, rezervele internaţionale ale României – valută plus aur – se
apropie tot mai mult de valoarea de 60 de miliarde de euro, sumă fără precedent
în istoria ţării.
Analistul economic Constantin Rudniţchi a declarat, pentru
Radio România, că o rezervă valutară mare dă încredere investitorilor.
Creşterea rezervelor valutare este datorată în mare parte intrărilor de fonduri
europene, afirmă Rudniţchi, care se declară, totuşi, surprins că banii nu se
îndreaptă în ritmul în care ar trebui către realizarea proiectelor, în special
a celor din PNRR. Constantin Rudniţchi
Problema este, însă, următoarea:
că această consolidare a rezervei valutare ne arată că banii europeni nu se
consumă în economie, adică ei rămân în conturile Băncii Naţionale, pentru că
acesta este traseul, consolidează rezerva, o cresc, dar nu ajung în economie
din motive pe care le vedem şi anume nu sunt derulate proiecte, în special de
PNRR, într-un mod mai dinamic, mai rapid. Ca o concluzie, cred că putem spune
că rezerva valutară este un activ, dacă îl putem numi aşa, care oferă mai multă
încredere în economia românească. Atunci când ieşim pe pieţe şi ne împrumutăm,
de exemplu, ea poate fi un atu, poate unul dintre puţinele atuuri, pentru că,
dacă ne uităm, repet, la deficitul de balanţă comercială, la deficitul bugetar,
la nivelul de îndatorare care creşte destul de rapid, acestea sunt, mai
degrabă, semne de întrebare pentru cei care doresc să cumpere titluri de stat
româneşti sau obligaţiuni româneşti, dar rezerva valutară este o ancoră pe care
oricine se poate baza în caz de nevoie.
Pe de altă
parte, tot dintr-un comunicat al BNR reiese că plăţile scadente în luna mai 2023
în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de
ministerul Finanţelor, însumează circa 272 de milioane de euro.