Tag: rezilienta

  • Comisia Europeană şi rezilienţa economică

    Comisia Europeană şi rezilienţa economică

    Comisia
    Europeană a înţeles că pentru a pune eficient în aplicare politicile privind
    rezilienţa economică este nevoie să fie creat un spaţiu pentru discuţii, schimb
    de bune practici şi încurajare a iniţiativelor de acest tip. Mediul
    înconjurător este în strânsă legătură cu rezilienţa economică şi poate fi
    susţinut prin iniţiative în domeniul circularităţii, prin tranziţie ecologică,
    prin politicile privind bateriile durabile.


    Patrick Child,
    director general adjunct la Direcția generală pentru cercetare și inovare a
    Comisiei Europene, a explicat:

    Cred că pe fondul evenimentelor tragice din
    Ucraina și al agresiunii ruse, se simte mai multă urgență a muncii pe care o
    desfășurăm împreună în domeniul circularității, având în vedere rolul vital pe
    care economia circulară ar trebui, în opinia mea, să îl joace în strategiile
    noastre de recuperare post pandemie. Și de aceea, lucrând împreună, putem și
    trebuie să avansăm în tranziția ecologică cu factorii de decizie politici ai
    părților interesate și cu cercetarea organizațiilor din sector, precum, sper,
    şi cu o contribuție crescândă directă din partea cetățenilor noștri. Aș putea,
    de asemenea, să subliniez unul sau două din cele trei puncte pe care noi,
    membrii comisiei, le reținem din discuțiile foarte constructive și bogate și
    inspirate din rolul din ce în ce mai important al economiei circulare în
    strategia de redresare a UE, deoarece ne ajută să ne concentrăm mai îndeaproape
    asupra provocărilor autonomiei noastre strategice și rezilienței economiei a
    societăților noastre. Cred că am avut, de asemenea, ocazia să prezentăm și să
    discutăm unele dintre propunerile recente ale comisiilor, ca parte a agendei
    europene, a economiilor care se ocupă de economia circulară. Personal, m-am
    implicat foarte mult în ultimele luni în negocierile cu Consiliul și
    Parlamentul European privind noul cadru de reglementare pentru baterii. Acest
    cadru urmărește să asigure sustenabilitatea și competitivitatea bateriilor
    europene schimbând din ce în ce mai mult contextul global provocator, dar și cu
    accent puternic pe cerințele de proiectare ecologică pentru durabilitate, etichetare
    de siguranță și managementul deşeurilor. Şi cred că reglementarea bateriilor
    este un fel de pionierat în abordarea pe care suntem în măsură să o dezvoltăm mai
    general, în strategiile noastre pentru economia circulară și în special în
    centrul propunerilor pe care le-am auzit de la Comisie. Planul nostru de
    acțiune economică circulară și de reducere a impactului negativ al produselor
    și al consumului nostru de materiale virgine, cu scopul, desigur, de a
    transforma produsele durabile în noua normă pe piața unică, sunt parte a unei
    consultări publice deschise de Comisie, cu
    privire la tipul de categorii de produse prioritare pe care dorim să le aducem
    în cadrul Politicilor de integrare a Ecosistemelor. Şi, prin urmare, sper că
    mulți dintre voi veți răspunde activ la consultarea pe care am lansat-o.


    Conservarea
    biodiversităţii, dezvoltarea unei economii sustenabile prin circularitate,
    reducerea gazelor cu efect de seră, reducerea risipei alimentare sunt toate
    parte din discuţiile privind rezilienţa economică a UE, Comisia Europeană
    înţelegând conexiunea dintre aspecte aparent diverse ale vieţii noastre, care
    odată cunoscute ar permite cetăţenilor UE să facă alegeri sănătoase şi
    sustenabile de consum.










  • Președinția portugheză a Consiliului UE

    Președinția portugheză a Consiliului UE

    La începutul acestui an, Portugalia a preluat, pentru șase luni, Președinția Consiliului UE. Este ceea ce făcea și România, în urmă cu exact doi ani. Ce este Consiliul Uniunii Europene? Este instituția care reprezintă guvernele statelor membre. Numit, pe scurt, Consiliul, este locul în care miniștrii din toate țările UE se reunesc pentru a adopta legi și pentru a coordona politici.

    Fiecare țară vine la conducerea Consiliului cu anumite priorități. Pentru președinția portugheză va fi foarte important să se consolideze reziliența Europei, adică puterea de a rezista la criza cu care se confruntă, de a se adapta pe termen lung. În același timp, va fi importantă și încrederea cetățenilor în modelul social european.
    Prioritățile președinției portugheze vor fi urmărite pe cinci domenii de acțiune:

    – Europa rezilientă
    – Europa verde
    – Europa digitală
    – Europa socială
    – Europa globală

    Invitat: Sergiu Mișcoiu, profesor la la Facultatea de Studii Europene a UBB, Cluj-Napoca.


  • Agenda UE privind combaterea terorismului

    Agenda UE privind combaterea terorismului

    Comisia Europeană a
    prezentat o nouă Agendă privind combaterea terorismului, care îi va permite Uniunii
    Europene să intensifice lupta împotriva terorismului și să-și consolideze
    reziliența la amenințările teroriste. Agenda se bazează pe activitatea
    desfășurată în ultimii ani, iar Europol va oferi un sprijin operațional mai bun
    pentru anchetele efectuate de statele membre.

    Jahnz Adalbert, purtător de
    cuvânt al Comisiei Europene: Lupta împotriva terorismului e o prioritate
    a UE de mult timp. În general, administrarea securității naționale și a ordinii
    publice e în mâinile statelor membre, însă UE poate colabora cu autoritățile
    naționale. Mai exact, deși nu putem opri terorismul din Bruxelles, există
    domenii în care UE poate ajuta mai mult decât statele membre. De exemplu,
    activitățile online sunt prin natura lor transfrontaliere. Astfel, avem analiza
    datelor importante, sistemele informatice, administrarea granițelor externe ale
    UE și munca de cercetare. În toate aceste domenii, UE poate ajuta mult.

    Agenda de combatere
    a terorismului e structurată pe patru piloni principali, spune Jahnz Adalbert,
    purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

    Fiecare dintre ei corespunde unui atac
    terorist. Sunt grupate astfel: disipare, prevenirea atacurilor teroriste,
    protejarea cetățenilor și a locurilor și, în cele din urmă, răspunsul în fața
    atacurilor și a amenințărilor. Pentru a exemplifica, prin disipare înțelegem
    un management mai bun al riscurilor. Una dintre măsuri este aceea de a avea
    consilieri mai buni în domeniul securității în UE, la care autoritățile
    naționale să poată apela și cu care să se poată consulta. Prin prevenire
    înțelegem oprirea radicalizării, îi oprim pe teroriști să folosească diverse
    platforme pentru a-i inspira pe alții să participe la atacuri teroriste. În
    acest sens, am semnat un acord foarte important pentru înlăturarea conținutului
    terorist de pe internet în cel mult o oră de la semnalare. Acordul a fost
    semnat și va fi implementat de autoritățile naționale.

    De asemenea, dorim să
    înființăm un centru UE pentru prevenirea radicalizării, care să informeze mai
    bine oamenii cum se produce radicalizarea. Prin protejare avem acțiuni de
    colaborare cu administrațiile orașelor, pentru a le ajuta să protejeze spațiile
    publice și locurile în care se pot produce atacuri teroriste. De asemenea,
    lucrăm la un control mai bun al granițelor externe. Astfel, oricine va trece
    granița, cetățean al Uniunii Europene sau nu, să fie controlat în baza de date
    și să treacă printr-un filtru de securitate. Prin răspuns la atacurile
    teroriste înțelegem o orientare nouă
    pentru implementarea a ceva ce există deja, protocolul UE de criză în cazul
    atacurilor teroriste, și, de asemenea, foarte important, întărirea abilității
    de colaborare a forțelor de Poliție din UE. Asta înseamnă un cadru legal nou:
    Codul de cooperare al Poliției.


    Agenda prezentată
    decurge din strategia privind o Uniune Europeană a securității pentru perioada
    2020-2025, în care Comisia s-a angajat să se concentreze asupra domeniilor
    prioritare în care UE poate sprijini statele membre. Măsurile includ norme ale
    UE privind combaterea terorismului, combaterea finanțării terorismului și a
    accesului la arme de foc.


  • Amendamente pentru educaţie şi sectorul cultural şi creativ

    Amendamente pentru educaţie şi sectorul cultural şi creativ

    Amendamentele europarlamentarului Victor Negrescu (PSD/S&D), privind alocarea de resurse financiare pentru educaţie şi sectorul cultural şi creativ au fost votate în Parlamentul European. Membrii Comisiilor pentru Bugete şi pentru Afaceri Economice din Parlamentul European au votat într-o şedinţă comună amendamentele prin care se recomandă alocarea a minimum 10% pentru educaţie şi a 2% pentru sectorul cultural şi creativ în Planul European pentru Relansare şi Rezilienţă.



    Am susţinut de la începutul pandemiei faptul că orice relansare economică şi socială reală trebuie să pornească de la educaţie şi de la formarea adulţilor pentru această perioadă plină de provocări. Creşterea competenţelor digitale, îmbunătăţirea nivelului de pregătire, adaptarea profesiilor la noul context, modernizarea şcolilor şi universităţilor, accesul tuturor la infrastructură şi educaţie digitală de calitate sunt doar câteva din aspectele care trebuie prioritizate în planurile naţionale de relansare şi rezilienţă, a declarat Negrescu.



    Tot în această logică, industriile cele mai atinse de pandemie, printre care se numără sectorul cultural şi creativ, turismul şi HORECA, trebuie sprijinite consistent. Nu în ultimul rând, IMM-urile trebuie să beneficieze de un sprijin activ şi adaptat nevoilor curente. Pornind de la aceste recomandări, statele membre, şi includ aici România, trebuie să îşi dezvolte planuri naţionale care să ţină cont de solicitarea instituţiilor europene, a adăugat Victor Negrescu.



    S-a decis, de asemenea, alocarea a 20% pentru dezvoltarea sectorului digital european, 40% pentru protejarea mediului, dar şi a minimum 7% pentru sectoarele prioritare. Tot în cadrul documentului aprobat sunt prevăzute obiective esenţiale pentru finanţarea schemelor de sprijin precum Garanţia Europeană pentru Tineret şi Garanţia Europeană pentru Copii.

  • Către o Europă mai rezilientă

    Către o Europă mai rezilientă

    Analiza prospectivă strategică contribuie la îmbunătățirea modului de elaborare a politicilor, la dezvoltarea strategiilor adaptate viitorului și la armonizarea acțiunilor pe termen scurt cu obiectivele pe termen lung. Comisia Europeană foloseşte deja de mulți ani analiza prospectivă; acum însă, doreşte să o integreze în toate domeniile politice. Un prim exemplu este recenta Comunicare privind materiile prime critice.

    Rezultatele acestui tip de analiză vor conduce la elaborarea celor mai importante inițiative politice, care vor ajuta Comisia să lanseze politicile și legislația potrivite pentru a face faţă nevoilor prezente şi provocărilor viitoare.
    Raportul prezentat acum introduce conceptul de reziliență a Uniunii Eeuropene, care înseamnă, în linii largi, rezistenţă în faţa tuturor tipurilor de provocări.

    În acord cu Planul de redresare pentru Europa, Raportul examinează reziliența Uniunii din perspectivele socială și economică, geopolitică, ecologică și digitală. Pentru fiecare dintre acestea sunt prezentate capacitățile, vulnerabilitățile și oportunitățile pe care le-a scos în evidență criza generată de pandemia de coronavirus.
    Conceptul de analiză prospectivă va fi integrat în toate politicile europene.

    Vor avea loc discuţii între statele membre și alte părți interesate cu privire la modalitatea optimă de monitorizare a rezilienței.

    Raportul de analiză prospectivă strategică din anul 2020 și rapoartele următoare vor sta la baza discursurilor anuale ale președintei Comisiei, Ursula von der Leyen privind starea Uniunii și a programelor de lucru ale Comisiei Europene. Ele vor contribui, de asemenea, la viitoarele negocieri interinstituționale privind primul nostru exercițiu de programare multianuală.

    Agenda de analiză prospectivă va defini prioritățile politice ale Uniunii și inițiativele-cheie din programele de lucru ale Comisiei, precum și principalele chestiuni transversale, cum ar fi autonomia strategică deschisă a Uniunii pentru o nouă ordine mondială, potențialul viitor al locurilor de muncă verzi și competențele necesare și suprapunerile către tranziția verde și cea digitală de la o politică la alta.