Radio România Internațional

Tag: Rimetea

  • Arieşeni

    Arieşeni

    Astăzi vă invităm într-o stațiune situată în inima Munților Apuseni, în judeţul Alba, un loc unde natura se îmbină perfect cu tradițiile și ospitalitatea locală: Arieşeni.

    Obţinând locul 7 în Top 10 Destinații FIJET România care merită vizitate în week-end-urile, vacanțele și concediile anului 2025, clasament realizat în urma voturilor jurnaliştilor membri ai Clubului Presei de Turism – FIJET România, staţiunea Arieșeni este o destinație care oferă o experiență completă de vacanță, indiferent de sezon, dovedind un potențial mare de dezvoltare sustenabilă.

    Pe o rază de 40 kilometri, aici se găsesc cascade și izbucuri, peșteri, chei și vârfuri montane, mănăstiri, dar și muzee și ateliere meșteșugărești care păstrează vie istoria Apusenilor.

    Una dintre atracțiile principale este Peștera Scărișoara, sau Ghețarul de la Scărișoara, unde se găseşte cel mai mare ghețar subteran din România. Intrarea în Ghețarul de la Scărișoara se face printr-un impresionant aven, a cărui gură, cu un diametru de 60 m, se deschide în pădurea din marginea platoului.

    O potecă îngustă săpată în stâncă și câteva scări metalice ancorate în pereți înlesnesc coborârea celor 48 m cât măsoară adâncimea avenului. Pe fundul lui se păstrează în tot timpul anului un strat gros de zăpadă, care dăinuie în peșteră de peste 4.000 de ani.

    În partea dreaptă se observă un tobogan abrupt de gheață, care dă într-o zonă denumită Biserica. Aici apar primele formațiuni stalagmitice de gheață. Aceasta este zona turistică, restul fiind rezervație speologică din 1938.

    Inedit este și obiectivul “Dealul cu Melci”, rezervație paleontologică, unde pot fi observate cu ușurință cochilii de melci de diferite forme și mărimi pietrificați în stânca cenușie. Zona protejată este un unicat geologic, cu o vechime de 65-70 milioane de ani.

    În cadrul Galei-eveniment FIJET România, organizată la Târgul de Turism al României de la Romexpo, ediţia din februarie 2025, Sandu Heler, subprefectul judeţului Alba a mulţumit pentru locul în clasament şi ne-a lansat o invitaţie:

     “Anul trecut am luat locul întâi prin comuna Rimetea. Înseamnă că judeţul Alba are potenţial, judeţul Alba are ce să arate! Vă mulţumesc şi vă aşteptăm acasă, la Alba, la Arieşeni!”

    Într-adevăr, comuna Rimetea a obţinut primul loc în Top 10 Destinaţii FIJET România  2024, pentru că burgul atestat din 1259 deține titlul de prim centru siderurgic medieval al Transilvaniei, pentru cea mai veche moară de apă încă funcțională din Apuseni (1752), cea mai veche casă precis databilă din spațiul carpatin (1668) și drept locul în care, vara, soarele răsare de două ori (o dată prin rîpa masivului Piatra Secuiului, a doua oară de după creastă), motiv pentru care a primit, în 1999, ca recunoaștere a esteticii sale deosebite, primul și singurul premiu Europa Nostra acordat unei localități rurale românești de către Comisia Europeană pentru conservarea patrimoniului cultural și arhitectonic.

    Invitaţia la Arieşeni şi în judeţul Alba a fost lansată! Până data viitoare vă dorim drum bun şi vreme frumoasă!

  • Rimetea

    Rimetea

    Ediţia de primăvară a Târgului de Turism al României s-a încheiat. Rămân însă în atenţia noastră multe destinaţii, dintre care unele au fost votate drept “Destinații FIJET România 2024”, proiect al Clubului Presei de Turism – FIJET România care își propune să atragă atenția asupra unor locuri din țară care se remarcă din punct de vedere turistic în mod deosebit. Am fost acolo, am văzut cum arată, am scris despre ele, le-am propus și le-am votat și acum vă prezentăm un Top 10 Destinații din România care merită vizitate.

    Astăzi vorbim despre destinaţia clasată pe locul 1, Rimetea. Prezent la decernarea premiilor Destinațiilor FIJET România 2024, primarul comunei Rimetea, Deák-Székely Szilárd-Levente, a povestit pentru RRI:

    “Rimetea este un loc minunat, undeva în judeţul Alba, în partea nord-estică, o localitate plină de tradiţii şi obiceiuri, pe care noi dorim să le păstrăm, dar dorim şi să dezvoltăm turismul în aşa fel încât să nu pierdem aceste obiceiruri şi tradiţii. Este o localitate dezvoltată, vorbim de aproape 30 de ani de turism, doar în satul Rimetea avem undeva la 45-50 de unităţi de cazare, cu săli de mese. Asta înseamnă că într-un an avem aproximativ 6.000-7.000 de vizitatori, care au şi cazare, iar dacă e să vorbim şi de cei în trecere prin sat atunci putem vorbi chiar şi de zeci de mii.”

     

    Rimetea îşi întâmpină vizitatorii cu o arhitectură a caselor unitară. După ce un incendiu a distrus, în urmă cu secol şi jumătate, aproape toate casele, satul a renăscut, iar noile case au fost ridicate după acelaşi model arhitectonic. Sunt case înalte, cu pereţi albi şi cu tocuri de ferestre vopsite în verde, cu porţi înalte, cu grădină şi livadă în spate, o parte dintre ele fiind transformate în pensiuni. Cea mai veche casă din Rimetea, diferită ca model faţă de celelalte case, datează din 1668. Pentru conservarea valorilor sale arhitecturale, Rimetea a primit în anul 1999, din partea Uniunii Europene, premiul “Europa Nostra”, prin programul european de restaurare rurală cu acelaşi nume.

    Aici poate fi vizitată şi Moara de apă, construită în 1752 și care este găzduită de un localnic pasionat de colecţionarea obiectelor vechi: ustensile de morărit și alte utilaje folosite pe vremuri. Localitatea a fost atestată în 1257, iar datorită zăcământului de fier, Rimetea a devenit un un bogat centru minier și meșteșugăresc, Muzeul Etnografic din sat, situat în clădirea Primăriei, reconstituie o bună parte din istoria localităţii. Primarul comunei Rimetea,

    Deák-Székely Szilárd-Levente, a adăugat: “La Rimetea găsim foarte multe. Putem începe cu Muzeul Etnografic, unde găsim o colecţie deosebit de bogată, dar avem şi muzee private, avem portul popular, cusături, mobilier pictat, dar Rimetea fiind şi o localitate minieră, unde de secole s-a exploatat fierul şi s-a prelucrat, putem găsi ca exponate unelte sau alte articole din acest material.”

     

    Este satul în care, vara, soarele răsare de două ori (o dată prin râpa masivului Piatra Secuiului, a doua oară de după creastă), motiv pentru care din 2015 aici se desfăşoară la sfârşitul lunii iunie – începutul lunii iulie, Festivalul Double Rise, care invită la descoperirea muntelui dintr-un loc de panoramă, situat pe o colină unde puteţi ajunge după ce mergeţi pe cea mai îngustă stradă a satului, care nu este mai largă de un metru, strecurându-vă printre case şi grădini.

     

    Fiind zonă de munte, tot aici se organizează şi Rimetea Climbing Open & Highline, anul trecut stabilindu-se chiar şi un nou record la Highline (sport extrem care presupune deplasarea pe o frânghie întinsă între două puncte fixe – stânci, în cazul de faţă – la o înălțime mare deasupra solului), participantul Lukas Riediger reușind să traverseze cu succes highline-ul de 330 de metri de pe Piatra Secuiului.

  • Cele mai frumoase sate

    Cele mai frumoase sate

    Circuitele reprezintă,
    poate, cea mai bună modalitate de a descoperi o zonă sau o ţară. Există
    circuite de descoperire a frumuseţilor naturii, însă de cele mai multe ori pe
    lista obiectivele vizitate figurează muzee, clădiri de patrimoniu şi situri
    arheologice. Costin
    Corboianu este un experimentat ghid de turism şi a avut ideea de a inventaria
    cele mai frumoase sate din România. Cîteva dintre acestea pot fi vizitate
    într-o excursie de 4 zile, cu plecare şi întoarcere la Bucureşti. Vă propunem un traseu cu cele mai
    frumoase state din România, un număr de 15 localități, începând din zona de sud
    a Carpaților, plecând din București, cu primul sat turistic din România,
    Şirnea. Continuăm drumul spre Bran. De la Bran, mergem spre Sibiel unde vom
    avea și o primă cazare. Bineînțeles că după ce ne întâlnim cu meşterii populari
    din zonă, o să vedem și Muzeul de icoane pe sticlă, unicat în România.     De acolo continuăm drumul spre, spre Rimetea în județul Alba, unde, de
    asemenea, este o zonă foarte frumoasă.


    Rimetea se remarcă printr-o arhitectură unică a caselor, de
    secol 19. După ce, în
    urmă cu secol şi jumătate, un incendiu a distrus aproape toate casele, satul a renăscut, noile case fiind ridicate după acelaşi model arhitectonic. Sunt case înalte,
    cu pereţi albi şi
    cu tocuri de ferestre vopsite în verde,
    cu porţi înalte, cu grădină şi livadă în spate, o parte dintre ele fiind
    transformate în pensiuni. Pentru conservarea valorilor sale arhitecturale, Rimetea a primit în anul 1999, din partea Uniunii Europene,
    premiul Europa Nostra, prin programul european de restaurare rurală cu
    acelaşi nume. De la Rimetea, drumul continuă spre nord, în judeţul
    Bistriţa-Năsăud, cu o oprire în localitatea Salva, unde poate fi vizitată casa
    Costumului Popular.

    Ghidul de
    turism Costin Corboianu vine cu precizări: La Casa Costumului Popular vom avea o
    întâlnire cu doamna Virginia Linu. Dânsa a creat acest muzeu, al Casei costumului
    popular. Dânsa a reușit să capaciteze peste 50 de femei din localitate, doamne
    care știu să lucreze arta tradițională și împreună au reușit să facă acel brand
    până la urmă, îmbinând vechiul cu nou. Sunt și cămăși stilizate, inclusiv ie
    sau cămașă tradițională, fuste ș.a.m.d. Este foarte interesantă povestea, n-o
    să dezvălui absolut tot. Tuturor le recomand, când ajung acolo, să se oprească,
    să viziteze. Pot să vă spun că dânsa a pus umărul la acea asociație Le
    blouse roumaine care a redescoperit ia tradițională românească, care a
    inspirat foarte mulți mari creatori de modă din întreaga lume.


    Din Bistriţa Năsăud traseul continuă în Maramureş, în nordul României, în
    sate tradiţionale, preucm Breb şi Botiza, renumite pentru bisericile din lemn şi impozantele porţi din lemn, adevărate opere de artă
    populară. În continuare, circuitul celor mai frumoase sate din România continuă
    în Bucovina. Turiştii pot vizita aici Muzeul Oului din localitatea Vama, cu o
    colecţie de peste 11 mii de exponate, lucrate în tehnici şi diferite stiluri. O
    treime dintre aceste ouă decorative provin din 82 de ţări. Şi în localitatea
    bucovineană Vama există un muzeu al ouălor încondeiate, însă aici remarcabil
    este faptul că pereţii
    exteriori ai casele sunt pictaţi sau încondeiaţi, după cum
    spun localnicii, cu motive tradiţionale, preluate de pe portul tradiţional al
    românilor.


  • Rimetea

    Rimetea

    O
    destinaţie relativ recentă pe harta turstică a României este localitatea
    Rimetea din judeţul Alba. Aflată la poalele Muntilor Trascău, de unde i se trage şi o mai veche denumire, comuna Rimetea,
    alcătuită din satele Rimetea şi Colţeşti, se remarcă printr-o arhitectură unică a caselor, de secol 19, pe care le
    putem vedea şi acum. După ce, în urmă cu secol şi jumătate, un incendiu
    a distrus aproape toate casele, satul a renăscut, iar noile case au fost ridicate după acelaşi model arhitectonic.
    Sunt case înalte, cu pereţi albi şi cu tocuri de ferestre vopsite în verde, cu porţi înalte, cu grădină
    şi livadă în spate, o parte dintre ele fiind transformate în pensiuni. Pentru
    conservarea valorilor sale arhitecturale,
    Rimetea a primit în anul 1999, din partea Uniunii Europene, premiul Europa Nostra, prin
    programul european de restaurare rurală cu acelaşi nume. De mentionat că
    locuitorii satului Rimetea, în mare parte de naţionalitate maghiară, primesc în fiecare an fonduri din partea unui sector al Budapestei pentru a-şi întreţine
    faţadele caselor şi pentru a le păstra stilul autentic.

    De-a
    lungul timpului, localitatea a avut mai multe denumiri precum Eisenburg,
    Torocko sau Trascău. Mai multe informaţii despre istoria acestei localităţi
    putem obţine dacă vizităm muzeul etnografic aflat în aceeaşi clădire cu primăria.
    Custodele muzeului, Agneta Lassel, ne-a prezentat un scurt istoric al
    localităţii: În satul Rimetea a fost exploataţie de minereu de fier. Din
    secolul al 14-lea până la finele secolului al 19-lea s-a lucrat în minerit. În
    acel timp satul nostru avea statut de oraş, deci din 1666 avea statut de oraş
    până s-au închis minele de fier, până la începutul anilor 1900. Aici, în vremea
    mineritului erau colonizaţi meşteşugari saşi care s-au maghiarizat în timp, dar
    influenţa lor se vede în arhitectură, în pictura pe mobilă şi chiar şi în
    portul tradiţional. Nu numai extracţia de minereu a fost la noi, ci şi toată
    prelucrarea. Erau topitorii, erau ciocane hidraulice şi ateliere meşteşugăreşti
    unde absolut totul s-a făcut şi cu produsele din fier, s-a făcut şi
    comercializare şi troc.


    În
    cele două sate, Rimetea şi Colteşti, sunt astăzi sub 1200 de locuitori, peste
    jumătate dintre ei trăind din turism. Sunt 20 de pensiuni clasificate, altele
    în curs de clasificare, iar în total sunt circa 400 de locuri de cazare. Având
    şi moştenirea culturală săsească, sătenii celebrează în fiecare primavară Fărşangul, un ritual de îngropare a iernii
    care atrage mulţi vizitatori. De doi ani, la sfârşitul lunii iunie – începutul
    lunii iulie, aici este organizat Festivalul Double Rise, care în acest an a
    atras circa 25 de mii de vizitatori. Întradevăr, soarele luminează de două ori
    pe zi casele din Rimetea pentru că după primul răsărit se ascunde după muntele
    Piatra Secuiului pentru ca, mai târziu să-şi trimită din nou razele către
    această aşezare. Puteţi admira acest munte dintr-un loc de panoramă, situat pe
    o colină unde puteţi ajunge după ce veţi merge pe cea mai îngustă stradă a
    satului, care nu este mai largă de un metru, strecurându-vă pe lângă case şi
    grădini. Surprinzător poate părea faptul că străzile din Rimetea nu sunt
    asfaltate, însă acestea trebuie conservate în această stare deoarece
    autorităţile locale fac demersuri pentru ca această localitate, în ansamblul
    ei, să intre pe lista siturilor din patrimoniul cultural mondial UNESCO.

  • Remetea, comuna cu case albe din inima Transilvaniei

    Remetea, comuna cu case albe din inima Transilvaniei

    Casele albe cu ferestre verzi sunt neschimbate de peste 100 de ani, păstrând arhitecura specfică secolului al XIX-lea. În 2004, cocheta comună din inima Transilvaniei a fost singura propunere a României pentru Patrimoniul Mondial UNESCO, simultan cu satul Hollókő din Ungaria:


    Patrimoniul arhitectural din Rimetea este propus pentru a fi inclus pe lista Patrimoniului Mondial ca o fază de nominalizare transfrontalieră superioară Patrimoniului arhitectural din satul Hollókő sub o nouă denumire: ‘Vechile sate Hollókő şi Rimetea şi împrejurimile acestora’”.



    Prima menţiune a localităţii dela poqlele munţilor Trascău datează din 1257 cu numele de Toroczcko (denumirea maghiară a localităţii). Secole la rând, comuna a fost cunoscută prin exploatarea fierului şi meşteşugul fierăritului. Astfel, în 1493 localitatea a primit rangul de târg (oppidum), iar în 1666, pe fondul dezvoltării extracţiei de minereu şi a meşteşugului fierăritului, Rimetea devine oraş.


    La începutul secolului al XVIII-lea, Rimetea era unul dintre principalele centre de prelucrare a fierului din Transilvania. Uneltele agricole produse aici erau cele mai renumite din principat şi din estul regatului Ungariei, fiind vândute de negustori în pieţe importante, precum Braşov, Bistriţa, Arad şi Debreţin.”



    Astăzi, localitatea este o atracţie mai ale pentru turiştii din străinătate. Rimetea se afla la o distanţă de 56 km de municipiul Alba Iulia, reşedinţa judeţului şi 25 km de Aiud, oraşul cel mai apropiat. Cu aotomobilul, Rimetea poate fi accesată pe DN 75 cu pornire din Turda până in localitatea Buru. Aici, faceti stânga şi peste 8 km aţi ajuns la destinaţie. Nu vă faceţi griji de cazare, deoarece există pensiuni cu preţuri de la 34-40 de lei/persoană.