Tag: Rezervatia Biosferei Delta Dunarii

  • Delta Dunării

    Delta Dunării


    Aflată în mare parte în Dobrogea și parțial în Ucraina, Delta Dunării este a doua ca mărime și cea mai bine conservată dintre deltele europene. A intrat în patrimoniul mondial al UNESCO în 1991, fiind clasificată ca rezervație a biosferei la nivel național.



    Delta Dunării vă oferă multe posibilităţi de petrecere a unei vacanţe, după cum ne-a spus la deschiderea oficială a sezonului Cătălin Ţibuleac, preşedintele Asociaţiei de Management al Destinației Turistice Delta Dunării:



    “Delta, dacă vă aduceţi aminte, în perioada pandemiei, a fost definită ca destinaţie sigură în context pandemic şi rămâne şi astăzi o destinaţie foarte sigură. Avem deschise peste 400 de locaţii de cazare, iar preţurile sunt pentru toate buzunarele. Este important şi pentru cine îşi doreşte să vină în Deltă să încerce ceea ce înseamnă gastronomia locală: drob de peşte, cârnat de peşte, o masă de peşte tradiţională, ceva deosebit. Turistul alege locaţiile: fie îşi doreşte maşina lângă el şi atunci Jurilovca, Mahmudia, Murighiol sunt destinaţii perfecte în acest sens, fie aleg să vină în (n.r. inima deltei) deltă şi atunci vorbim de Crişani, de Sulina, Sfântu Gheorghe, unde se poate ajunge doar cu barca. Avem foarte multe de oferit, avem destinaţii superbe!”



    Corina Davidov, purtătorul de cuvânt al Asociației Delta Dunării, ne-a tentat cu specificul gastronomiei locale:



    “La noi ce avem mai special e că toate mâncărurile tradiţionale noi le avem şi în varianta de peşte: avem şi drob de peşte, friptură de peşte. Se cheamă friptură de peşte pentru că se pune la cuptor cu cartofi cu tot. Cârnaţi, mici de peşte, avem absolut orice din peşte, în afară de desert.”



    O destinaţie premium a fost creată pe una dintre insulele din inima deltei. La Holbina vin tradiţional turişti din România, Franţa şi Elveţia. Silvia Savu, managerul complexului ne-a spus ce poate face turistul ajuns aici:



    “Sunt foarte mulţi care vin pentru pescuit, avem turişti care vin pentru bird-watching, avem turişti care vin pentru ca să înveţe să meargă cu caiacul, pentru că avem un ghid de caiac, avem turişti care vin să facă plimbări, avem turişti care muncesc de aici, vin în timpul săptămânii şi lucrează de aici. Efectiv se bucură de linişte, se bucură de peisaj şi lucrează de aici.”



    Localitatea Jurilovca a primit titlul de “locaţie de excelenţă”, titlu conferit de Comisia Europeană prin platforma EDEN. Galina Teleucă, viceprimar Jurilovca:



    “Jurilovca este unul dintre cele mai frumoase sate din România. Culoarea reprezentativă e acel albastru de Jurilovca, pe care aşteptăm să îl vedeţi. La Jurilovca sezonul turistic a început deja. Vă aşteptăm la Jurilovca pentru a descoperi turismul gastronomic, turismul religios, turismul arheologic, turismul făcut cu maşina, cu bicicleta, cu caiacul, cu barca, turismul de deltă, dar şi de Marea Neagră. Vă aşteptăm la Jurilovca să ne cunoaşteţi oamenii, plini de poveştile locului!”



    Silviu Rahău, primarul comunei Crişan, ne-a invitat să descoperim satele de aici: “Comuna Crişan e împărţită în trei sate, Crişan, unde este baza, satul Mila 23 şi Caraorman. Din punct de vedere turistic toată comuna este împânzită de pensiuni. La Caraorman e pădurea, o atracţie turistică ce din an în an atrage un flux tot mai mare de turişti. În Crişan avem pensiuni, avem hotel de 5 stele şi hotel de 4 stele, iar la Mila 23 gastronomie locală, pensiuni sau mai bine zis locuinţe care fac turism.”



    Grig Bejan, proprietarul unei pensiuni eco-turistice din Murighiol, ne-a tentat cu tot felul de activităţi pe care le pot face turiştii ajunşi aici:



    “Este superb. Aşteptăm lumea să vină, pe lângă plimbările cu barca, să beneficieze şi de caiace şi de stand-up padell-uri şi bicicletele de apă pe care le punem la dispoziţie, pentru cei care pot. Ceilalţi pot folosi barca, drept mod de vizitare a Deltei Dunării. Este o perioadă pe care merită să o petreceţi în Delta Dunării!”



    Viorica Bâscă, director Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, a făcut apel la respectarea câtorva reguli de bază pentru vizitarea Deltei Dunării:



    “În calitate de administrator al Rezervaţia Biosferei şi de autoritate competentă pentru protecţia mediului ne dorim ca turiştii să fie cât mai bine informaţi. În primul rând să ştie că accesul pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei se poate face în baza permiselor de acces pentru turişti, acces auto, acces ambarcaţiune. Toate acestea pot fi procurate online, de pe site-ul ARBDD sau prin SMS. A vizita Delta Dunării înseamnă a respecta natura, aşa cum natura ne respectă pe noi şi ne pune la dispoziţie această varietate imensă de specii şi de habitate, care fac rezervaţia unică.”



    Invitaţia a fost lansată! Nu îmi rămâne decât să vă promit că dacă îi daţi curs vă veţi bucura de cele mai frumose răsărituri sau apusuri de soare.




  • Jurnal Românesc – 12.01.2022

    Jurnal Românesc – 12.01.2022

    Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit, la Palatul Cotroceni, pe
    ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Victor Chirilă, cu ocazia
    prezentării scrisorilor de acreditare. România şi Republica Moldova
    trebuie să facă în aşa fel încât parteneriatul strategic dintre ele să devină
    ireversibil a afirmat diplomatul. El a apreciat că, pentru Chişinău,
    parteneriatul dintre cele două state a devenit sinonim cu integrarea europeană
    şi că cele două guverne trebuie să profite de contextul regional şi să aplice
    în detaliu prevederile acestuia. Prioritatea zero, pe termen scurt, este
    să organizăm şedinţa comună a celor două Guverne. (…) ne dorim foarte mult ca
    această şedinţă comună, care va fi foarte curând, să se soldeze cu rezultate
    concrete, importante, în semnarea mai multor acorduri esenţiale pentru
    parteneriatul nostru strategic, în primul rând cu semnarea Acordului de
    asistenţă tehnică nerambursabilă, a spus Chirilă. La rândul său, Klaus
    Iohannis a reconfirmat angajamentul României de a acorda întreaga susţinere
    Guvernului de la Chişinău în procesele de transformare, modernizare şi de
    implementare a reformelor.




    Franţa va depune toate eforturile pentru a contribui la
    extinderea Spaţiului Schengen, primind alături de noi şi România, a
    declarat ambasadorul francez la Bucureşti, Laurence Auer. Diplomatul a arătat
    că ţara noastră a îndeplinit toate criteriile şi a trecut toate probele tehnice
    pentru a considera că este pregătită să adere la spaţiul european de liberă
    circulaţie. Declaraţiile au fost făcute cu prilejul ceremoniei de preluare de
    către Hexagon a preşedinţiei semestriale a Consiliului Uniunii Europene.
    Laurence Auer a precizat, însă, că Parisul nu are un plan anume pentru
    extinderea Schengen şi că nu există un calendar precis al Consiliului UE. Şefa
    Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, Ramona Chiriac, a salutat
    prioritatea preşedinţiei franceze pe această linie şi a reconfirmat faptul că,
    în ochii Executivului Comunitar, România îndeplineşte toate condiţiile tehnice
    pentru aderarea la Schengen. România are rolul său, clar stabilit în
    arhitectura viitoare a Spaţiului Schengen, a unui Spaţiu Schengen pe care
    Comisia Europeană şi-l doreşte robust şi capabil de a răspunde diferitelor
    ameninţări, a spus Chiriac. Decizia de aderare a României la spaţiul
    Schengen poate fi luată în Consiliul UE doar cu unanimitatea voturilor statelor
    membre.




    Tot mai mulţi pescari din Dobrogea preferă să renunţe la activitate
    şi să plece în străinătate. Asociaţia Grindul Lupilor, din satul constănţean
    Sinoe, mai are doar 30 de pescari din cei aproape 200 din urmă cu 10 ani, iar
    preşedintele acesteia, Eugen Drăgoi, a declarat că situaţia este cauzată de
    faptul că Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării nu mai emite
    autorizaţii pentru societăţi comerciale, aşa încât activitatea trebuie
    întreruptă în fiecare an. Am trecut la disponibilizări. Pescarii
    disponibilizaţi au plecat în alte ţări unde au găsit de lucru, a spus
    Drăgoi. În lipsa lucrătorilor români, pentru cele şapte nave pe care le deţine,
    asociaţia angajează acum pescari din Bulgaria şi Turcia. Pescarii au
    plecat pentru că nu se poate trăi. Fiecare trăieşte în altă ţară, Scoţia,
    Irlanda. Pescarii vor dispărea, dacă nu se vor lua măsuri, şi ultimii care au
    rămas or să plece în alte domenii, a declarat pentru Agerpres Valeri
    Zuda, un pescar în vârstă de 57 de ani din satul tulcean Jurilovca. El a mai
    spus că în Jurilovca numărul pescarilor a ajuns la 15% din cel de acum câteva
    zeci de ani, după ce majoritatea au plecat să muncească în străinătate.




    Filmul Om Câine, primul lungmetraj regizat de Ştefan
    Constantinescu, cu Bogdan Dumitrache şi Ofelia Popii în rolurile principale, va
    avea premiera mondială la cea de-a 45-a ediţie a Festivalului de film Göteborg,
    care se va desfăşura în perioada 28 ianuarie – 6 februarie. Pelicula, o
    producţie România, Bulgaria, Suedia, Germania, va fi proiectată în zilele de 2,
    3 şi 5 februarie. Festivalul de film Göteborg prezintă, anual, aproximativ 400
    de producţii din întreaga lume, iar la proiecţii participă în jur de 130.000 de
    spectatori. Circa 1.900 de cineaşti, jurnalişti şi delegaţi din industrie sunt
    prezenţi an de an la festival. În contextul pandemiei, ediţia de anul trecut a
    avut loc online, însă a atras cel mai numeros public de până acum. În 2022,
    organizatorii plănuiesc o ediţie cu prezenţă fizică, completată de un program
    online care va cuprinde 50 de filme.


  • Salvarea speciilor periclitate din Delta Dunării

    Salvarea speciilor periclitate din Delta Dunării

    Cel mai recent studiu
    realizat de cercetătorii din România arată că în Rezervaţia Biosferei Delta
    Dunării sunt aproximativ 9.500 de specii.
    Dar cel puțin o treime
    dintre ele sunt periclitate, potrivit lucrării ‘Un inventar al speciilor din
    RBDD’.
    Dacă nu se iau măsuri,
    unele specii riscă să dispară.



    Pentru a preveni acest lucru,
    Administrația Biosferei Delta Dunării a accesat fonduri europene, în valoare de
    peste 16 milioane de lei, pentru un proiect menit să protejeze speciile
    periclitate.


    Coordonator de proiect,
    Viorica Bâscă, menționează câteva dintre speciile vizate:




    Pot să nominalize câteva care sunt cunoscute: vulturul
    codalb, șoimul dunărean, orhideea de baltă. Sunt vizate inclusiv analize
    genetice pentru acestea. Este vorba de 11 specii periclitate și 5 tipuri de
    habitate.





    Proiectul
    Măsuri pentru asigurarea unui statut de protecție și conservare a habitatelor
    și speciilor periclitate din RBDD în context internațional include
    mai multe activități.


    De la măsuri concrete de protejare a
    habitatelor până la campanii de informare a localnicilor dar și a turiștilor:




    Vor fi construite cuiburi artificial pentru vultur,
    pentru șoim, vor fi câteva replantări – bineînțeles – tot ale speciilor
    periclitate, în zonele unde normal trebuie să se dezvolte aceste specii. Se va
    face evaluarea diversității genetice la speciile sălbatice periclitate.
    Reabilitarea unor habitate, relocarea unor specii cheie, măsuri speciale de
    management pentru conservarea unora dintre acestea și așa cum este obligatoriu
    în fiecare proiect, vor fi activități de conștientizare, de popularizare.
    Grupurile țintă încep cu populația locală, mediul de afaceri, ONG-uri, turiști,
    instituții ale statului. Evident, turiștii aici, ar trebui să fie – din punctul
    nostru de vedere – mult mai bine informați decât sunt în acest moment, mai ales
    în privința respectului pe care trebuie să îl arătăm biodiversității din Delta
    Dunării.




    Iar efectele
    se vor vedea pe termen lung, spune Viorica Bâscă:




    Eu cred că este unul dintre proiectele care pot avea un
    impact benefic pe termen lung în Deltă. Pentru că odată ce crește gradul de
    conservare, de management al acestor specii periclitate, înseamnă că ele vor
    avea posibilitatea unei dezvoltări mult mai bune pe termen lung. Ceea ce este
    un beneficiu pe care credem noi, că-l vor aprecia inclusiv turiștii, care vor
    avea poate posibilitatea de a admira în deltă și vulturul și orhideea de baltă
    și șoimul dunărean.





    Valoarea proiectului este de aproximativ
    16 milioane de lei.


    Acesta este cofinanțat din Fondul
    European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Infrastructură Mare
    2014 -2020.