PSD a câştigat alegerile legislative din 11 decembrie, însă nu deţine majoritatea în Parlament
Biroul Electoral Central a anunţat, joi, rezultatele finale ale alegerilor legislative care au avut loc duminică, 11 decembrie, în România. Noua arhitectura politică a Parlamentului include şase formaţiuni. Partidul Social Democrat, de stânga, a câştigat detaşat scrutinul. PSD are 221 de mandate de parlamentari din totalul de 465 – 154 de deputat şi 67 de senator, ceea ce înseamnă că social democraţii mai aveau nevoie de doar 12 mandate pentru a-şi asigura, fără alte negocieri, majoritatea necesară instalării unui Guvern. După PSD urmează Partidul Naţional Liberal, de dreapta, cu 69 de mandate de deputat şi 30 de senator şi Uniunea Salvaţi România (USR) – cu 30 de mandate de deputat şi 13 de senator. Uniunea Democrată a Maghiarilor din România a câştigat 21 de mandate de deputat şi 9 de senator, iar Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE) a obţinut 20 de mandate de deputat şi 9 de senator. Partidul Mişcarea Populară (PMP), al fostului preşedinte Traian Băsescu, are 18 mandate de deputat şi 8 de senator. Minorităţile, altele decât cea maghiară, au 17 mandate de deputat.
Consultari pentru formarea noului Guvern de la Bucureşti
Preşedintele României, Klaus Iohannis a avut, miercuri, o primă rundă de consultări privind formarea Guvernului, cu reprezentanţii formaţiunilor politice care vor face parte din viitorul Parlament. PSD şi ALDE au declinat invitaţia, invocând vicii de procedură, dar au precizat ca vor discuta cu şeful statului după validarea noului Legislativ. Refuzul a fost calificat drept atitudine nepoliticoasă de presedintele Iohannis. Acesta s-a întâlnit cu reprezentanţii PNL, USR, UDMR, PMP şi cei ai grupului minorităţilor naţionale. El a subliniat că premierul pe care-l va desemna trebuie să fie de la o formaţiune sau de la o coaliţie care-l convinge că are majoritate. Preşedintele interimar al PNL, Raluca Turcan, a criticat programul economic al PSD care, în opinia sa, nu este sustenabil. Preşedintele USR, Nicuşor Dan, îşi doreşte pentru România o guvernare onestă, transparentă, pentru binele comun şi nu pentru cel personal. De asemenea, el a anunţat că USR nu va forma un guvern format în jurul PSD şi al liderului acestei formaţiuni, Liviu Dragnea. O nouă rundă de consultări va fi convocată de preşedintele României după ce noul Parlament va intra în funcţiune.
Primele decizii ale PSD, după alegeri
Propunerea PSD pentru conducerea noului guvern va fi cunoscută doar după ce va fi prezentată mai întâi preşedintelui Klaus Iohannis la viitoarele consultări. Liderul social democrat, Liviu Dragnea, a precizat, miercuri, că formaţiunea sa va merge cu un nume ce poate fi acceptat, propunere care va respecta Constituţia. Liviu Dragnea: Nu voi face această propumere având în vedere un avantaj pentru mine sau un avantaj pentru preşedintele Iohannis, nici măcar un avantaj pentru PSD. Voi face în avantajul acestei ţări.
Alianţa de guvernare va fi PSD – ALDE, a mai anuntat Liviu Dragnea într-o conferinţă de presă. De altfel, el a prezentat în detaliu programul de guvernare despre care a dat asigurări că va fi respectat la virgulă. Printre promisiuni: scăderi de taxe şi impozite, creşterea salariului minim la 1.450 de lei şi a pensiei minime la 520 de lei, dar şi salarii mai mari în educaţie şi sănătate. Deficitul bugetar ar urma să nu depăşească 2,95% din PIB.
Apărarea militară a României – consolidată
Încă trei aeronave de tip F16 au aterizat, miercuri, în România. Avioanele vin din Portugalia şi se alătură celor şase care au fost preluate la sfârşitul lunii septembrie de la Baza portugheză Mont Real. Alte trei aparate de acest tip urmează să fie aduse în România în prima parte a anului viitor. În urmă cu 3 ani, România a decis să cumpere din Portugalia 12 avioane de tip F16 folosite, la un preţ de 628 de milioane de euro. Potrivit specialiştilor, România are nevoie de 48 de aeronave multiroll, adică de 4 escadrile. Anul trecut autorităţile au anunţat intenţia de a mai achiziţiona şi alte avioane de tip F16. Pe de altă parte, Statele Unite vor accelera acţiunile de suplimentare a trupelor în România, a anunţat generalul Ben Hodges, comandantul Forţelor terestre americane în Europa. El a precizat că trupele americane vor sosi pe 6 ianuarie în portul german Bremerhaven, după care vor fi trimise imediat în România, Polonia şi ţările baltice. NATO a aprobat, în vara, planul de consolidare a prezenţei militare în Europa de Est, prin care sunt create patru grupuri de luptă cu efective totale de 4.000 de militari, susţinuţi de o forţă de reacţie rapidă formată din 40.000 de persoane.
Preşedintele României, Klaus Iohannis, la reuniunea Consiliului European de iarnă de la Bruxelles
Seful statului român, Klaus Iohannis, a participat, joi, la reuniunea Consiliului European de iarnă de la Bruxelles, prilej cu care a susţinut importanţa adâncirii cooperării NATO-UE şi necesitatea menţinerii în atenţie a evoluţiilor privind fluxurile migratorii pe ruta Mediteranei de Est. În cadrul discuţiilor privind evoluţiile din Siria, liderii statelor membre UE au condamnat ferm continuarea asediului oraşului Alep. În acest context, preşedintele Klaus Iohannis şi ceilalţi lideri europeni au reiterat importanţa unei soluţii politice incluzive care să pună capăt tragediilor din Siria. În privinţa Federaţiei Ruse, s-a agreat prelungirea sancţiunilor UE la adresa acesteia cu şase luni, începând cu 31 ianuarie 2017, având în vedere lipsa de progrese în implementarea prevederilor acordurilor de la Minsk. In ceea ce priveşte tema Brexit, liderii europeni au reafirmat că nu vor accepta accesul liber al produselor britanice pe piaţa unică, dacă Londra va îngrădi libera circulaţie a europenilor în Marea Britanie.
