Radio România Internațional

Tag: rezerve valutare

  • Rezervele valutare, în creştere

    Rezervele valutare, în creştere

    Rezervele valutare ale Bancii Naţionale a României au crescut luna trecută comparativ cu nivelul înregistrat la final de februarie şi au depăşit pragul de 64 de miliarde de euro. În cursul lunii martie, au avut loc alte intrări de 1,7 miliarde de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor şi altele. De asemenea, au avut loc ieşiri de 638 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută, plăţi din contul Comisiei Europene şi altele. Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la peste 103 tone, însă valoarea a crescut la aproape şapte miliarde de euro, ca urmare a majorării preţurilor pe piaţa internaţională.

    Analistul economic Constantin Rudniţchi spune că aceste depozite permit Băncii Naţionale să asigure o stabilitate a cursului de schimb valutar. Însă sunt şi un semn că unele fonduri europene rămân la BNR şi nu sunt utilizate rapid în economie. Constantin Rudniţchi: “Această consolidare continuă a rezervei internaţionale ne poate spune şi că există o slabă, să zicem, realizare a proiectelor de investiţii cu fonduri europene. Se vorbeşte destul de mult despre faptul că o bună parte din banii care vin din fonduri europene rămân parcaţi la Banca Naţională şi nu se duc în economia reală, dar sigur că, din acest punct de vedere, lucrurile se pare că încep să se mai mişte, în sensul că avem nişte investiţii care sunt chiar decontate, n-avem o cifră clară, dar din câte vedem, totuşi, fondurile încep să fie cheltuite cu o viteză mai mare şi cu un nivel mai mare.”

    BNR a mai anunțat că IRCC, indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor, a scăzut la 5,90% pe an, de la 5,97 de procente, nivel publicat în urmă cu trei luni. Este prima reducere importantă din ultimul an. IRCC reprezintă media aritmetică a ratelor de dobândă zilnice atribuite tranzacțiilor interbancare din trimestrul anterior. Potrivit experților, indicele ar urma să cunoască din luna iulie o a doua scădere până la 5,84%. Tendinţa este clar una descrescătoare, iar evoluţia va duce la diminuarea ratelor la creditele ipotecare contractate de către aproape 500.000 de români.

    Acesta este indicele după care se calculează dobânda pentru creditele cu dobândă variabilă acordate în lei după luna mai a anului 2019, când avea valoarea de 2,36%. IRCC a fost gândit de Guvernul României ca o soluție pentru contrabalansarea efectelor indicelui ROBOR, care creștea rapid de la o lună la alta spre finele anului 2018 și, odată cu el, și ratele românilor.

    În ceea ce privește ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, acest indice a scazut și el la 6,05 % pe an, de la 6,06 % pe an în şedinţa precedentă.

  • Comisia publică bilanțuri privind dezechilibrele macroeconomice în șase state membre

    Comisia publică bilanțuri privind dezechilibrele macroeconomice în șase state membre

    România se numără printre cele șase state pentru care Comisia Europeană a publicat analize aprofundate, cu scopul de a evalua dacă se confruntă cu dezechilibre macroeconomice în contextul semestrului European. Alături de România, au fost analizate Cipru, Țările de Jos, Slovacia, Spania și Suedia.

     

    În ceea ce privește țara noastră, deficitele publice şi de cont curent mari, precum şi rata ridicată a inflaţiei, peste nivelurile de dinaintea pandemiei, fac economia românească potenţial vulnerabilă la şocuri în viitor.

    România nu s-a confruntat cu dificultăţi în a-şi acoperi nevoile de finanţare datorită economiei sale solide, perspectivelor de creştere pe termen mediu şi datorită nivelului scăzut al datoriei publice.

    Potrivit Comisiei Europene, rezervele valutare ale României par în general adecvate, acoperind aproape cinci luni de importuri şi mai mult de sută la sută din datoria externă pe termen scurt la finalul anului trecut.

    S-au înregistrat unele progrese în reducerea deficitului de cont curent în 2023, în principal în urma înăspririi politicii monetare şi a consumului privat mai slab.

    Comisia Europeană atrage însă atenția că, în condiţiile în care politicile rămân neschimbate, riscurile legate de poziţia externă ar urma să rămână ridicate în următorii ani.

    În document se apreciază că “urmărirea unei strategii credibile de consolidare fiscală este prioritatea cheie a politicilor menite să atenueze riscurile la adresa stabilităţii economiei”.

    Este nevoie de implementarea deplină a reformelor fiscal-structurale incluse în PNRR, în special cele care vizează o creştere structurală a veniturilor guvernamentale şi o execuţie bugetară mult mai strictă decât în ultimii ani.

    Comisia apreciază că vulnerabilităţile macroeconomice ale României s-au extins în urma pandemiei, într-un context în care s-a înregistrat o creştere extrem de solidă.

    În următoarele săptămâni vor fi publicate analize aprofundate pentru alte șase țări: Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia și Portugalia.

     

  • Jurnal românesc – 2.06.2016

    Jurnal românesc – 2.06.2016

    România şi Bulgaria au semnat o scrisoare
    comună în care cer Canadei ridicarea vizelor pentru cetăţenii celor două state,
    a declarat şeful guvernului de la Sofia, Boico Borisov, miercuri, într-o
    conferinţă de presă cu omologul său de la Bucureşti, Dacian Cioloş. Cei doi au
    avut o intrevedere bilaterală în marja summitului Procesului de Cooperare
    din Europa de Sud-Est (SEECP)
    desfăşurat la Sofia. Cioloş
    a anunţat că cel mai probabil la mijlocul lunii va face o vizită în Canada unde
    doreşte să discute şi această chestiune. El şi-a exprimat speranţa ca până la
    sfârşitul anului partea canadiană îşi va exprima punctul de vedere. Cioloş a
    menţionat că aprobarea acordului de liber schimb între UE şi Canada este într-o
    fază avansată şi chiar dacă nu e în mod formal legată de chestiunea vizelor,
    atunci când s-a negociat documentul autorităţile de la Otawwa şi-a luat nişte
    angajamente. Luna trecută, România şi Bulgaria au avertizat că ar putea vota
    împotriva acordului în semn de protest faţă de refuzul guvernului de la Otawwa de a elimina
    vizele pentru cetăţenii din cele două ţări.




    În primele două luni de
    la debutul perioadei de înscriere, în
    Registrul electoral figurează 891 cereri din partea cetăţenilor români cu
    domiciliul sau reşedinţa în străinătate care doresc să voteze la alegerile
    parlamentare de la sfârşitul acestui an.
    Potrivit MAE, 698 dintre aceste cereri vizează votul prin corespondenţă,
    iar 193 vizează organizarea de secţii speciale în apropierea
    domiciliului/reşedinţei. Înscrierea în Registrul Electoral a debutat la 1
    aprilie şi se va încheia aproximativ cu trei luni înainte de data alegerilor,
    care urmează să fie stabilită, conform legii, prin hotărâre de Guvern.




    Elveţia a eliminat de la 1 iunie
    toate restricţiile pe piaţa muncii pentru români şi bulgari. Autorităţile de la
    Berna prelungiseră în 2009 şi 2014 măsurile restrictive, temându-se de o
    invazie a muncitorilor din cele două ţări. Măsurile ar putea fi reintroduse
    până în mai 2019, dacă imigraţia din România şi Bulgaria va depăşi cu 10% media
    ultimilor 3 ani, la jumătatea anilor 2017 şi 2018.




    Evoluţiile
    de securitate din regiune şi necesitatea întăririi capacităţii NATO de a
    descuraja ameninţările la adresa securităţii aliate – au fost analizate,
    miercuri, la Bucureşti, de ministrul apărării, Mihnea Motoc, şi de preşedintele
    Adunării Parlamentare a NATO, congresmanul american Michael Turner. Potrivit
    unui comunicat al MAPN, oficialul american a reiterat rolul important pe care
    România îl joacă în cadrul parteneriatului bilateral, prin sistemul de apărare
    antirachetă de la Deveselu. Turner a apreciat contribuţia semnificativă a României în misiunile din Afganistan şi în cadrul
    Coaliţiei Internaţionale împotriva Statului Islamic. La rândul
    său, Mihnea Motoc a subliniat importanţa strategică a Mării Negre pentru
    securitatea regională, precum şi necesitatea concentrării eforturilor aliaţilor
    în această zonă.




    La sfârşitul lunii mai, rezervele valutare ale României au
    depăşit 32 de miliarde de euro, în creştere cu peste 1,2 miliarde faţă de
    valoarea înregistrată la 30 aprilie. Conform unui comunicat al Băncii Naţionale,
    creşterea a apărut după vinderea unei emisiunii de euroobligaţiuni în valoare
    nominală de un miliard de euro, de luna trecută. Rezerva de aur s-a menţinut la
    103,7 tone, cu o valoare de peste 3,6 miliarde de euro. Plăţile efectuate în
    perioada ianuarie – mai 2016 în contul datoriei publice au totalizat aproape 2
    miliarde şi jumătate de euro, iar cele scadente până la finele anului însumează
    aproape 3 miliarde de euro.

  • Jurnal românesc – 4.08.2015

    Jurnal românesc – 4.08.2015

    Banca Naţională a României a decis, marţi menţinerea dobânzii de politică monetară la nivelul actual de 1,75% pe an. Banca Centrală a mai decis păstrarea ratelor actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută, deşi analiştii economici aşteptau o reducere a acestora. Pe de alta parte, BNR a anunţat, luni, că rezervele valutare au scăzut cu aproape un miliard de euro luna trecută, faţă de luna iunie, şi au ajuns la 29,1 miliarde de euro. Reducerea a fost determinată, în principal, de rambursarea unei emisiuni de obligaţiuni în euro a Ministerului Finanţelor, scadentă pe 29 iulie. Rezerva de aur Romaniei s-a menţinut la 103,7 tone, valoarea acesteia fiind de aproape 3,3 miliarde de euro.



    Educaţia trebuie să fie un pilon al României puternice a subliniat preşedintele Klaus Iohannis într-un mesaj transmis, luni, cu ocazia celebrării a 15 de ani de existenţă a Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România şi a celei de-a zecea ediţii a Forumului Organizaţiilor Studenţeşti din România. Seful statului a apreciat importanţa implicării studenţilor atât în reforma sistemului de învăţământ superior românesc, cât şi în transformarea democratică a societăţii.



    PNL a invitat partidele parlamentare, pe data de 17 august, la consultări privind temele care ţin de macrostabilitatea economică a României, între care absorbţia fondurilor europene, dezvoltarea infrastructurii şi reforma administraţiei publice locale. O altă temă de discuţie va fi Codul Fiscal. Alina Gorghiu, copreşedinte PNL, a declarat că liberalii vor vota documentul, dar numai în anumite condiţii. Alte teme propuse de liberali în cadrul consultărilor publice sunt aderarea la Spaţiul Schengen şi pregătirea agendei pentru preluarea preşedinţiei Consiliului UE de către România în 2019.



    Cei mai mulţi imigranţi care au ajuns anul trecut în Germania au fost din Polonia şi România, arată cifrele publicate luni de Oficiul Federal de Statistică de la Berlin. Numărul străinilor care trăiesc în Germania a ajuns anul trecut la aproape 11 milioane. Aproximativ 620 de mii din noii veniţi anul trecut sunt din UE, în special din Polonia, România, Italia şi Bulgaria. Ministerul de Interne de la Berlin se aşteaptă anul acesta la 450 de mii de noi cereri de azil.



    3,9 milioane de turisti straini au venit in Romania in primele 6 luni ale anului, in crestere cu 10,1% fata de semestrul I din 2014, potrivit datelor publicate luni de Institutul National de Statistica. Cei mai multi vizitatori au fost din Germania, Italia, Israel, Franţa, Statele Unite, Marea Britanie şi Ungaria. In primul semestru al anului, numarul turistilor romani care au calatorit in strainatate a fost 6,23 milioane, în urcare cu 11,1% compartiv cu aceiasi perioada din 2014. Durata medie a unui sejur a fost de 2,6 zile pentru turiştii români şi de 2 zile pentru cei străini.



    Mai multe nave de croazieră din Germania şi Austria cu destinaţia Tulcea-Delta Dunării sunt blocate pe sectorul Corabia – Turnu Măgurele din cauza cotelor foarte scăzute ale Dunării. Operatorul turistic de la Tulcea a decis transferul turiştilor cu autocarul, însă mulţi dintre ei au refuzat, fiind persoane de vârsta a treia. În această lună sunt programate nu mai puţin de 40 de sosiri de nave de croazieră, însă dacă nivelul Dunării va rămâne la fel de scăzut este foarte probabil ca toate aceste croaziere să fie anulate. O situaţie similară s-a înregistrat în 2010, fapt care a dus în anul următor la o scădere drastică a numărului de turişti care au ales croaziera pe Dunăre cu destinaţia Tulcea şi Delta Dunării.