Radio România Internațional

Tag: rezerve

  • Rezerve suficiente de gaze naturale

    Rezerve suficiente de gaze naturale

    Consecventă obiectivului de a scăpa de dependenţa de combustibilii fosili din Moscova, stabilit în contextul situației generate de invazia Rusiei în Ucraina vecină, Uniunea Europeană continuă să aplice măsurile aferente decise la Bruxelles. Acestea țin, între altele, de constituirea unor stocuri comune de gaze. Iar procesul, declanșat în urmă cu câteva luni, se derulează bine, cu o cadență chiar superioară celei avute în vedere. Stocurile comune europene au ajuns deja la 84%, ceea ce înseamnă mai mult decât obiectivul fixat, anunța încă din luna septembrie preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Prietenii noştri din ţările baltice au depus eforturi uriaşe pentru a pune capăt dependenţei lor de Rusia. Au investit în energia din surse regenerabile, în terminale GNL (gaz natural lichefiat) şi în conducte de interconectare. Toate acestea au fost înfăptuite cu costuri ridicate, însă dependenţa de combustibilii fosili din Rusia are un preţ mult mai mare. Trebuie să ne debarasăm de această dependenţă în întreaga Europă, declara von der Leyen.

    La momentul anunțului, depozitele de gaze din România atinseseră pragul minim de umplere de 80% , prevăzut în noul regulament al Comisiei Europene în cadrul pregătirilor pentru sezonul rece. Iar în luna care s-a scurs de atunci, gradul de umplere a crescut cu încă 11 procente. România avea duminică în depozite peste 2,8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, ceea ce înseamnă aproape 91% din capacitatea de înmagazinare a ţării, a anunţat Transgaz, care a precizat că stocarea gazelor va continua până la 30 octombrie. Între timp, importurile de gaze făcute de România au scăzut cu peste 20% în primele opt luni din 2022, faţă de perioada similară a anului trecut. Iar Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează că tendinţa se va menţine pentru întreg anul. În plus, producţia internă de gaze naturale, care în primele opt luni a fost cu 4,6% mai mică comparativ cu perioada similară din 2021, va creşte cu aproape 2% faţă de anul trecut.

    Cifrele publicate de Institutul Național de Statistică arată, pe de altă parte, o scădere a consumului de energie electrică în România cu 5,3% în primele opt luni ale acestui an, faţă de aceeaşi perioadă din 2021. Această reducere a dus la o creştere a exportului de energie electrică cu aproape 85 de milioane de kWh. Cifrele mai relevă că, în timp ce iluminatul public a înregistrat o creştere cu aproape 4 procente, consumul populaţiei a scăzut cu 7,7%. Datele anunțate vineri arătau că România exporta 1.100 de MW, în principal datorită producţiei mari realizate de parcurile eoliene. Producţia totală de energie era de 6.300 de MW, iar consumul de aproximativ 5.200 de MW.


  • Pe ce ar trebui să mizeze România?

    Pe ce ar trebui să mizeze România?

    În următoarele două decenii, România trebuie să pună accent pe resursele interne, atât cele naturale, cât şi forţa de muncă, precum şi pe macrostabilitatea economică, întrucât lipsa ei poate fi considerată un atac chiar la democraţie — a afirmat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. El a îndemnat la o creştere economică moderată, echilibrată şi sustenabilă, capabilă să creeze locuri de muncă. În domeniul economiei nu există miracole şi nimic nu poate înlocui o combinaţie corectă de politici economice pentru a realiza dezvoltarea sustenabilă a unei ţări, consideră şeful BNR. În opinia sa, în perioada urmatoare, aceasta ar trebui sa fie ţinta pentru ţara noastră.



    Mugur Isarescu: “Cred ca obiectivul principal al perioadei următoare în România este o creştere economică echilibrată, sustenabilă şi inclusivă, prin aceasta terminologie de “inclusiv” întelegând o creştere economică care creează locuri de muncă.”



    Pentru a obţine această creştere, trebuie rezolvat în primul rând dezechilibrul major care se profilează pentru următorii 10 sau 20 de ani şi anume raportul între numărul pensionarilor şi cel al contribuabililor la sistemul de pensii, spune Mugur Isarescu. În plus, trebuie evitată accelerarea creşterii economice peste potenţial în perioade pre-electorale, deoarece o astfel de abordare nu face decât să grăbeasca declinul care urmează după alegeri.



    La rândul său, prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, spune că statul trebuie să-şi îndeplinească rolul de a realiza o combinaţie corectă de politici economice, de a gestiona eficient participaţiile pe care le mai deţine în economie şi de a sprijini acţiunile antreprenoriale, prin diversificarea schemelor de ajutor de stat.



    Florin Georgescu: “Pentru a asigura aceste efecte de sprijin către sectorul investiţional, statul trebuie să aibă la dispoziţie un flux predictibil şi consistent de resurse financiare, pentru că altfel nu are credibilitate. Acest flux predictibil şi consistent de resurse financiare se poate asigura numai printr-o disciplină fiscală riguroasă a tuturor contribuabililor, persoane fizice şi juridice, la rândul ei, disciplina bazată pe o legislaţie fiscală şi financiar-contabilă din care să fie eliminate ambiguităţile şi breşele existente încă, din păcate, în acest cadru juridic.”



    In concluzie, România ar trebui să-şi valorifice rezervele interne, să aloce mai bine resursele pe care le are la dispoziţie şi să utilizeze o combinaţie corectă de politici economice, pentru o creştere sustenabilă şi pentru a recuperara decalajele care o separă de statele dezvoltate.