Radio România Internațional

Tag: rezultate

  • Evaluare pentru învăţământul românesc

    Evaluare pentru învăţământul românesc

    De mai bine de 20 de ani, programa şcolară se schimbă de la an la an, se scot materii, se introduc materii, se încearcă noi abordări, dar rezultatul este departe de cel scontat – schimbările frecvente nu au făcut decât să genereze pentru elevi, profesori şi părinţi o stare de incertitudine. Stare care se accentuează în preajma examenelor, a căror structură a fost schimbată de nenumărate ori în ultimii ani. Cele mai recente rezultate, cele de la simulările pentru evaluarea din vară a elevilor de clasa a VIII –a, au relevat faptul că lucrurile sunt încă departe de formula câştigătoare — doar circa 44% dintre participanţi au obţinut note peste 5, faţă de 50% în 2015.



    Pentru pesimişti, o reformă a sistemului de învăţământ în România este aproape imposibilă. Criticii spun că învăţământul ar fi devenit o reţea a defectelor – manualele nu ar fi bune, punând accent pe informaţii nefolositoare şi care plictisesc elevii, profesorii nu ar fi destul de bine pregătiţi, ca o consecinţă directă a nivelului slab de salarizare, iar metoda aplicată ar lăsa de dorit, necultivându-se creativitatea. Elevii se plâng că au prea multe ore, prea multe materii, ghiozdane prea grele. Părinţii sunt nevoiţi să plătească în particular profesori competenţi pentru că nu sunt mulţumiţi de nivelul predării la clasă.



    Situaţia nu este, însă, generalizată, dovadă stând rezultatele remarcabile obţinute de elevii români la olimpiadele internaţionale. Dar şi numărul mare de români admişi la universităţi occidentale de top. Ideea este ca astfel de cazuri să se transforme din ce în ce mai mult din excepţii în regulă. Vorbind despre rănile deschise ale educaţiei, academicianul Solomon Marcus, care a luat recent poziţie faţă de situaţia din învăţământ, a atras atenţia că: “Nimic nu poate fi mai important în educaţie decât a inocula copilului şi adolescentului respectul vieţii umane. Să-l facem să înţeleagă cât mai devreme că fiinţa umană este tot ce poate fi mai de preţ”.



    Despre problemele cu care se confruntă învăţământul românesc a vorbit şi preşedintele Klaus Iohannis, care a propus o nouă reformă. În opinia sa, executivul are toate pârghiile necesare pentru a pune la punct un plan prin care, până în toamna anului 2018, când se va serba un centenar de Românie modernă, să fie o Românie modernă şi în şcoli.

  • Alegeri prezidenţiale în România

    Alegeri prezidenţiale în România

    Victor Ponta, premier în funcţie, şi Klaus Iohannis, actualul primar al Sibiului, sunt personajele momentului în România şi vor rămâne aşa până pe 16 noiembrie, când unul din ei va câştiga cursa pentru fotoliul prezidenţial. Primul reprezintă alianţa de stânga PSD — UNPR — PC, dominantă în coaliţia aflată la guvernare, din care mai face parte şi UDMR. Cel de-al doilea este candidatul Alianţei Creştin Liberale, formată din cele mai solide partide ale opoziţiei parlamentare de centru –dreapta, PNL şi PDL.



    Încadrarea ideologică a devenit, cu timpul, tot mai puţin relevantă. Importante vor fi, cu adevărat, în coctailul ce asigură succesul electoral ingrediente precum experienţa politică, carisma personală, modul în care se vor mobiliza activiştii celor două tabere şi, nu în ultimul rând, negocierile cu candidaţii ieşiţi din competiţie şi ale căror voturi pot conta. Deşi are după primul tur un avantaj semnificativ, de aproape 10 procente, Victor Ponta este prudent şi spune că runda decisivă porneşte de la scorul de 0-0.



    Declaraţia făcută duminică seara, după primul tur de scrutin, confirmă faptul că leit motivul campaniei sale, legat de nevoia refacerii unităţii românilor după anii de dezbinare la care ar fi contribuit cele două mandate ale actualului şef al statului, Traian Băsescu, rămane valabil în perspectiva turului doi. Victor Ponta:


    În următoarele două săptămâni mă voi adresa atât celor care m-au votat, cât şi celor care au votat un alt candidat sau celor care nu au votat absolut deloc. Am o responsabilitate faţă de toţi şi proiectul meu de preşedinte îi include pe absolut toţi românii din România şi din afara ţării”.



    Instalat, în 2012, premier din partea defunctei Uniuni Social Liberale, formată din PSD şi PNL şi construită în jurul ideii că Traian Băsescu este răul suprem al politicii româneşti, Victor Ponta va încerca să demoleze credibilitatea adversarului său prezentându-l, ca şi până acum, drept continuatorul preşedintelui în funcţie.



    De partea sa, Klaus Iohannis, etnic german din Transilvania, vine cu argumentul lucrului bine făcut, după cum sună chiar sloganul de campanie şi cu promisiunea faptelor epurate de vorbărie goală şi minciuni. În opinia sa, rezultatele obţinute la primul tur de scrutin arată că românii vor o schimbare. Iohannis se prezintă alegătorilor drept unic garant al independenţei justiţiei şi statului de drept:


    Eu sunt singurul candidat rămas în competiţie care este dispus să garanteze independenţa justiţiei şi statul de drept. Îi chem alături de mine pe toţi românii care vor ca legea să fie lege, care nu vor să dea toată puterea în mâna unui singur partid.”



    Declaraţia echivalează cu o invitaţie la negocieri adresată, în principal, candidatului independent Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei, percepută ca o fanatică luptătoare pentru apărarea sistemul judiciar de tentativele politicului de a-l subordona. Chiar dacă si-ar asigura voturile Monicăi Macovei, Iohannis nu poate neglija zestrea electorală a liderului Partidului Mişcarea Populară, Elena Udrea, susţinută deschis de preşedintele Băsescu.



    Împreună, singurele femei intrate în competiţie au adunat circa 10 procente, ce vor cântări greu în turul al doilea. Tot aşa cum vor conta şi cele peste 5 procente strânse de fostul premier liberal Călin Popescu Tăriceanu, un adept al refacerii Uniunii Social Liberale, de al cărui sprijin Victor Ponta poate fi aproape sigur. În ecuaţia turului doi, mai complicată ca niciodată, un rol va juca şi minoritatea maghiară şi decizia pe care o va lua UDMR. Meciul electoral din 16 noiembrie este deschis oricărui rezultat.

  • UPDATE Alegeri prezidențiale: rezultate exit-poll!

    UPDATE Alegeri prezidențiale: rezultate exit-poll!

    Prezența la vot la nivel național până la ora 21.00 a fost de 52,31%,conform datelor centralizate de Biroul Electoral Central. La secțiile din străinătate, peste 120.000 de alegători au votat duminică până la ora 19.00, a anunțat BEC.




    Social-democratul Victor Ponta, actualul premier al României, și Klaus Iohannis, candidatul Alianței Creștin-Liberale se vor întâlni în al doilea tur al alegerilor prezidențiale, conform sondajelor de opinie realizate la secțiile de votare (exit-poll). Astfel, conform sondajului comandat de televiziunea Realitatea, Victor Ponta a obținut 38,2% din voturi, în timp ce Klaus Iohannis a obținut 31%. Victor Ponta este primul clasat și în exit-poll-ul Digi TV cu 41,5%, în timp ce Kalus Iohannis are 31,2%.


    Rezultatele exit-poll-urilor corespund centralizării sondajelor de la ora 19.00.



    Rezultatele celor patru exit-poll-uri, la ora 21.00:


    Realitatea TV/CSOP: Victor Ponta – 38,2%, Klaus Iohannis – 32,1%, Monica Macovei – 6%, Călin Popescu Tăriceanu – 6%, Elena Udrea – 6%, Kelemen Hunor 4,3%, Corneliu Vadim Tudor 2,2%, Dan Diaconescu 1,9%, Teodor Meleșcanu 1,3%.


    Romania TV/CSCI: Victor Ponta – 40%, Klaus Iohannis – 31%, Călin Popescu Tăriceanu – 6%, Monica Macovei – 5%, Elena Udrea – 5%, Kelemen Hunor 4%, Dan Diaconescu 4%.


    Digi 24/IRES: Victor Ponta – 41,5%, Klaus Iohannis – 31,2%, Călin Popescu Tăriceanu – 5,3%, Elena Udrea – 5,1%, Monica Macovei – 4,5%, Kelemen Hunor 3,5%, Dan Diaconescu 3,5%, Corneliu Vadim Tudor 2,9%, Teodor Meleșcanu 1%.


    Antena 3/Sociopol: Victor Ponta – 40%, Klaus Iohannis – 31%, Călin Popescu Tăriceanu – 6%, Elena Udrea – 5%, Monica Macovei – 4%, Kelemen Hunor 4%, Dan Diaconescu – 4%, Corneliu Vadim Tudor 3%, Teodor Meleșcanu 1%.


    Restul candidaților au sunt situați sub 1% în exit-poll-uri.



    Declarații ale candidaților situați pe primele cinci poziții în sondajele de la urne:


    Premierul Victor Ponta, candidatul alianței PSD-UNPR-PC, a făcut declarații la peste jumătate de oră de la anunțarea rezultatelor exit-poll-urilor: “Mulţumesc celor care au crezut ca e important să voteze. Îi rog pe cei ce au votat pentru mine să îmi fie încă o dată alături în 16 noiembrie, pentru că atunci putem într-adevăr să pornim pe acest drum de care România are nevoie.”



    Klaus Iohannis (ACL), candidat intrat în al doilea tur, a declarat: “Avem un rezultat foarte bun, care arată că se prod schimbarea. Vreau să mulţumesc românilor care şi-au folosit votul şi au votat, indiferent pentru cine au votat şi în special celor care au votat pentru mine.”



    Monica Macovei (independent), unul dintre candidații cu șanse de a ocupa a treia poziție în tutul întâi al prezidențialelor: “Astăzi s-a născut al treilea pol în România. Fără baroni, fără finanțări murdare, am arătat că putem. Rezultatele de după numararea voturilor vor arata ca suntem și mai mulți. Am fi fost si mai multi daca ar fi votat toti românii din diaspora.”



    Deși mai mulți candidați sunt situați de exit-poll-uri pe poziția a treia, Elena Udrea s-a grăbit să o asume: “Locul trei în acest moment este o ţintă, un obiectiv pe care mi l-am atins în ciuda unor atacuri greu de imaginat şi de mine. Este o victorie a unui partid care se doreşte a fi altceva în calsa politică şi mă bucur că am reuşit să rămânem a treia structură.”



    Călin Popescu Tăriceanu (PLR), un alt candidat cu șanse la locul trei a spus: “Vreau să le mulțumesc celor care mi-au acordat încrederea. Mi-au acordat încrederea nu numai ca persoană, ci și-au pus speranțe și încredere în proiectul pe care l-am prezentat. Va trebui, după o consultare pe care o voi face la nivelul structurilor de conducere ale partidului, să luăm o hotărâre cum să votăm în turul doi.”

  • Cazul scoţian

    Cazul scoţian

    Rezultatele referendumului din Scoţia privind ieşirea acesteia din Regatul Unit au confirmat sondajele de opinie care dădeau un avans unioniştilor. Scoţienii au ales să păstreze intactă Marea Britanie, Bruxellesul a răsuflat uşurat, iar preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, a ţinut să adauge că Marea Britanie este şi va rămâne un membru important al UE.



    “Salut decizia poporului scoţian de a menţine unitatea Marii Britanii” – spunea Jose Manuel Barosso, preşedintele Comisiei Europene, în timp ce preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a exprimat disponibilitatea angajării în continuare într-un dialog constructiv cu guvernul scoţian în domenii importante precum crearea de locuri de muncă şi creşterea economică, politică, energetică şi schimbări climatice. Subiecte sensibile, vocile unioniste ducând, de altfel, o campanie concentrată pe consecinţele economice ale separării şi avertizând asupra pierderii locurilor de muncă şi a influenţei în lume.



    De cealaltă parte, separatiştii scoţieni spun că Marea Britanie este condusă de la Londra de o elită englezească, elită care în mare măsură refuză să ţină seama de interesele Scoţiei.



    Pe de altă parte, în zonă ar rămâne prea puţin din veniturile obţinute din extragerea petrolului din Marea Nordului, petrol scoţian spun ei. Aceasta, dar şi ideea că scoţienii nu au niciun cuvânt de spus în problema prezenţei armelor nucleare în ţară, au provocat resentimente profunde în ultimii ani.



    Analistul de politică externă Cristian Mititelu demontează o parte dintre aceste argumente: Nu există un motiv anume pentru ca populaţia scoţiană să fie mai nemulţumită astăzi din punct de vedere economic, pentru că marea dezindustrializare s-a produs în guvernarea doamnei Thatcher, de acum aproape 20 de ani, şi după aceea s-a restructurat economia scoţiană şi, în momentul de faţă, este pe un trend ascendent, aşa cum este şi economia Marii Britanii. Dacă vă uitaţi şi la PIB-ul pe cap de locuitor în Scoţia este mai mare, culmea, decât cel din Anglia. Deci, motivele economice sunt motive, din nou, de percepţie. Am impresia că trăiesc mai prost decât ceilalţi. Ei bine, nu e chiar aşa.”



    Ce ar fi însemnat ieşirea Scoţiei? Cum s-ar fi descurcat UE sau NATO cu o entitate, devenită stat independent, care şi-ar fi reclamat apartenenţa? Liderii europeni au avertizat înaintea referendumului că dacă Scoţia va obţine independenţa, atunci ea ar trebui să treacă prin toată procedura de aderare la blocul comunitar în cazul în care ar fi dorit să facă parte în continuare din UE.



    Cazul scoţian este cu atât mai interesant cu cât nu este singular în Europa. Thomas Friedrich, de la Asociaţia Internaţională a Presei, specialist în afaceri europene, într-un interviu acordat corespondentului Radio România la Bruxelles: Cazul scoţian nu este singurul în Europa în general şi în UE în particular. Avem cazul catalanilor care îşi revendică autonomia, avem o mişcare similară în nordul Italiei şi chiar şi aici în Belgia suntem martorii unor tendinţe de a împărţi această mică ţară. Lărgind perspectiva, aceste mişcări pot fi extrapolate şi la cazul Ucrainei. Cred că orice ţară de pe continentul european, vorbesc despre continentul nostru, nu doar din Uniunea Europeană care se fragmentează în mai multe părţi, va deveni mult mai slabă şi mai expusă pericolelor de tot felul decât era înainte să se scindeze. Aş sugera mai degrabă un model federal de tip german. Acest model ar putea fi o soluţie pentru Ucraina, adică o acordare de mai multe puteri administrative şi mai multă autonomie unor regiuni, dar păstrând unită întreaga naţiune.”



    În cazul în care scoţienii ar fi optat pentru independenţă, Uniunea, care a rezistat timp de 300 de ani şi din care mai fac parte Anglia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord, s-ar fi schimbat în mod dramatic, Regatul Unit pierzând 5 din cele 60 de milioane de cetăţeni ai săi.



    În Parlamentul de la Budapesta, deputatul partidului de guvernământ FIDESZ, Zsolt Németh, a apreciat că referendumul a dovedit faptul că autonomia nu este un factor destabilizator, iar în urma referendumului, nu britanicii au câştigat în faţa scoţienilor, ci ideea autonomiei. Jurnalistul Istvan Pataki, specialist în probleme de politică externă la cotidianul “Magyar Nemzet”, consideră, pe de altă parte, că nu se poate face o paralelă între referendumul din Scoţia şi aspiraţiile la autonomie ale maghiarilor din România: Cea mai mare diferenţă dintre situaţia din Scoţia şi cea din Ţinutul Secuiesc este aceea că în România este vorba despre aspiraţii la autonomie, pe când Scoţia dispune de o foarte puternică autonomie de foarte mulţi ani şi acolo s-ar fi hotărât acum în privinţa independenţei. De ce în acest sens nu există o paralelă? În Europa funcţionează autonomie în mai multe ţări, iar fiecare stat decide singur sub ce formă şi cum acordă autonomie minorităţilor care trăiesc acolo sau celor care solicită aceast lucru.”



    La Bucureşti, şeful diplomaţiei române, Titus Corlăţean, a salutat rezultatul referendumului şi a apreciat că Marea Britanie, cu Scoţia ca parte integrantă, reprezintă un partener strategic al României la nivel bilateral, precum şi la nivelul UE şi NATO.

  • Sport Club RRI: Români la US Open

    Sport Club RRI: Români la US Open

    Toate cele 5 jucătoare române de tenis aflate pe tabloul principal al probei de simplu din cadrul US Open de la New York s-au calificat în turul al doilea al ultimului turneu de Mare Şlem al anului. Simona Halep, numărul 2 mondial şi favorita numărul 2 a turneului, a trecut cu emoţii în turul secund după ce a învins-o pe americanca Danielle Rose Collins cu 6-7, 6-1, 6-2. În turul secund, Halep va juca împotriva jucătoarei slovace Jana Cepelova care a jucat în primăvara acestui an finala turneului de la Charleston din SUA.



    Aflată pe locul 80 WTA, Sorana Cîrstea s-a calificat în turul 2 după ce a învins-o pe britanica Heather Watson, nr. 45 mondial, cu 6-1, 6-1. Cârstea şi-a dominat adversara şi va juca cu Eugenie Bouchard, favorita nr. 7, în turul secund.



    Alte două românce vor fi prezente în actul al doilea al US Open. Irina Begu, nr. 61 mondial, a eliminat-o pe spaniola Silvia Soler-Espinosa cu 7-6, 6-3, iar Alexandra Dulgheru, nr. 95 mondial, pe jucătoarea cehă Kristyna Pliskova cu 6-3, 6-4. Irina Begu o va avea ca adversară pe mai bine cotata jucătoare italiancă Roberta Vinci, în timp ce Alexandra Dulgheru va confrunta cu Maria Şarapova, una dintre cele mai titrate jucătoare ale circuitului feminin.



    Ultima româncă calificată în turul al doilea al turneului american este Monica Niculescu, nr. 68 mondial. Ea a întrecut-o pe Iaroslava Şvedova din Kazahstan, locul 51 mondial, cu 6-7, 6-1, 7-5 Meciul a fost cel mai lung al celei de-a doua zile din competiţia feminină şi a durat 2 ore şi 58 de minute, cu numeroase răsturnări de scor. Monica Niculescu o va întâlni în turul 2 pe cehoaica Barbora Zahlavova-Strycova.


    Pentru accederea în turul secund, toate jucătoarele românce vor primi câte 100 puncte WTA şi 60.420 dolari.



    Pe tablourile de dublu ale US Open figurează şi şase români, în tot atâtea cupluri. Sorana Cârstea joacă împreună cu franţuzoaica Pauline Parmentier, Raluca Olaru face pereche cu elveţianca Stefanie Voegele, Monica Niculescu va intra în competiţie alături de Caroline Garcia din Franţa, iar Irina Begu o are ca parteneră pe Karin Knapp din Italia. La masculin, Horia Tecău joacă în tandem cu olandezul Jean-Julien Rojer, iar Florin Mergea cu croatul Marin Draganja.

  • Retrospectiva săptămânii 30/06-6/07/2013

    Retrospectiva săptămânii 30/06-6/07/2013

    Vizita în China a premierului Victor Ponta


    Premierul român Victor Ponta a vizitat, la începutul săptămânii, China — ultima etapă a unui turneu asiatic care cuprinsese, anterior, Azerbaidjan, Kazahstan şi Uzbekistan. La Beijing, Victor Ponta le-a propus preşedintelui Xi Junping şi omologului Li Keqiang ridicarea relaţiei bilaterale la nivel de parteneriat strategic: Poziţia geografică a României este foarte importantă în dezvoltarea relaţiilor dintre China şi ţările din Europa Centrală şi de Est. O poartă pentru accederea la o piaţă mai mare şi un potenţial coridor pentru produsele chinezeşti pot fi Marea Neagră şi ţările din această zonă. Din acest punct de vedere, Dunărea poate fi considerată, cu participarea firmelor chinezeşti, ca un segment al unui reînnoit drum al mătăsii, al secolului XXI, traversând Europa şi venind din China, prin poarta sud-estică a Uniunii Europene.


    Victor Ponta i-a îndemnat pe oamenii de afaceri chinezi să se îndrepte spre piaţa din România şi a anunţat o serie de proiecte: S-a convenit dezvoltarea prezenţei în România a marilor companii de telecomunicaţii Huawei şi ZTE şi transformarea României, practic, într-un centru european regional pentru aceste două mari companii. Putem avansa foarte mult cu investiţiile şi în zona energiei. E, deja, în derulare proiectul de 1 miliard de dolari de la Rovinari, investiţie chineză. De asemenea, a fost prezentat proiectul grupurilor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă. Dinspre partea română, principala solicitare a fost urgentarea procedurilor de verificare pentru a deschide piaţa chineză pentru produsele agroalimentare, în special pentru cele din carne şi pentru vinurile româneşti.




    Românii din România, mai puţini cu peste 1,5 milioane


    Populaţia stabilă a României, în octombrie 2011, era de 20.121.641 de persoane, în scădere cu peste 1,5 milioane. Este rezultatul definitiv al recensământului populaţiei şi al locuinţelor, anunţat, joi, de Institutul Naţional de Statistică, al cărui preşedinte, Tudorel Andrei, a completat: Migraţia a contribuit în cea mai mare măsură la reducerea populaţiei. Aproape 77% din această reducere s-a datorat factorului migrator extern. In plus, cunoaştem cu toţii că în această perioadă, chiar dacă speranţa de viaţă a crescut, rata natalităţii a scăzut şi a scăzut destul de mult. Alte date ale recensământului arată că în municipii şi oraşe trăiesc echivalentul a 54% din totalul populaţiei stabile. Că majoritare sunt femeile, cu peste 51%, şi că aproximativ jumătate din ele sunt căsătorite. In fine, că majoritatea populaţiei — peste 55% — este formată din persoane mature cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 ani. Datele anunţate de Institutul Naţional de Statistică au repus, pe de altă parte, pe tapet chestiunea validităţii referendumului din vara trecută, prin care puterea de centru-stânga a încercat, fără succes, să-l demită pe şeful de centru-dreapta al statului, Traian Băsescu. Referendumul a fost, atunci, invalidat din lipsă de cvorum, calculat pe baza unor cifre privind românii cu drept de vot superioare celor făcute publice, săptămâna aceasta, de statisticieni.



    Proba de foc a bacalaureatului


    Odată cu proba de vineri, 5 iulie — la alegere, specifică profilului şi specializării — emoţiile concursului, pentru cei aproape 190 de mii de absolvenţi de liceu din România, au luat sfârşit. In weekend vor aştepta, însă, cu sufletul la gură rezultatele, care urmează să fie afişate luni. Va fi atât pentru elevi şi profesori, cât şi pentru autorităţi momentul adevărului, dată fiind experienţa nefericită din ultimii ani. In 2011, de exemplu, rezultatele indicau cel mai slab bacalaureat din ultimii 20 de ani. Răspunzătoare de rezultatele foarte slabe sunt dezinteresul profesorilor şi al elevilor, precum şi disfuncţionalităţile sistemului de învăţământ. Mulţi dau, însă, vina şi pe marşul forţat împotriva fraudei, încă de acum câţiva ani în sălile de examen fiind instalate camere video şi fiind interzise “atenţiile” care să “înmoaie” viligenţa supraveghetorilor. Anul acesta au izbuncnit noi scandaluri legate de încercări de corupere a profesorilor. Cel mai răsunător a fost cel al unei directoare a unui liceu bucureştean, arestată preventiv, săptămâna aceasta, după ce ar fi pretins bani de la elevii înscrişi la bacalaureat pentru a influenţa membrii comisiei de evaluare.



    Reaşezări de preţuri la mijloc de an


    1 iulie a adus, în România, creşterea preţului la gaze cu 8 procente pentru consumatorii casnici şi cu 3 pentru cei industriali. De la începutul lunii, a crescut şi punctul amenzilor rutiere. Totodată, în mai multe oraşe din ţară s-au majorat taxele plătite pentru apă şi canalizare. Ca şi cum ar dori să atenueze efectul acestor scumpiri, guvernul României a majorat la 800 de lei salariul minim brut garantat, echivalentul a mai puţin de 200 de euro. De această creştere vor beneficia peste 600 de mii de salariaţi din sectorul bugetar şi privat.




    România şi situaţia din Egipt


    Ministerul român de externe urmăreşte cu mare atenţie evoluţiile din Egipt şi face apel părţilor să dea dovadă de reţinere şi să evite escaladarea violenţelor. Ca reacţie la evenimentele din ultimele zile din ţara arabă, diplomaţia de la Bucureşti şi-a exprimat speranţa că se va reveni cât mai curând la ordinea constituţională şi că procesul de tranziţie democratică va fi reluat. România şi-a exprimat regretul pentru pierderile de vieţi omeneşti cauzate de violenţele din ultimele zile şi a reiterat necesitatea respectării drepturilor fundamentale ale omului şi libertăţilor cetăţeneşti.