Tag: rezolutie Parlamentul European

  • Parlamentul European susţine intrarea României în Schengen

    Parlamentul European susţine intrarea României în Schengen

    Autorităţile
    de la Bucureşti au salutat rezoluţia de marți, din Parlamentul European, care
    susţine, cu largă majoritate, aderarea României şi Bulgariei la spaţiul
    Schengen. Este a patra în acest sens adoptată de forul comunitar. Toţi
    eurodeputaţii români s-au pronunțat în favoarea documentului. În schimb, toţi
    europarlamentarii din partidul premierului olandez Mark Rutte s-au abţinut, iar
    un eurodeputat olandez din coaliţia guvernamentală a votat chiar împotrivă.
    Cumva previzibil!

    Rezoluția de marți nu are putere legislativă. Pentru
    aderarea României şi Bulgariei la Schengen este nevoie de unanimitate în
    Consiliul Uniunii Europene. Or, Olanda a fost constant unul dintre statele care
    s-au opus aderării lor la spaţiul de liberă circulaţie a persoanelor şi
    mărfurilor și a rămas, la ora actuală, singurul încă rezervat. Spune că
    procesul aderării României trebuie să fie strâns legat de reformarea Justiției
    și de respectarea statului de drept.

    Cum trebuie interpretat, totuși, votul din
    Parlamentul European? Conferenţiarul universitar Silviu Nate, de la
    Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, directorul Centrului
    de Studii Globale, a decriptat pentru Radio România:

    ʺObservăm o susţinere
    destul de mare în cadrul Parlamentului European, ceea ce ar trebui să ne bucure
    şi ar trebui să şi plecăm de la această idee. Olanda invocă temeri cu privire
    la capacitatea noastră posibilă de a gestiona fluxurile de migraţie ilegală sau
    alte riscuri transnaţionale, dar România a demonstrat şi în cazul valurilor de
    refugiaţi din Orientul Mijlociu, şi în urma războiului din Ucraina că are
    capacitatea de a se descurca mult mai bine decât alte state europene care au
    fost admise în Schengen cu ani în urmă. Apoi, se mai invocă anumite aspecte
    legate de respectarea statului de drept care, iarăşi, nu prea stau în picioare
    când vorbim de România.ʺ


    De ce s-ar opune, atunci, Olanda intrării
    României în Schengen? Din nou, Silviu Nate: ʺIntrarea în Schengen
    aduce noi mize geo-economice şi este cunoscut faptul că România are capacitate
    semnificativă de producţie agricolă şi poate deveni un intermediar al
    exportului de cereale, inclusiv dinspre Ucraina. Şi aici
    există anumite presupuneri care s-au format de-a lungul timpului că Olanda se
    teme de competiţia care ar putea apărea în raport cu dimensiunea economică a
    portului Rotterdam. Evident că noi nu putem certifica faptul că veto-ul olandez
    este legat de o miză individuală, dar totuşi asistăm la o ambiguitate a
    declaraţiilor olandezilor în ultima perioadă, care contrastează puternic cu susţinerea
    solidară a celorlalte state din cadrul Uniunii Europene.ʺ


    România este pregătită tehnic să intre în Schengen
    încă din 2011, fapt recunoscut inclusiv de țări precum Franța sau Finlanda,
    care inițial au avut reticențe. Va trebui să aștepte până pe 8 decembrie, dată
    la care va avea loc Consiliul Uniunii Europene, pentru a ști ce are de făcut în
    continuare.


  • Jurnal românesc – 20.12.2019

    Jurnal românesc – 20.12.2019

    Parlamentul European a adoptat, cu 513 voturi “pentru”, 18 “împotrivă” şi 87 de abţineri, o rezoluţie privind comemorarea a 30 de ani de la Revoluţia română din decembrie 1989. Demersul aduce un omagiu celor 1.142 de morţi şi 3.138 de răniţi înregistraţi în timpul celei mai violente revolte anticomuniste care a avut loc în ţările din spatele Cortinei de Fier şi evidenţiază sacrificiul celor care au luptat pentru libertate, drepturi fundamentale, democraţie şi au permis tranziţia României către un stat de drept cu o economie de piaţă, membru al NATO şi UE. Legislativul European îi solicită, totodată, statului român să îşi intensifice eforturile pentru a afla adevărul privind Revoluţia din decembrie 1989, iar instituţiilor Uniunii Europene şi statelor membre să depună eforturi pentru a se asigura că nu vor fi uitate crimele săvârşite de regimurile comuniste şi pentru a garanta că nu se vor mai produce niciodată. Preşedintele Klaus Iohannis a salutat adoptarea rezoluţiei şi apreciază că documentul reconfirmă faptul că sacrificiul de atunci reprezintă piatra de temelie a României democratice de astăzi.



    Coproducţia româno-maghiară “Eden”, a regizoarei Ágnes Kocsis, va avea premiera mondială la Festivalul Internațional de Film de la Rotterdam, care se va desfăşura în perioada 22 ianuarie — 2 februarie 2020. Filmul a fost inclus în competiția “Big Screen”, al cărei premiu este în valoare de 30.000 de euro. “Eden” este al treilea lungmetraj al regizoarei Ágnes Kocsis, care a mai fost premiată în 2006 pentru pelicula “Fresh Air” şi în 2010 pentru “Adrienn Pál”. “Eden” spune povestea tinerei Eva care este alergică la tot felul de substanţe chimice, unde radio şi câmpuri electromagnetice şi este forţată să trăiască în izolare totală. În rolurile principale apar actrița croată Lana Barić, muzicianul și compozitorul belgian Daan Stuyven şi actorul maghiar din România Lóránt Bocskor-Salló.



    Prim-ministrul Ludovic Orban l-a numit pe consilierul judeţean din Vrancea Ovidiu Burduşa în funcţia de secretar de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Burduşa locuieşte de 17 ani în Italia, la Roma, şi este proprietarul unor structuri hoteliere din capitala Italiei. El a declarat că propunerea din partea premierului îl onorează şi îl responsabilizează şi apreciază că a nominalizarea sa la conducerea DRP s-a produs deoarece “guvernul Orban are o altă abordare în ceea ce priveşte diaspora românească”. Ovidiu Burduşa a salutat, totodată, schimbarea sistemului de vot la alegerile prezidenţiale, demers care a facilitat accesul la urne. Noul secretar de stat a precizat că se va folosi de toata experienţa acumulată pentru a aduce un plus Departamentului pentru Românii de Pretutindeni şi pentru a-i ajuta pe românii din străinătate.



    Birourile vamale de la graniţa dintre România şi Republica Moldova vor fi reabilitate şi modernizate prin intermediul unui proiect finanţat de Uniunea Europeană, informează Direcţia Generală a Vămilor. Sunt prevăzute astfel lucrări la punctele de trecere a frontierei de la Albiţa, Sculeni şi Giurgiuleşti, puncte strategice care îndeplinesc un rol important în ceea ce priveşte politica de securitate a Uniunii Europene. Proiectul are o perioadă de implementare de 36 luni, o valoare totală de 10 milioane de euro, este finanţat în cadrul Programului Operaţional Comun România- Republica Moldova şi urmăreşte creşterea eficienţei instituţionale şi operaţionale a birourilor vamale prin modernizarea infrastructurii, pentru fluidizarea traficului legal de mărfuri şi persoane. Totodată, 347 de lucrători vamali vor beneficia de pregătire pentru utilizarea echipamentului de control în vederea combaterii criminalităţii organizate transfrontaliere. Potrivit Direcţiei Generale a Vămilor, peste 2 milioane de autovehicule trec anual frontiera prin punctele vamale Albita – Leuşeni, Sculeni – Sculeni şi Giurgiuleşti – Giurgiuleşti.



    Alex Benchea, un tânăr nevăzător din Cluj, a reușit să escaladeze vârful Kilimanjaro din Tanzania, cel mai înalt munte din Africa aflat la 5.895 de metri altitudine. Cunoscut drept “alpinistul cu ochii albi”, Alex a ajuns pe “Acoperişul Africii” la finalul unei expediţii începute pe 10 decembrie şi a devenit astfel primul alpinist nevăzător român care a cucerit muntele african. El a fost însoţit permanent de ghidul Cosmin Andron. Costurile expediţiei, care au atins 8.000 de euro, au fost acoperite din donaţii. Alex Benchea este student la Facultatea de Geografie din Cluj-Napoca și este legitimat la Clubul de Alpinism “Climb Again” din București.

  • Rezoluţia Parlamentului European privind Revoluţia Română

    Rezoluţia Parlamentului European privind Revoluţia Română

    Parlamentul European a votat, joi, la Strasbourg, cu o largă majoritate, Rezoluţia privind împlinirea a 30 de ani de la Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989 din România. E prima oară când Legislativul comunitar adoptă o poziţie oficială asupra acestui eveniment, care a schimbat destinul românilor. Dezbătut în plen încă de luni, textul aprobat de eurodeputaţi menţionează că în Revoluţia Română şi-au pierdut viaţa 1.142 de oameni, peste 3.000 au fost răniţi grav şi câteva sute de persoane au fost reţinute ilegal şi torturate.



    Conform textului rezoluţiei, Parlamentul European comemorează şi aduce un omagiu victimelor revoluţiei din decembrie 1989, precum şi familiilor lor, subliniind faptul că sacrificiul de atunci a permis tranziţia României către democraţie, statul de drept, economia de piaţă, precum şi integrarea sa ulterioară în Alianţa Nord-Atlantică, în 2004, şi în Uniunea Europeană, în 2007. Eurodeputaţii solicită statului român să îşi intensifice eforturile pentru a elucida adevărul privind evenimentele din acel decembrie. Instituţiilor Uniunii Europene şi statelor sale membre li se solicită să depună toate eforturile pentru a se asigura că nu vor fi uitate sau repetate vreodată crimele săvârşite de regimurile comuniste.



    La Bucureşti, preşedintele Klaus Iohannis a salutat adoptarea de către Parlamentul European a acestei Rezoluţii, ce reconfirmă că sacrificiul românilor din decembrie 1989 reprezintă piatra de temelie a României democratice. El recunoaşte că statul român trebuie să acţioneze cu celeritate în ceea ce priveşte aflarea adevărului despre evenimentele din decembrie 1989, iar cei vinovaţi trebuie deferiţi justiţiei.



    În decembrie 89, românii au spus un “nu” hotărât comunismului, cu sacrificiul vieţii lor, şi au revenit în familia europeană — spune şi actualul eurodeputat popular Traian Băsescu, cel care, în 2006, ca preşedinte al României, a condamnat oficial regimul comunist drept criminal şi ilegitim. Instalată, la la sfârşitul celui de al doilea război mondial, de trupele sovietice de ocupaţie, dictatura de la Bucureşti e considerată de istorici una dintre cele mai dure din spatele fostei Cortine de Fier.



    În primele două decenii, aparatul represiv al satrapului stalinist Gheorghe Gheorghiu-Dej a trimis în închisori peste 600 de mii de oameni, de la foşti demnitari democraţi la ţărani ce refuzau să-şi cedeze pământul, de la cardinali greco-catolici la studenţi şi elevi naţionalişti. Succesorul lui Dej, Nicolae Ceauşescu, a întreţinut, un timp, iluzia liberalizării interne şi a detaşării de Moscova.



    Treptat, însă, regimul său a devenit o dictatură unipersonală, asezonată cu un grotesc cult al personalităţii şi cu o austeritate extremă pentru români. Cramponarea lui maladivă de putere avea să transforme România în singura ţară centrală şi est-europeană în care răsturnarea comunismului s-a produs cu vărsare de sânge.

  • Rezoluția PE pentru a elimina testarea pe animale a produselor cosmetice

    Rezoluția PE pentru a elimina testarea pe animale a produselor cosmetice

    Au trecut cinci ani de când Uniunea Europeană a
    interzis testarea produselor cosmetice pe animale, precum și vânzarea oricărui
    produs testat pe animale
    .


    Deși companiile europene au găsit și alte
    modalități de testare – atât etice, cât și mai eficiente – testele pe animale
    continuă să fie utilizate în aproximativ 80% din țările din întreaga lume
    .


    De aceea, subiectul a revenit, în luna mai, pe
    ordinea de zi a Parlamentului European cu o rezoluție referitoare la interdicția
    la nivel mondial pentru a elimina testarea pe animale a produselor cosmetic
    pînă în anul 2023.


    Conform unui recent Eurobarometru, 89% dintre
    cetățenii UE doresc ca Uniunea Europeană să facă mai mult pentru a promova
    protecția animalelor din întreaga lume.


    De asemenea, Eurodeputatul Claudiu
    Ciprian Tănăsescu
    , membru în Comisia pentru mediu, sănătate publică și
    siguranță alimentară, consideră că sunt necesare măsuri și acțiuni fundamentate pe
    participarea tuturor actorilor implicați.care să asigure, la nivel
    global, dezvoltarea și comercializarea de produse cosmetice netestate pe
    animale, cât mai urgent, deoarece, în ciuda unor progrese legislative
    semnificative pe plan mondial, aproximativ 80 % din țările lumii încă
    permit testarea pe animale și comercializarea acestui gen de produse cosmetice.


    În
    ultimii cinci ani Uniunea Europeană s-a plasat în prim-planul protecției animalelor
    prin interzicerea vânzării de produse cosmetice testate pe animale, generând o
    mișcare globală și inspirând multe națiuni să aplice reguli progresive în acest
    domeniu. Interdicția Uniunii Europene privind testarea produselor cosmetice pe
    animale a condus la intensificarea eforturilor oamenilor de știință și ale
    producătorilor în a dezvolta teste alternative, necesare verificării siguranței
    produselor cosmetice.


    Însă
    pasul făcut de Uniunea Europeană în ceea ce privește interdicția testării pe
    animale a produselor cosmetice este depășit ca importanță de prezenta propunere
    referitoare la interdicția globală, care reprezintă singura garanție că se va
    pune capăt testării pe animale la nivel mondial. În contextul în care patru din
    cinci țări încă permit testarea pe animale a produselor cosmetice, avem nevoie
    de măsuri și de acțiuni coerente, viabile, imediate, care să asigure
    dezvoltarea și comercializarea de produse cosmetice netestate pe animale la
    nivel global, fundamentate pe participarea tuturor actorilor implicați.




    Deputații europeni din
    Comisia de Mediu susțin că UE ar trebui să lanseze un demers diplomatic şi solicită organizarea unei convenții ONU pentru interzicerea, la
    nivel mondial
    , a testării pe animale a produselor cosmetice, înainte de anul
    2023
    .