Până pe 29 septembrie 2023, Elite Art Gallery din Bucureşti găzduiește expoziția artiștilor care au participat în cadrul rezidenței artistice de la Balcic, Bulgaria, din acest an.
Evenimentul este intitulat «Balchik Art Residency» și celebrează 20 de ani de desfășurare neîntreruptă a taberei Pictori de azi la Balcic‟, proiect inițiat de Asociația Elite Art Club UNESCO.
Expoziția reunește lucrările artiștilor: Eugen Alupopanu, Andreia Cişmaşiu, Adrian Crîşmaru, Rodica Crîşmaru, Alexandra Floarea, Andreea Gabriela Tudor şi Bogdan Sassu.
Am discutat la vernisaj cu Ana Neagoe, curatoarea expoziţiei.
Liliana Draganov a prezentat în limba română un mesaj al Directoarei Institutului Cultural de Stat — Centrul Cultural «Castelul» de la Balcic, Jeni Mihailova.
Încheiem cu Bogdan Sassu, un artist vizual care a studiat în Anglia şi care a terminat de curând un doctorat în arte. L-am rugat să ne explice pe scurt sistemul britanic de acordare a titlurilor ştiinţifice de doctor şi de ce scrie pe diploma sa «Doctor în filosofie».
S-a încheiat proiectul ”iMigrate. The Biology of Transition”, realizat în co-finanțare cu ICR prin Programul “Cantemir”.
E T A J artist run-space a refăcut simbolic drumul migranților români spre America. Călătoria-performance “iMigrate. The Biology of Transition” a documentat, din multiple perspective artistice, drumul migranților români spre Țara Făgăduinței. Într-un road-residency spre America, Mircea Modreanu, Ilina Schileru, Lucian Sandu Milea și Răzvan Năstase, artiști din colectivul independent E T A J artist-run space, au creat pe străzi, în metrou, în gări și în aeroporturi, pentru a expune la capătul drumului, în Galeria Durden and Ray din Los Angeles.
Expoziția de grup a fost organizată de cei 4 artişti români împreună cu alți 4 artiști: Lana Duong, Carlos Beltran Arechiga, Ben Jackl și Steven Wolkoff.
Am stat de vorbă la Bucureşti, după «aventura americană», cu artista vizuală şi curatoarea Ilina Schileru.
Expoziția reprezintă etapa București a proiectului Rezidența di artiști Soleil di L’Est, la Luynes, pe Valea Loarăllei, Franța” și adună lucrări a pictorilor români contemporani cari loară parti la rezidențili di artiști cumăndusiti di suţată tru perioada 2001-2021. Lucrărli expuse sunt adrati după turnarea tru văsilie ditu locurli franceze, sumu influența impresiilor și a emoțiilor adunati tu kirolu a participarillei la aesti rezidenți. Sidzumu di zboru cu unu di curatorllii a expozițiillei, Valentin Tănase, ti Suţata Soleil di L’Est”, ti actuala expoziție și ti artiștilli prezență pi simezi:
Expoziția prezentă easti ndreaptă di Suţata Soleil di LEst”, cari ş-dizvărteaşti lucurlu tru nai ma marea parti tru Franța, aclo ea căsliseaşti artiști plastiţ ditu România tră stagii di creație, rezidențe di artiști, cu capacitatea și căbilea ta s’veadă și ti informari tru centre culturale importante ditu Franța. Expoziția prezentă acaţă tu isapi opera a 65 di artiști contemporani di tuti ilikiili. Ari și artiști ţi suntu tru praglu a senectutiljlei, artiști tru mplină maturitate creatoari, ama și artiști tiniri aflaț tru praglu afirmarillei și a căftarillei a unăllei cali tru aestă zonă dificilă a artăllei. Avem nica și lucrări a născăntoru artiști cari dusiră la Aţelu di analtu tru anlu ditu soni, tră atea că vrumu s’ljli tiñisimu pritua aestă turli. Expoziția easti multu variată, tră itia că artiștii yinu ditu zone și ditu medii diferiti. Cathi unu ari un stil a lui işiş, s’exprimă, cathi unu dielli, cu maximă sinceritate. Nu ari niţi ună turlie di restricție tu ţi mutreaşti stiluri, genuri, tehniţ di lucru, ama vas ă spunu că un numitor comun cari-lli leagă tuț easti aestă tiñie tră meastișuglu artistic și tră sinceritatea a actului di creație. Cata aestea suntu coordonatele aistei expoziții, eclectice ca iţi expoziție colectivă, ama cari aduţi dininti ună paletă ţi aţea ţi s’faţi adză tru arta contemporană românească.”
Valentin Tănase nă spusi ndauă ditu minutişurli a organizarillei a unei ahtari turlie di expoziții și ti câţ artişti români loară parti la tăburili di creaţie Soleil di LEst”:
Organizaria a unei expoziții easti unu lucru n’sine, cari caftă născăti coordonate. Prota ş-prota himu obligaț di spațiul expozițional. Di altă parte, aca deadimu ăbili ti artiști s’aducă cu mplină libertate iţi turlie di lucrări, curatorlu lipseaşti să știbă s’li organizeadză ntră eale, ta s’li facă simfuni tu planu cromatic, stilistic, un lucru cari nu easti totna lişoru. Sigura căţe cathi lucrari lipseaşti s’hibă băgată vără turlie tru valoari, și tră aţea căte cathi unu di artiști ari orgoliul a lui işiş, lipseaşti s’darămu atea turlie tra s’aflămu ceariia tru cari cethi artist s’hibă ghini băgatu tru valoari, s’nu hibă eclipsat, să spunem, di un altu artist cari easti arădăpsitu nigă elu, dimi borgea easti cabaia ndilicată și caftă multu kiro, arăvdari, și cadealihea ună tadi axizeari. Pistipsescu că fură cama di 100 di artiști, și practic, voi să spunu că multe ditu numili importante ali artă românească contemporană fură vără turlie tru Franța, sumu egida aliştei Asociații Soleil di LEst”. Di multe ori expozițiile s-feaţiră tru Franța, di itia că Suţata apufuseaşti, și tru tricut și tru prezentu, multi ligături entităț culturale ditu Franța, primării, ţentre culturale, organizații, tra saflă locuri di expuneari. Tru idyiulu kiro, suţata edită ma multi albumi, prezentă tru mass-media aesti expoziții și artiștilli români contemporani. Promovaria artăllei românești tru Europa Occidintală easti ună mindueari a aliştei asociații, pi ningă expozițiile cari s’ţănu și cari, dealihea, și eale fac parte ditu tamamu aestă promovari artistică.”
Cum s’dizvărteaşti stagiul di rezidință? Valentin Tănase: Prota ş’prota, artiștilli suntu călisiţ tru locuri di intensitati artistică, culturală, istorică ditu Franța, iu avură creaţii alță artiști, iu s-inspiră corifei ali artă universală, și iu pot s’află reperi ti devenirea artistică istorică. Tru idyiulu kiro, aesti tăburi îlli bagă tu ligătură artiștilli, cari altă turlie vahi nu s’adună multi ori, au aestă oportunitate tis ă zburască unu alantu, s’alăxească mindueri, opinii, ta s’nveaţă unu di la alantu andicra di experiența pi cari u ari cathiunu. Suţata Soleil di LEst” ari tru ună colecție permanentă cu opere di la mulţă artiști contemporani și eale sunt itinearate di multe ori tru expoziții temporari, tru lenu turlii di centre importante, nu maş tru Franța”.
Artistul plastic Victor Dima, unu ditu aţelli 3 curatori ali expoziție, nă zbură și el ti rezidințili di artiști Soleil di L’Est”: Noi călisimu artiștilli cari loară parti pi hiotea kirolui la tăburili ndreapti di asociație și cathi unu artistu deadi lucrarea pi cari u lugursi nai ma reprezentativă tră momentul actual a stadiului di creație tru cari s’veadi cathi unu di năşi. S-feaţiră expoziții și tru Olanda, tru Belgia, Austria, publiclu ditu văsiliili vest-europene avu ucazea s’llia ligătura cu artiștilli ditu estul ali Europă, cu operili a lor maxusu, și aestă turlie s’dukească cilăstăserli actuale ale artă plastică ditu aestă zonă a Europăllei. Di arada, la tabere llia parti 4-5 artiști.A artiștilor lă si asiguripseaşti cazari, lă si asiguripsescu materiale di lucru și tru perioada tăburillei respective avem căbilea s’făţemu documentari tru zonele respective nica şi tru locuri cama dipărtoasi. Făţemu ligătură și cu artiștii zonali, cu operili a lor, s’fac alăxeri di experiență, di impresii, și tru perioada di șideare s’realizeadză unu şingiru di lucrări f tru plein-air ică tru atelier, cathi unu dupu cum lugurseaşti că poati s’lucreadză cât cama hăirlăticu, și să s’exprimă cât ma ghini tră s’alăsă operi reprezentativi.”
Victor Dima nă zbură şi ti pandimie și cum u duki ditu videala artistică: Va s’hibă dauă puncte di videală, voi să spunu acutotalui ncuntrati/ ana: di ună parte, ca tută lumea avu zñie di aestă pandimie, ama sumu aspectul artistic lugursescu că poati fu ună hăiri, tru noima că artiștii avură ma multu kiro di creație, hiinda vără turlie obligaț ta s’şeadă ma multu tru atelier andicra di s’acaţă alti activități cari vrea u mintească lucrarea di creație. Și fdi itia că avem lucrări pi cari eu li lugursescu di unu multu bun nivel artistic easti ună dovadă că pandemia, cara nă adusi zñie ca persoane fiziţi, ca artiști mini minduescu că avu hăiri.”
Expoziția reprezintă etapa București a proiectului Rezidența de artiști Soleil de L’Est, la Luynes, pe Valea Loarei, Franța” și reunește lucrări ale pictorilor români contemporani care au participat la rezidențele de artiști conduse de asociație în perioada 2001-2021. Lucrările expuse sunt realizate după întoarcerea în țară de pe meleaguri franceze, sub influența impresiilor și a emoțiilor acumulate pe parcursul participării la aceste rezidențe. Am stat de vorbă cu unul dintre curatorii expoziției, Valentin Tănase, despre Asociația Soleil de L’Est”, despre actuala expoziție și despre artiștii prezenți pe simeze:
Expoziția prezentă este organizată de Asociația Soleil de LEst”, care își desfășoară activitatea în cea mai mare parte în Franța, acolo ea invită artiști plastici din România pentru stagii de creație, rezidențe de artiști, cu capacitatea și posibilitatea de a vedea și de a se informa în centre culturale importante din Franța. Expoziția prezentă cuprinde opera a 65 de artiști contemporani de toate vârstele. Există și artiști aflați la pragul senectuții, artiști în plină maturitate creatoare, dar și artiști tineri aflați în pragul afirmării și al căutării unui drum în această zonă dificilă a artei. Avem chiar și lucrări ale unor artiști care ne-au părăsit în ultimul an, pentru că am dorit să le aducem un omagiu în acest fel. Expoziția este extrem de variată, pentru că artiștii vin din zone și din medii diferite. Fiecare are un stil propriu, se exprimă, fiecare dintre ei, cu maximă sinceritate. Nu există niciun fel de restricție cu privire la stiluri, la genuri, la tehnici de lucru, dar aș spune că un numitor comun care-i leagă pe toți este acesta respect pentru meșteșugul artistic și pentru sinceritatea actului de creație. Cam acestea ar fi coordonatele acestei expoziții, eclectice ca orice expoziție colectivă, dar care oferă o paletă a ceea ce se face astăzi în arta contemporană românească.”
Valentin Tănase ne-a dezvăluit câteva dintre dedesubturile organizării unei astfel de expoziții și despre câţi artişti români au participat la taberele de creaţie Soleil de LEst”:
Organizarea unei expoziții este o activitate în sine, care cere anumite coordonate. În primul rând suntem obligați de spațiul expozițional. Pe de altă parte, chiar dacă am oferit posibilitatea artiștilor să aducă cu deplină libertate orice fel de lucrări, curatorul trebuie să știe să le organizeze între ele, ca să se armonizeze cromatic, stilistic, un lucru care nu este întotdeauna ușor. Sigur că fiecare lucrare trebuie pusă într-un fel în valoare, și pentru că fiecare dintre artiști are orgoliul său personal, trebuie să facem în așa fel să găsim soluția în care fiecare artist să fie bine pus în valoare, să nu fie eclipsat, să spunem, de un alt artist care e așezat în preajma sa, deci sarcina e destul de delicată și cere mult timp, răbdare, și într-adevăr o anumită dexteritate. Sunt încredințat că au fost peste 100 de artiști, și practic, aș spune că multe din numele importante ale artei românești contemporane au fost într-un fel sau altul în Franța, sub egida acestei Asociații Soleil de LEst”. De multe ori expozițiile s-au făcut în Franța, pentru că Asociația stabilește, și în trecut și în prezent, numeroase contacte cu entități culturale din Franța, primării, centre culturale, organizații, pentru a găsi spații de expunere. În același timp, asociația a editat mai multe albume, a prezentat în mass-media aceste expoziții și artiștii români contemporani. Promovarea artei românești în Europa Occidentală este o preocupare a acestei asociații, pe lângă expozițiile care se fac și care, bineînțeles, și ele fac parte din exact această promovare artistică.”
Cum se desfășoară stagiul de rezidență? Valentin Tănase:
În primul rând, artiștii sunt invitați în locuri de intensitate artistică, culturală, istorică din Franța, unde au creat alți artiști, unde s-au inspirat corifei ai artei universale, și unde pot găsi repere ale devenirii artistice istorice. În același timp, aceste tabere îi pun în contact pe artiști, care altfel poate că nu se văd foarte des, au această oportunitate de a dialoga, de a face schimb de păreri, de opinii, de a se îmbogăți reciproc în funcție de experiența pe care o are fiecare. Asociația Soleil de LEst” are într-o colecție permanentă opere ale multora dintre artiștii contemporani și ele sunt itinerate de multe ori în expoziții temporare, în diverse centre importante, nu doar în Franța”.
Artistul plastic Victor Dima, unul dintre cei 3 curatori ai expoziției, ne-a vorbit și el despre rezidențele de artiști Soleil de L’Est”:
Noi am convocat artiștii care au participat de-a lungul timpului la taberele organizate de asociație și fiecare artist a dat lucrarea pe care a considerat-o cea mai reprezentativă pentru momentul actual al stadiului de creație în care se regăsesc fiecare dintre dânșii. S-au făcut expoziții și în Olanda, în Belgia, Austria, publicul din țările vest-europene a avut ocazia să ia contact cu artiștii din estul Europei, cu operele lor în special, și în felul acesta să își dea seama de preocupările actuale ale artei plastice din această zonă a Europei. De regulă, la tabere participă 4-5 artiști.Artiștilor li se asigură cazare, li se asigură materiale de lucru și în perioada taberei respective avem posibilitatea să facem documentare în zonele respective şi chiar în zone mai îndepărtate. Luăm contact și cu artiștii zonali, cu operele lor, se fac schimburi de experiență, de impresii, și în perioada de ședere se realizează o serie de lucrări f în plein-air sau în atelier, fiecare după cum consideră că poate lucra cât mai eficient, și să se exprime cât mai bine pentru a lăsa opere reprezentative.”
Victor Dima ne-a vorbit şi despre pandemie și cum a resimțit-o din punct de vedere artistic:
Ar fi două puncte de vedere, aș zice diametral opuse: pe de-o parte, ca pe toată lumea, ne-a afectat această pandemie, dar sub aspectul artistic consider că poate a fost o oarecare binefacere, în sensul că artiștii au avut mai mult timp de creație, fiind într-un fel obligați să stea mai mult în atelier decât să se disperseze în alte activități care ar fi perturbat oarecum munca de creație. Și faptul că avem lucrări pe care eu le consider de foarte bun nivel artistic e o dovadă că pandemia, dacă ne-a afectat ca persoane fizice, ca artiști eu cred că a adus un oarecare beneficiu.”
Ambasadorul României în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Laura Popescu, atrage atenția asupra termenului limită – 30 iunie 2021 – al aplicării pentru rezidență în Regatul Unit, în cadrul procedurii #EUSettlementScheme destinată cetățenilor europeni.
Cetățenii români care au sosit pe teritoriul UK până la data de 31 decembrie 2020 trebuie să aplice pentru rezidență, asemeni tuturor cetățenilor europeni, până la data de 30 iunie 2021. Dacă v-ați hotărât să rămâneți în Regatul Unit și nu ați aplicat pentru obținerea statutului de rezident, vă rog să aplicați acum, pentru a vă proteja dreptul de trăi, lucra și studia aici. În cazul în care cunoașteți cetățeni români sau cetățeni europeni de altă naționalitate care nu au aplicat încă, sfătuiți-i să aplice acum sau acordați-le sprijin pentru parcurgerea procesului de înscriere. Mulțumesc!
Românii stabiliți în Germania de cel puțin 6 luni, dacă dețin deja permis românesc, trebuie să ceară, la scadența acestuia preschimbarea cu unul german. Dacă reînnoirea permisului se face în țară, acesta nu mai este valabil în Germania, iar conducătorul auto riscă amendă și dosar penal pentru conducere fără carnet.
Dacă sunteți rezident de 6 luni, dar nu aveți permis de conducere și vreți să îl obțineți, trebuie să îl solicitați în Germania. Foarte mulți merg în România, după obținerea rezidenței în Germania, și își iau carnet. Aceste permise nu sunt valabile în Germania.
Unui român, care pe 3 iulie 2019 a fost verificat pe autostrada A4 de poliția germană, i s-a deschis dosar penal pentru că circula cu permisul de conducere obținut în România, deși avea peste un an de rezidență în Germania.
Dacă nu aveți încă un permis, intenționați să intrați în posesia unuia sau să-l reînnoiți pe cel vechi și aveți rezidența de peste 6 luni în Germania, și doriți să rămâneți aici, este inutil să mergeți în România pentru eliberarea acestui document întrucât nu este valabil în Germania.
Conform Directivei 126/2006/CE a Parlamentului European, cetățenii europeni cu rezidență într-un stat UE, altul decât cel de unde provin, trebuie să solicite reînnoirea permisului de conducere în statul unde au rezidență.
Români care au rezidenţă în Spania vor cere reînnoirea permisului de conducere românesc numai în momentul expirării, pierderii sau furtului acestuia. Potrivit Ambasadei României la Madrid, aceştia trebuie să se adreseze Direcţiei de Trafic din provincia spaniolă în care își au rezidenţa.
Românilor care au luat permisul de conducere românesc înainte de a fi rezidenţi în Spania (înainte de a obţine NIE), li se recunosc toate categoriile obţinute până la data respectivă, pentru categoriile BTP, C1, C1E, C, CE D1, D1E, D, DE, valabilitatea fiind de 5 ani
Cifra
oficială a românilor aflaţi în Spania se apropie de 1 milion, potrivit
Ministerului de interne spaniol, citat de publicaţia Românul din Spania. Cele mai recente statistici, publicate de Observatorio
Permanente de la Inmigración, arată că românii formează cea mai numeroasă
comunitate de străini. Astfel, la
finalul anului trecut, erau înregistraţi 953.183 de români, cu 2,69% mai mult
decât în 2013.
Pe următoarele
poziţii, ca număr de rezidenți urmează marocanii (770.735) și la britanicii
(275.817). Dintre europeni, italienii mai depăşesc cifra de 200.00 de rezidenţi. Numărul total al străinilor care au certificat comunitar de
rezidență (NIE) sau card de rezidență (tarjeta de residencia) se apropia la
finalul lui 2014 de 5 milioane. Cea mai mare parte – peste 2,7 milioane – sunt cetățeni
europeni cu drept de liberă circulație.
Dacă numărul
cetăţenilor italieni, britanici şi români este în creşetere, comunităţile de
cetăţeni sud-americani (Ecuador, Columbia și Bolivia) înregistrează scăderi. Per ansamblu, statistica arată o scădere de
0,37% a cetăţenilor străit pe teritoriul Spaniei. Totuşi OPI menţionează că
scăderea ar putea fi justificată şi prin faptul că circa 180 de mii de străini au
primit cetăţenia spaniolă în cursul anului trecut.
Astfel, bursele pentru românii din străinătate constau în sprijinul financiar pentru un stagiu de două luni într-o instituţie din România. Acest program este dedicat exclusiv perfecţionării academice, adresându-se studenţilor masteranzi şi doctoranzi, pentru pregătirea lucrărilor de masterat / doctorat. Bursele, în număr de trei, se acordă, aşadar, cetăţenilor de origine română care trăiesc în afara ţării. Valoarea unei burse este de 2.000 de euro, data limită pentru depunerea dosarelor fiind 10 iulie.
Bursa destinată cercetătorilor străini constă din sprijinul financiar pentru un stagiu de trei luni într-o instituţie de profil din România, în vederea elaborării unei lucrări de cercetare asupra unei problematici care vizează societatea românească. Bursa este destinată doctoranzilor care lucrează pe o temă care priveşte spaţiul românesc şi vizează perfecţionarea academică pentru pregătirea lucrărilor de doctorat. Suma acordată este de 3.000 de euro pentru o bursă, iar data limită pentru depunerea dosarelor este 15 noiembrie.
Bursele de cercetare şi documentare destinate jurnaliştilor culturali străini constau în susţinerea financiară a unui stagiu de documentare de o lună în România, în vederea promovării fenomenului cultural românesc în presa străină. Se acordă burse jurnaliştilor străini care propun proiecte reflectând diverse aspecte ale culturii româneşti. Numărul de burse acordate anual este de 10, distribuite în funcţie de perioada convenită împreună cu jurnaliştii selectaţi, până la sfârşitul anului calendaristic. Data limită pentru depunerea dosarelor este 21 aprilie, iar suma acordată este de 1.500 de euro pentru o bursă.
Pe de altă parte, programul de burse pentru traducători profesionişti îşi propune o colaborare cât mai strânsă cu aceştia. Candidaţilor selecţionaţi li se oferă posibilitatea de a traduce în România şi de a interacţiona în mod direct cu scriitorii, editorii şi traducătorii români, precum şi cu mediul care defineşte literatura română. Suma acordată este de 2.000 euro pentru două luni. Data limită pentru depunerea dosarelor este 30 iunie.
Iar programul de rezidenţe pentru traducătorii în formare vizează noua generaţie de traducători ai literaturii române într-un număr cât mai mare de limbi străine, precum şi o colaborare mai strânsă cu traducătorii profesionişti existenţi. În acest scop, candidaţilor selecţionaţi li se oferă o rezidenţă de o lună în România. Se asigură trei cursuri pe săptămână, timp de trei săptămâni, având ca invitaţi profesori consacraţi în trei domenii importante, pe care bursierii le vor studia pe durata stagiului: Introducere în limba română – noţiuni de gramatică şi sintaxă, Introducere în literatura română şi Seminarii de traductologie.
Se asigură cazarea pentru cei zece bursieri pe toată durata stagiului de o lună la complexul Palatele Brâncoveneşti din Mogoşoaia, precum şi transportul pentru cursuri între Mogoşoaia şi Bucureşti. Valoarea unei rezidenţe este de 1.000 de euro de persoană, iar numărul de rezidenţe acordate anual este de 10. Data limită pentru depunerea dosarelor este 15 august.
Românii care vor un paşaport în Spania sunt scutiţi de acum înainte de traducerea unuia dintre documentele solicitate în mod obişnuit de Direcţia de Paşapoarte. Procedura de eliberare a paşapoartelor CRDS — cetăţeni români cu domiciliul în străinătate — s-a simplificat de câteva zile în Spania. Astfel, noutatea este că nu mai este nevoie de traducerea certificatului de rezident comunitar (NIE — foaie verde, indiferent de format — A4 sau tip card/tarjeta).
Decizia a fost luată de Direcția Generală de Pașapoarte din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, care a acceptă, în vederea confecţionării paşapoartelor, certificatele de rezidenţă în Spania fără traducerea acestora.
Reprezentanţii Consulatului Român de la Madrid ne-au precizat că astfel se facilitează procedura pentru cetăţenii români care solicită astfel de documente şi că datele înscrise în certificatele NIE sunt clare, nemafiind nevoie de de traducerea lor.
Paşaportul se elibereazã cetãţenilor români cu domiciliul în România (conform legii, o persoană poate avea un singur domiciliu şi o singură reședință) şi cetățenilor români cu domiciliul în străinătate.
Consulatul precizează că cetățenilor români care solicită pentru prima dată pașaport cu stabilirea domiciliului în străinătate, li se va reține cartea de identitate.
Noua procedură de eliberare a pașapoartelor electronice și a titlurilor de călătorie presupune prezența obligatorie a solicitantului la sediul consulatului, inclusiv a minorilor, având în vedere că este necesară prelevarea amprentelor, fotografia și semnătura digitală. De asemenea, este necesară prezentarea în original a tuturor actelor necesare eliberării documentelor de călătorie.
Amintim că pentru a solicita un paşaport simplu electronic, nu mai este necesară programarea, vă puteți prezenta la Secția Consulară de luni până joi, între orele 10.00-15.00. Taxa consulară este 100 euro, iar termenul de eliberare este de aproximativ 30 zile lucrătoare de la data depunerii cererii. Informaţii suplimentare găsiţi pe site-ul Ambasadei României în Spania, la adresa madrid.mae.ro, la capitolul Servicii consulare.
Potrivit cadrului legal, cetăţenii statelor Uniunii Europene, ai Spaţiului Economic European (Islanda, Liechtenstein şi Norvegia) şi ai Confederaţiei Elveţiene pot intra pe teritoriul României dacă prezintă documentul naţional de identitate, paşaportul sau un alt document eliberat pentru cetăţenii europeni, fără ca Poliţia română de Frontieră să aplice ştampila de intrare. În ceea ce priveşte rezidenţa în România, cetăţenii Uniunii Europene, precum şi membrii de familie care îi însoţesc, beneficiază de acest drept timp de cel mult 3 luni de la data intrării în ţară.
Pentru obţinerea dreptului de rezidenţă pe o perioadă care depăşeşte 3 luni, cetăţenii europeni vor trebui să se înregistreze la structurile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări, instituţie din subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Ei vor primi un certificat de înregistrare, o carte de rezidenţă pentru membrii lor de familie sau o carte de rezidenţă permanentă atât pentru cetăţenii Uniunii, cât şi pentru membrii lor de familie.
Certificatul de înregistrare va fi emis chiar în ziua depunerii cererii şi este valabil pentru o perioadă de până la 5 ani. Cartea de rezidenţă va fi emisă în cel mult 90 de zile de la data depunerii cererii, iar valabilitatea acesteia este de până la 5 ani de la data emiterii, dar nu mai mare decât perioada de rezidenţă a cetăţeanului Uniunii Europene al cărui membru de familie este solicitantul. Rezidenţa mai mare de 3 luni se acordă persoanelor care desfăşoară activităţi economice în România sau deţin mijloace de întreţinere şi asigurare de sănătate recunoscută în sistemul asigurărilor sociale din România, pentru respectivele persoane şi ceilalţi membri ai familiei.
Vor mai putea beneficia de acest drept persoanele care se angajează pentru muncă în România, cele care sunt înscrise la o instituţie de învăţământ acreditată, cele care practică activităţi de voluntariat sau religioase. În ceea ce priveşte dreptul la rezidenţă permanentă, acesta se acordă cetăţenilor Uniunii Europene care au o rezidenţă continuă şi legală în România de cel puţin 5 ani, precum şi persoanelor care nu au cetăţenia Uniunii dar care au o rezidenţă continuă, de cel puţin 5 ani, în calitate de membri de familie ai unui cetăţean al Uniunii rezident sau rezident permanent în ţara noastră.
Valabilitatea cărţii de rezidenţă permanentă este de 10 ani de la data emiterii, cu excepţia celor care sunt eliberate persoanelor cu vârsta de până la 14 ani, documente a căror valabilitate este de 5 ani de la data emiterii. Dreptul de rezidenţă permanentă poate fi pierdut în cazul unei absenţe de pe teritoriul României pentru o perioadă mai mare de 2 ani consecutivi.
Taxele sunt de 7 lei noi (cca. 1,6 euro) reprezentând contravaloarea cărţii de rezidenţă, 5 lei (puţin peste 1 euro) — taxa extrajudiciară de timbru pentru eliberarea cărţii de rezidenţă şi 2 lei (aproape 50 de eurocenţi) taxa extrajudiciară de timbru pentru eliberarea unui certificat de înregistrare. Cetăţenii statelor Uniunii Europene pot beneficia de măsuri de protecţie socială din partea statului, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români. Totodată, nu au nevoie de permise pentru a munci în România.
Potrivit cadrului legal, cetăţenii statelor Uniunii Europene, ai Spaţiului Economic European (Islanda, Liechtenstein şi Norvegia) şi ai Confederaţiei Elveţiene pot intra pe teritoriul României dacă prezintă documentul naţional de identitate, paşaportul sau un alt document eliberat pentru cetăţenii europeni, fără ca Poliţia română de Frontieră să aplice ştampila de intrare. În ceea ce priveşte rezidenţa în România, cetăţenii Uniunii Europene, precum şi membrii de familie care îi însoţesc, beneficiază de acest drept timp de cel mult 3 luni de la data intrării în ţară.
Pentru obţinerea dreptului de rezidenţă pe o perioadă care depăşeşte 3 luni, cetăţenii europeni vor trebui să se înregistreze la structurile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări, instituţie din subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Ei vor primi un certificat de înregistrare, o carte de rezidenţă pentru membrii lor de familie sau o carte de rezidenţă permanentă atât pentru cetăţenii Uniunii, cât şi pentru membrii lor de familie. Certificatul de înregistrare va fi emis chiar în ziua depunerii cererii şi este valabil pentru o perioadă de până la 5 ani. Cartea de rezidenţă va fi emisă în cel mult 90 de zile de la data depunerii cererii, iar valabilitatea acesteia este de până la 5 ani de la data emiterii, dar nu mai mare decât perioada de rezidenţă a cetăţeanului Uniunii Europene al cărui membru de familie este solicitantul. Rezidenţa mai mare de 3 luni se acordă persoanelor care desfăşoară activităţi economice în România sau deţin mijloace de întreţinere şi asigurare de sănătate recunoscută în sistemul asigurărilor sociale din România, pentru respectivele persoane şi ceilalţi membri ai familiei. Vor mai putea beneficia de acest drept persoanele care se angajează pentru muncă în România, cele care sunt înscrise la o instituţie de învăţământ acreditată, cele care practică activităţi de voluntariat sau religioase.
În ceea ce priveşte dreptul la rezidenţă permanentă, acesta se acordă cetăţenilor Uniunii Europene care au o rezidenţă continuă şi legală în România de cel puţin 5 ani, precum şi persoanelor care nu au cetăţenia Uniunii, dar care au o rezidenţă continuă, de cel puţin 5 ani, în calitate de membri de familie ai unui cetăţean al Uniunii rezident sau rezident permanent în ţara noastră. Valabilitatea cărţii de rezidenţă permanentă este de 10 ani de la data emiterii, cu excepţia celor care sunt eliberate persoanelor cu vârsta de până la 14 ani, documente a căror valabilitate este de 5 ani de la data emiterii. Dreptul de rezidenţă permanentă poate fi pierdut în cazul unei absenţe de pe teritoriul României pentru o perioadă mai mare de 2 ani consecutivi.
Taxele sunt de 7 lei noi (cca. 1,6 euro) reprezentând contravaloarea cărţii de rezidenţă, 5 lei (puţin peste 1 euro) — taxa extrajudiciară de timbru pentru eliberarea cărţii de rezidenţă şi 2 lei (aproape 50 de eurocenţi) taxa extrajudiciară de timbru pentru eliberarea unui certificat de înregistrare. Cetăţenii statelor Uniunii Europene pot beneficia de măsuri de protecţie socială din partea statului, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români. Totodată, nu au nevoie de permise pentru a munci în România.
