Tag: rezidenti

  • MAE: 339 de români au fost repatriați din Franța și Marea Britanie

    MAE: 339 de români au fost repatriați din Franța și Marea Britanie

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează că joi au revenit în ţară 151 de români din Franța şi 188 de români din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, ca urmare a demersurilor comune ale MAE, Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor şi Ministerului Afacerilor Interne.

    Printre cetăţenii români care au revenit în România din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord sunt și studenţi, persoane sub tratament medical şi alţi cetăţeni care se aflau în imposibilitatea de a-şi prelungi şederea pe teritoriul statelor respective, precizează MAE.

    Revenirea în ţară a fost asigurată de două curse aeriene operate de compania Tarom, pe ruta Bucureşti-Paris-Bucureşti, respectiv Bucureşti-Londra-Bucureşti.

    Cu această ocazie, au revenit în țară și 19 cetăţeni francezi, doi cetăţeni canadieni, un cetăţean tunisian şi un cetăţean american, rezidenți în România, informează MAE.

    Cu aceleaşi curse aeriene, pe rutele Bucureşti-Paris, respectiv Bucureşti-Londra, a fost facilitată şi revenirea în ţările de cetăţenie a unor cetăţeni britanici şi cetăţeni francezi care se aflau pe teritoriul României.

    MAE subliniază importanţa verificării cu atenţie, anterior oricăror deplasări, a informaţiilor postate pe site-ul MAE privind sfaturile şi alertele de călătorie, precum şi a informaţiilor de interes publicate pe paginile de internet ale misiunilor diplomatice şi ale oficiilor consulare ale României în străinătate.

  • MAE anunţă revenirea în țară a 125 de cetățeni români aflați în străinătate pe vase de croazieră

    MAE anunţă revenirea în țară a 125 de cetățeni români aflați în străinătate pe vase de croazieră

    Cetățenii români au revenit în țară cu două zboruri charter contractate de către companie, pe ruta Manila-Belgrad, Belgrad-București.

    Cu aceleași curse a fost facilitată repatrierea și a 20 de cetățeni ai Republicii Moldova, care și-au continuat deplasarea de la București către destinație.

    În continuarea demersurilor întreprinse pentru facilitarea revenirii în țară a cetățenilor români aflați în străinătate și care au fost afectați de măsurile de protecție sanitară și de restrângere a transportului aerian adoptate în contextul pandemiei de COVID-19, Ministerul Afacerilor Externe informează că, în cursul serii de 23 mai, au revenit în țară 45 cetățeni români și un cetățean al Regatului Thailandei, membru de familie al unui cetățean român.

    Cetățenii repatriați lucrau în calitate de personal navigant pe mai multe vase de croazieră aflate în rada portului Manila, Filipine. Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul Ambasadelor României la Manila și Belgrad, a întreprins demersurile necesare atât pe lângă compania angajatoare, cât și pe lângă autoritățile filipineze și sârbe pentru a permite debarcarea, respectiv tranzitul cetățenilor români în vederea repatrierii., se arată în comunicatul MAE.

    În dimineața zilei de 24 mai, au revenit în țară alți 80 cetățeni români, personal navigant pe vase de croazieră aflate în Puerto Vallarta, Statele Unite Mexicane. Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul Consulatului General al României la Los Angeles, Ambasadei României la Washington, Ambasadei României la Ciudad de Mexico și al Ambasadei României la Belgrad, a efectuat demersuri constante pe lângă autoritățile americane, mexicane și sârbe în vederea facilitării demersurilor de debarcare, respectiv tranzit și repatriere., informează Ministerul Afacerilor Externe.


    Conform sursei citate, cetățenii români au revenit în țară prin intermediul a două zboruri charter contractate de către compania angajatoare, pe ruta Puerto Vallarta-Belgrad, Belgrad-București.


    Cu aceste curse a fost facilitată și repatrierea a 11 cetățeni ai Republicii Moldova, care și-au continuat deplasarea de la București către destinație, iar 4 cetățeni străini rezidenți au revenit în România, respectiv doi cetățeni mexicani, un cetățean indian și un cetățean britanic.


    Sursa: Comunicat de presă MAE

  • Jurnal românesc – 18.07.2016

    Celula de criză constituită de Ministerul român de Externe pentru sprijinirea cetăţenilor români din Turcia îşi continuă activitatea pentru procedurile specifice de repatriere. Potrivit unui comunicat al MAE, au fost primite mii de apeluri telefonice, dar numărul acestora este în scădere, după normalizarea situaţiei create prin lovitura de stat militară eşuată de vineri. În urma evenimentelor din Turcia, au fost repatriaţi 242 de cetăţeni români cu costuri suportate de MAE. Două echipe consulare mobile din cadrul Ambasadei României la Sofia au facilitat tranzitul a zeci de autovehicule cu cetăţeni români la două dintre punctele de frontieră terestră.



    Românca dată dispărută la Nisa, după atacul terorist din 14 iulie, a fost găsită într-un spital din oraşul de pe Riviera Franceza – anunţă Ministerul de Externe de la Bucureşti. Potrivit medicilor, starea ei este destul de gravă, dar stabilă. Şi fiul său, minor, a fost identificat, rănit, tot într-un spital din Nisa. Verificările continuă pentru a-l găsi pe tatăl copilului, despre a cărui soartă nu se ştie nimic, până acum. 85 de răniţi se mai află în spitalele din Nisa, mulţi dintre ei în stare critică. Aproximativ 500 de oameni s-au prezentat la punctele de sprijin psihologic, constitutite la Nisa pentru martorii la atentatul de pe Promenade des Anglais, traumatizaţi de cele trăite şi văzute. Poliţiştii francezi au găsit în telefonul teroristului tunisian care intrat cu un camion de mare tonaj în mulţime un mesaj în care acesta cerea unui complice să aducă mai multe arme pentru atentat.



    Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Maria Ligor, s-a întâlnit, sâmbătă, la Norwich, în Marea Britanie, cu familia de români care deţine magazinul incendiat pe 8 iulie. Potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe, ea a transmis, cu această ocazie, solidaritatea autorităţilor române şi a încurajat raportarea oricăror acte care ar putea fi considerate drept xenofobe sau discriminatorii instituţiilor britanice şi Ambasadei României la Londra. Maria Ligor s-a mai întâlnit cu primarul oraşului Norwich şi cu membri ai Consiliului local, cărora le-a transmis aprecierea pentru modul în care comunitatea locală s-a mobilizat în sprijinul familiei afectate, imediat după incident.



    Ministrul britanic responsabil pentru negocierile pe marginea retragerii Regatului Unit din UE a sugerat că cetăţenii europeni care sosesc în Marea Britanie, înainte de ieşirea acesteia din blocul comunitar, ar putea să nu beneficieze de protejarea dreptului de a rămane în ţară. David Davis a declarat că orice acord menit să apere drepturile cetăţenilor europeni care trăiesc în Marea Britanie ar putea avea o dată-limită. Negocierile vor viza şi situaţia cetăţenilor britanici care locuiesc în alte state ale UE.



    Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava scoate la concurs pentru anul academic 2016-2017, 135 locuri pentru românii de pretutindeni din care 23 sunt destinate elevilor originari din Republica Moldova care au susţinut examenul de bacalaureat în România. Pentru studiile universitare de masterat, Universitatea oferă 64 de locuri fără taxă pentru Republica Moldova, iar pentru studiile de doctorat sunt disponibile patru locuri pentru tineri de origine română din Republica Moldova, ţări învecinate şi Diaspora.



    Anul trecut, încă aproximativ 15.000 de imigranţi români au fost înregistraţi, oficial, în Belgia, România fiind, în 2015, pe primul loc în rândul ţărilor de provenienţă a imigranţilor comunitari nou sosiţi, a anunţat Centrul Federal belgian pentru Migraţie. Franţa urmează, la mică distanţă după România, în acest top. Belgia are o populaţie de circa 11,2 milioane de locuitori, din care aproximativ 11% sunt imigranţi, iar din totalul imigranţilor circa 68% provin dintr-o ţară membră a UE.

  • Înscrieri pentru alegerile municipale din Spania

    Înscrieri pentru alegerile municipale din Spania

    Românii rezidenți în Spania se mai pot înscrie în Registrul Electoral până la 30 decembrie 2014, pentru a putea vota în cadrul alegerilor municipale de anul viitor, informează RADOR. Ambasada României la Madrid susține participarea cât mai numeroasă a românilor la scrutinul din luna mai, votul fiind o ocazie bună ca întreaga comunitate românească să își facă vocea cât mai auzită și puternică.



    Astfel, pentru a putea exercita dreptul la vot cu ocazia alegerilor municipale din Spania (2015), trebuie îndeplinite următoarele condiții:


    – să aveți 18 ani împliniți până în ziua de 24 mai 2015 (inclusiv);


    – să fiți înregistrați la Primăria localității de reședință din Spania (empadronamiento);


    – să solicitați înscrierea în Registrul Electoral. Cei care nu s-au înscris cu ocazia anterioarelor alegeri locale sau europarlamentare pe listele electorale spaniole (în Registrul Electoral) o pot face până la termenul limită de 30 decembrie 2014.


    Autoritățile spaniole au pus la dispoziția rezidenților trei modalități de înscriere în Registrul Electoral:


    1. prin intermediul primăriei: la Evidența Populației (Oficina de Empadronamiento), prin completarea unui formular special;


    2. prin internet: accesând portalul Institutului Național de Statistică (https://sede.ine.gob.es);


    3. prin poștă: răspunzând la scrisorile pe care cetățenii UE rezidenți în Spania le-au primit în cursul lunii octombrie.

  • Cursuri de limba română pentru cetăţenii străini

    Cursuri de limba română pentru cetăţenii străini

    Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, adulţii rezidenţi din ţări terţe, dar şi persoanele adulte provenind din străinătate care au dobândit o formă de protecţie în România au dreptul la efectuarea unui curs gratuit de limba română. Organizarea respectivelor cursuri este în responsabilitatea Ministerului român al Educaţiei Naţionale, prin inspectoratele şcolare judeţene. Pentru a urma un curs de limba română, o persoană trebuie să depună o cerere însoţită de o copie legalizată a unui act de identitate fie la un birou local al Inspectoratului General pentru Imigrări din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, fie la inspectoratele şcolare judeţene. Odată înregistrat un număr suficient de cereri, anume cel puţin zece, Inspectoratul Şcolar desemnează un inspector responsabil cu organizarea cursurilor, precum şi o şcoală în care să se desfăşoare acestea. Un curs are o durată de 140 de ore şi se desfăşoară pe durata unui an şcolar, timp de patru ore pe săptămână, conform unei programe adoptate oficial la nivel naţional. La finalul cursului, se organizează o sesiune de evaluare, iar participanţii primesc un certificat cu antetul Ministerului Educaţiei Naţionale. Informaţii suplimentare pot fi găsite pe site-ul www.migrant.ro, editat în engleză, franceză şi română. Există şi un site, www.vorbitiromaneste.ro, care include un manual de iniţiere în limba română şi de orientare culturală pentru cetăţenii străini, dar şi lecţii audio şi exerciţii interactive.



    Pe de altă parte, amintim că cetăţenii străini care doresc să studieze în România îşi încep cursurile prin învăţarea limbii române, timp de un an. Astfel de cursuri se adresează inclusiv etnicilor români şi aromânilor care trăiesc în state învecinate ţării noastre, anume în Republica Moldova, sudul Ucrainei, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Albania, Macedonia, cursurile fiind găzduite de către Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi”, situat în apropierea Bucureştiului, în comuna Tărtăşeşti. Institutul, care are adresa de Internet www.hurmuzachi.ro, dispune de spaţii de învăţământ moderne, de locuri de cazare în cămine, de cantină, spaţii sportive şi de divertisment. Cursanţii studiază limba română, istoria românilor, literatura română şi limbi străine sub îndrumarea unor cadre didactice din Universitatea Bucureşti, în special din facultăţile de Litere, Geografie şi Istorie.



    Cursuri pentru cetăţenii străini aflaţi în Bucureşti organizează şi Institutul Cultural Român. Spre exemplu, în acest an, se mai pot face înscrieri pentru trei serii, anume pentru cea dintre 3 şi 27 iunie, cu data-limită de înscriere 27 mai, pentru cea dintre 16 septembrie şi 10 octombrie, cu data-limită de înscriere 9 septembrie, şi cea dintre 21 octombrie şi 18 decembrie, cu data-limită de înscriere 14 octombrie. Cursurile cuprind câte 36 de ore de studiu, se desfăşoară într-o clădire din centrul Bucureştiului, de lângă Piaţa Amzei, iar taxa este de 200 de euro. Informaţii suplimentare pot fi aflate de pe site-ul Institutului Cultural Român, cu adresa www.icr.ro, secţiunea Cursuri de limba română pentru străini”.