Radio România Internațional

Tag: risc

  • Sistemul de alertă rapidă al Uniunii Europene pentru produse nealimentare

    Sistemul de alertă rapidă al Uniunii Europene pentru produse nealimentare

    Comisia Europeană
    a publicat raportul său anual privind sistemul european de alertă rapidă pentru
    produsele nealimentare periculoase. Raportul acoperă alertele notificate în
    cursul anului 2022 și răspunsurile date de autoritățile naționale. Riscurile
    pentru sănătate legate de substanțele chimice a fost cel mai frecvent tip de
    risc notificat, care a fost găsit și într-o varietate mai largă de produse.
    Pentru al doilea an consecutiv, jucăriile și mașinile se află în fruntea listei
    celor mai notificate categorii de produse.


    În 2022,
    autoritățile din cele 30 de țări participante la rețeaua de alertă rapidă
    privind produsele nealimentare periculoase au reacționat la peste 2.000 de
    alerte, cu aproape 4.000 de acțiuni ulterioare. De exemplu, autoritățile
    austriece de supraveghere a pieței au detectat o jucărie care conținea piese
    ușor detașabile, care prezentau un risc de sufocare pentru copii. În urma
    notificării din partea autorităților austriece, autoritățile slovene au
    identificat jucăria pe piața lor, iar comercianții cu amănuntul au putut
    rechema rapid produsul.


    În 2022,
    riscurile legate de substanțe chimice, răni și sufocare au fost cele mai
    notificate. În topul celor mai frecvente categorii de produse notificate au
    fost jucăriile, urmate de autovehicule, produse cosmetice, îmbrăcăminte și
    aparate electrice. Anul trecut, produsele cosmetice au avut un număr
    semnificativ mai mare de alerte legate de prezența unor substanțe chimice
    interzise recent în parfumuri și creme. Cu toate acestea, creșterea bruscă a
    alertelor legate de riscurile chimice nu s-a datorat doar produselor cosmetice,
    deoarece riscurile chimice au fost identificate într-o gamă mai largă de
    produse. Anumite jucării, de exemplu, aveau o concentrație excesivă de ftalați,
    ceea ce prezintă riscuri pentru sistemul reproducător.


    Didier
    Reynders, comisar european pentru justiție: Putem vedea, de asemenea,
    din raportul din acest an că sistemul de alertă rapidă pentru produse
    nealimentare este încă foarte bine utilizat de autoritățile naționale pentru a
    urmări alertele. S-a dovedit a fi un instrument extrem de fiabil pentru
    autoritățile de supraveghere a pieței, pentru siguranța consumatorilor și
    pentru eliminarea produselor periculoase de pe piață, indiferent dacă se află
    pe un raft sau într-un coș online. În ultimul an, am lucrat și pentru a
    îmbunătăți impactul sistemului prin tehnologia
    modernă. Am lansat un nou instrument de supraveghere numit E-surveillance Web
    Crawler. Mai exact, acest instrument scanează site-urile web pentru a detecta
    produsele pentru care a existat o alertă în sistemul de alertă rapidă și face o
    treabă fantastică. Numai în ultimele șase luni au fost analizate peste 600.000
    de pagini web și au fost identificate peste 7.000 de magazine online care vând
    produse periculoase, pentru care am primit alerte. Înainte, era nevoie să
    verificăm site-urile web sau magazinele online unul câte unul. Acum, cu un
    astfel de program, este posibil să scanăm foarte rapid pentru a detecta mai
    ușor diferite tipuri de probleme și avem peste cinci sute de utilizatori
    înregistrați ai autorităților naționale.


    Pentru
    o bună informare a publicului, Comisia Europeană gestionează, de asemenea,
    site-ul dedicat sistemului de alertă rapidă al Uniunii Europene pentru produse
    nealimentare: Safety Gate. Acesta are o interfață modernă și ușor de utilizat,
    iar paginile sunt traduse în toate limbile Uniunii Europene, pe lângă
    islandeză, norvegiană și, recent, arabă și ucraineană.


  • Reziliența în caz de dezastre în Uniunea Europeană

    Reziliența în caz de dezastre în Uniunea Europeană

    Comisia Europeană a
    adoptat o recomandare pentru o mai bună reziliență în fața dezastrelor, în
    domeniul protecției civile. Prin modalitățile propuse, statele europene vor fi
    mai bine pregătite pentru a face față pericolelor naturale: cutremure, inundații
    și incendii forestiere. Având în vedere aceste riscuri cu o evoluție rapidă,
    obiectivele europene în materie de reziliență la dezastre urmăresc să amelioreze
    capacitatea Uniunii Europene, a statelor sale membre și a statelor participante
    la mecanismul de protecție civilă de a anticipa și de a face față efectelor
    viitoarelor dezastre și situații de urgență majore. În cooperare cu statele
    membre, Comisia Europeană a identificat cinci obiective care trebuie urmărite
    în mod colectiv. Astfel, cele cinci obiective europene în materie de reziliență
    la dezastre sunt: anticiparea, pregătirea, alertarea, răspunsul și securitatea.


    Janez Lenarčič,
    comisar european pentru gestionarea crizelor, subliniază rapiditatea cu care e
    schimbă profilul riscurilor cu care se confruntă Uniunea Europeană.

    Dacă privim mandatul acestei Comisii în
    ultimii trei ani, numărul de activări al Mecanismului de Protecție al Uniunii Europene
    în fiecare an este de cinci ori mai mare decât media din ultimele două decenii.
    Există câteva motive evidente care contribuie la acest lucru. În primul rând, a
    fost o pandemie care a dus la nevoi mari și la multe cereri de asistență. Apoi,
    a fost agresiunea neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei, care a afectat nu
    numai Ucraina, nu doar statele membre ale Uniunii Europene, ci a avut impact
    global și continuă să aibă un impact global. În același timp, așa-zisele
    dezastre tradiționale nu au dispărut. Dimpotrivă, au crescut în intensitate și
    frecvență. Și o mare parte dintre acestea sunt atribuite crizei climatice cu
    care ne confruntăm deja. Identificarea obiectivelor comune pentru a spori
    reziliența europeană la dezastre este un pas logic suplimentar în gestionarea
    situațiilor de urgență și sunt încrezător că, prin implementarea recomandării
    adoptate astăzi, Uniunea Europeană și statele sale membre vor fi mai bine
    plasate pentru a răspunde, dar și pentru a preveni. Vom fi mai pregătiți pentru
    consecințele unui dezastru major și, în acest fel, pot fi salvate mai multe
    vieți. Cetățenii noștri pot fi mai bine protejați, la fel și mijloacele lor de
    existență și mediul Uniunii Europene.


    Prin consolidarea
    capacității de răspuns a mecanismului de protecție civilă al UE, Uniunea Europeană
    poate oferi mai mult ajutor pentru acoperirea lacunelor critice și pentru
    prevenirea deteriorării situației atunci când capacitatea unui stat membru este
    depășită. De asemenea, sistemele de protecție civilă trebuie să rămână operaționale
    non-stop, în timpul dezastrelor și după acestea, atunci când este cea mai mare
    nevoie de ele.


    Pentru a demara
    punerea în aplicare a noilor obiective, Comisia Europeană lansează cinci
    inițiative emblematice, câte una pentru fiecare obiectiv. De exemplu, o
    inițiativă emblematică va fi lansarea preparEU, un program paneuropean de
    sensibilizare a cetățenilor europeni cu privire la reziliența în fața
    dezastrelor.


  • MAE informează că a fost ridicat nivelul de alertă pentru Ucraina la nivelul maxim

    MAE informează că a fost ridicat nivelul de alertă pentru Ucraina la nivelul maxim

    În contextul deteriorării grave a situației de securitate din Ucraina și din regiunea Mării Negre și a evoluțiilor negative din această seară, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează că a fost ridicat nivelul de alertă pentru Ucraina la nivelul maxim – Părăsiți imediat țara!


    Informații detaliate referitoare la noua alertă se regăsesc mai jos și la linkul http://www.mae.ro/travel-alerts/24945.

    Conform noului nivel de alertă, al cărui text este prezentat mai jos și la linkul indicat, MAE le solicită cu insistență cetățenilor români să nu se deplaseze în această țară, iar celor care se află temporar în Ucraina să părăsească teritoriul acestui stat imediat. De asemenea, MAE le recomandă cetățenilor români să se informeze permanent din surse oficiale, să manifeste atenție sporită și să respecte reglementările stabilite de autoritățile ucrainene.

    MAE, prin misiunea diplomatică și oficiile consulare din Ucraina, este pregătit să acorde protecție și asistență consulară cetățenilor români de pe teritoriul Ucrainei.

    Astfel cum este menționat și în alerta de mai jos, MAE reiterează solicitarea către cetățenii români care se află în Ucraina să-și notifice coordonatele prezenței lor în Ucraina prin platforma e-consulat.ro (https://www.econsulat.ro/CetateniRomaniInregistrati/Inregistreaza) sau contactând telefonic cel mai apropiat oficiu consular (Ambasadei României la Kiev – +380936252717, Consulatul General Cernăuți – +380635669918; Consulatul General Odessa – +380955412788; Consulatul Solotvino – +380682140918).

    De asemenea, MAE reamintește că la nivelul Departamentului Consular al MAE a fost activată o linie telefonică dedicată cetățenilor români care se află temporar în Ucraina și care solicită protecție și asistență consulară – telefon 0040 -751.084.537.

  • RescEU 2020

    RescEU 2020

    Comisia Europeană a
    decis să creeze o rezervă strategică rescEU de echipamente medicale, cum ar fi
    ventilatoarele și măștile de protecție, pentru a ajuta țările Uniunii Europene
    în contextul pandemiei de COVID-19. Rezerva va include echipamente medicale
    precum echipamente medicale de terapie intensivă, cum ar fi ventilatoarele, echipamente
    individuale de protecție, cum ar fi măștile reutilizabile, vaccinuri,
    tratamente și materiale de laborator. Măsura face parte face parte din
    mecanismul de protecție civilă al UE. Vincze Lorant, europarlamentar, Grupul Partidului
    Popular European.

    În domeniul protecției civile,
    responsabilitatea principală pentru protejarea cetățenilor și a mediului revine
    statelor membre. Însă Uniunea Europeană coordonează, sprijină și completează
    acțiunile naționale legate de prevenirea riscurilor, pregătirea și răspunsul la
    dezastre. Astfel, Uniunea Europeană are și un centru de coordonare pentru
    răspunsuri la situații de urgență. Capacitatea europeană de răspuns la situații
    de urgență este un grup voluntar de resurse naționale care sunt preangajate de
    țările participante: echipe de salvare, experți și echipamente specializate,
    care să intervină la solicitarea Comisiei. Bineînțeles, se intervine în
    diferite tipuri de urgență: incendii, inundații, poluare majoră, cutremure,
    uragan sau accidente industriale. Mai
    nou, am adăugat la aceste urgențe pandemiile și urgențele medicale.


    RescEU înființează
    o nouă rezervă europeană de resurse care include o flotă de avioane de
    combatere a incendiilor și elicoptere, avioane de evacuare medicală, precum și
    un stoc de echipamente medicale și spitale de teren care pot răspunde la
    situații de urgență. Vincze Lorant, europarlamentar, Grupul Partidului Popular
    European.

    Bugetul actual va fi modificat cu 1,4 miliarde de euro pentru
    exercițiul financiar 2021 – 2027, pentru a proteja mai bine cetățenii în cazul
    unui atac terorist, incident chimic, biologic, radiologic, nuclear sau urgențe
    de sănătate la care asistăm și acum. Important este ca UE să ofere capacități
    în plus față de cele naționale și cred că e îmbucurător faptul că și România a
    ajuns în rândul țărilor care în numele Uniunii Europene achiziționează
    echipamente. Astfel, devine un centru de depozitare al unor echipamente de
    urgență, individuale și de protecție.


    Abordarea este
    coordonată și le conferă statelor membre o poziție puternică atunci când
    negociază cu industria în ceea ce privește disponibilitatea și prețul
    produselor medicale. Începând din luna martie a anului curent, un stat membru
    care dorește să găzduiască rezervele rescEU poate solicita un grant direct din
    partea Comisiei Europene. Grantul direct acoperă 90 % din costurile rezervei,
    în timp ce restul de 10 % sunt suportate de statul membru.


  • Riscuri economice în viziunea BNR

    Riscuri economice în viziunea BNR

    România rămâne
    stabilă din punct de vedere financiar, dar riscurile care ar putea conduce la
    deteriorarea acestei situaţii au crescut faţă de anul precedent – reiese din
    raportul anual al Băncii Naţionale a României, în fapt o hartă a riscurilor la
    adresa stabilităţii financiare, respectiv a pericolelor care ameninţă performanţele
    economice.

    Anul
    acesta, la riscurile semnalate în 2015 Banca Naţională a adăugat două. Unul
    dintre ele: un risc sistemic sever privind cadrul legislativ incert.
    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat: În ultimele şase
    luni s-au intensificat iniţiativele legislative care îşi propun să reglementeze
    domeniul financiar-bancar, prin intervenţia retroactivă în contractele încheiate
    între bănci şi clienţi. Legea privind darea în plată este cea mai cunoscută iniţiativă
    de acest gen. La reexaminarea legii au fost adoptate o serie de amendamente
    care corectează o parte din problemele semnalate, dar chestiunea de fond o
    reprezintă, pe de o parte retroactivitatea legii care se menţine şi, pe de altă
    parte, stabilitatea şi predictibilitatea cadrului legislativ. În plus, am luat
    această decizie să considerăm că toate propunerile privind cadrul legislativ în
    domeniul financiar-bancar se concentrează într-un risc sistemic sever şi pentru
    faptul că ştim că există şi alte iniţiative legislative care pot afecta serios
    stabilitatea financiară, motivate, în parte, şi de faptul că anul 2016 este un
    an electoral.

    Un alt risc nou, ridicat, se referă la posibila ieşire a
    Marii Britanii din Uniunea Europeană, efectele unei astfel de situaţii punând în
    discuţie funcţionarea Uniunii, dar vizând şi eventuale ieşiri de capital,
    deprecierea monedei naţionale, reducerea fondurilor europene şi costuri de
    finanţare mai mari. Riscuri sistemice sunt considerate şi posibila reducere a încrederii
    investitorilor în pieţele emergente şi criza refugiaţilor din Orientul
    Mijlociu.

    Despre alte posibile probleme a vorbit viceguvernatorul BNR, Liviu
    Voinea: Incertitudinea în creştere pe plan extern nu trebuie
    agravată de vulnerabilităţi pe care să ni le creăm singuri pe plan intern.
    Sectorul bancar a continuat să se consolideze, iar riscul de contagiune s-a
    redus, stocul de credite în lei a devenit majoritar, disciplina la plată, deşi
    s-a îmbunătăţit, rămâne o vulnerabilitate pentru companiile nefinanciare şi
    accesul populaţiei la credite pentru achiziţia unei locuinţe s-a îmbunătăţit,
    dar riscă să se reducă din cauza iniţiativelor legislative recente.

    De
    anul viitor, raportul Băncii Centrale va fi bianual, urmând a se publica în
    lunile aprilie şi octombrie – a anunţat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Pe de
    o parte, este adoptat modelul Băncii Centrale Europene. Pe de alta, BNR doreşte
    să ofere mai repede date concrete despre provocările de natură internă sau
    externă la adresa stabilităţii financiare a României.

  • Jurnal românesc – 8.04.2016

    Jurnal românesc – 8.04.2016

    România rămâne stabilă din
    punct de vedere financiar, dar riscurile care ar putea conduce la deteriorarea
    acestei situaţii au crescut faţă de anul precedent, arată un raport asupra stabilităţii
    financiare prezentat de Banca Naţională.
    Instituţia atrage atentia că, pentru prima dată, România se confruntă cu
    un risc sistemic sever şi
    acesta se referă la cadrul legislativ incert şi impredictibil în domeniul
    financiar-bancar. Potrivit BNR, în
    ultimele şase luni s-au intensificat iniţiativele legislative care îsi propun
    să reglementeze domeniul financiar-bancar, prin interventia retroactivă în
    contractele încheiate între bănci şi clienti. Alte riscuri semnalate în raport se
    referă la posibila modificare a încrederii investitorilor în pieţele emergente
    şi la criza refugiaţilor.






    România
    nu a renunţat niciodată la recuperarea tezaurului de la Moscova, unde a fost
    trimis în perioada Primului Război Mondial. Afirmaţia a fost făcută în cadrul
    simpozionului de istorie şi civilizaţie bancară Cristian Popişteanu de
    guvernatorul BNR Mugur Isărescu, cel care a amintit că se împlineşte un secol de la trimiterea tezaurului
    la Moscova. El a adăugat că se vor face toate demersurile pentru ca valorile
    înstrăinate să revină acasă. In prezent, rezerva de aur a ţării, aflată în
    administrarea BNR, este de 103,7 tone de aur, cu circa 12 tone mai mare decât
    cantitatea de aur din tezaurul deţinut de BNR în 1916 şi trimis la Moscova.




    România şi
    Bulgaria au semnat, la Sofia, un memorandum de înţelegere interparlamentară
    menit să consolideze cooperarea la acest nivel dintre cele două ţări. Din
    partea României documentul a fost semnat de preşedintele Camerei Deputaţilor,
    Valeriu Zgonea, care a precizat că cele două state vor coopera, astfel, mai
    bine în principalele probleme cu care se confruntă Uniunea Europeană şi NATO,
    cum ar fi crearea de locurilor de muncă sau criza refugiaţilor. Valeriu Zgonea
    a fost primit, la Sofia, de preşedintele Bulgariei, Rosen Plevneliev, şi de
    premierul Boiko Borisov.Pe de
    altă parte, operatorii de gaze din România şi Bulgaria,
    Transgaz România, respectiv Bulgartransgas SA, au semnat cu compania austriacă
    Habau PPS Pipeline Systems SRL un acord pentru construirea tronsonului
    subacvatic pe sub fluviul Dunărea al interconectorului de gaze dintre cele două
    ţări. Valoarea construcţiei este de 8,9 milioane de euro.Termenul
    reglementat pentru executarea contractului este de 119 zile.




    Sesiunea specială a examenului de
    Bacalaureat de anul acesta se va desfăşura, în mai, la Braşov, a anunţat
    Ministerul Educaţiei, într-un comunicat. Ministrul Adrian Curaj a aprobat
    calendarul sesiunii speciale a examenului de Bacalaureat pentru absolvenţii de
    liceu participanţi la loturile naţionale care se pregătesc pentru competiţiile
    internaţionale sportive sau pe discipline, precum şi pentru absolvenţii de
    liceu care susţin admiterea în universităţile din străinătate în aceeaşi
    perioadă cu examenul naţional de Bacalaureat. Înscrierea candidaţilor va avea
    loc în zilele de 14 şi 15 mai. Probele de evaluare a competenţelor se vor
    desfăşura astfel: pe 16 – 17 mai va avea loc evaluarea competenţelor
    lingvistice de comunicare orală în limba română/ limba maternă, pe 18 şi 19 mai
    – Evaluarea competenţelor
    digitale, pe 20 şi 21 mai – Evaluarea
    competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională.

  • Jurnal românesc – 28.03.2016

    Jurnal românesc – 28.03.2016

    Unirea Republicii Moldova cu România a fost cerută, duminică, de zecile de mii de oameni care au participat la cel mai amplu marş unionist organizat la Chişinău după proclamarea Independenţei, în 1991. Convocat de mişcările unioniste basarabene cu ocazia împlinirii a 98 de ani de la unirea cu Patria Mamă, pe 27 martie 1918, marşul a pornit, sub un uriaş tricolor format din mii de baloane, din centrul Capitalei şi s-a oprit în piaţa gării, unde este amplasat monumentul basarabenilor deportaţi de ocupanţii sovietici. Delegaţi din toate aşezările republicii, reprezentanţi ai diasporei şi invitaţi din România au adoptat, tot duminică, printr-un vot unanim în cadrul congresului de constituire a “Sfatului Ţării 2”, foaia de parcurs a reunificării până în 2018, când se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire. Printre obiective figurează începerea proiectului investiţional românesc pentru Republica Moldova, aprobarea de către Parlamentele de la Bucureşti şi Chişinău a principiilor reunificării, crearea unui spaţiu audiovizual unic şi unificarea programelor educaţionale din cele două state.



    Riscul privind terorismul în România există, dar lucrurile sunt ţinute sub control — a afirmat premierul Dacian Cioloş. Într-un interviu acordat unui post privat de televiziune, Cioloş a adăugat că serviciilor de informaţii trebuie să li se acorde instrumente care să le permită monitorizarea situaţiei, fără ca astfel să afecteze transparenţa şi drepturile cetăţeneşti. Şeful Guvernului a pledat pentru un control mai riguros al vânzării cartelelor telefonice PrePay, care în România se pot achiziţiona fără verificarea identităţii cumpărătorului, şi a precizat că tema e examinata de ministrii Justiţiei şi de Interne. Cartele PrePay din România au fost folosite în pregătirea unor atentate în alte state membre ale Uniunii Europene — a mai spus Cioloş. Declaraţiile sale survin după atacurile de marţi, de la aeroportul şi metroul din Bruxelles, soldate zeci de morţi şi sute de răniţi.



    Autorităţile au decis, luna aceasta, să îndepărteze din România, sub escortă, 23 de cetăţeni străini aflaţi ilegal pe teritoriul ţării – a anunţat Inspectoratul General pentru Imigrări. Potrivit unui comunicat de presă, în urma acţiunilor la nivel naţional, au fost depistaţi 163 de străini cu şedere ilegală. Poliţiştii au aplicat, totodată, 475 de sancţiuni contravenţionale cu avertisment şi amendă persoanelor care nu au respectat legislaţia în domeniul migraţiei. În domeniul azilului, tot în martie, au fost depuse 78 de solicitări pentru acordarea unei forme de protecţie internaţională în România. Cele mai multe solicitări provin din partea unor cetăţeni din Siria, Yemen şi Somalia.



    Şoferii de camion, asistenţii medicali şi infirmierii sunt printre cei mai căutaţi de angajatorii din afara ţării. Potrivit portalului european pentru locuri de muncă EURES, unde sunt publicate aproape 400 de anunţuri de locuri de muncă, cele mai multe oferte pentru asistenţii medicali şi infirmeri vin din Marea Britanie. Firmele din Slovacia caută 30 de şoferi, iar cele din Cehia 15. Cei interesaţi pot vedea şi alte oferte, accesând pagina de internet www.eures.anofm.ro sau se pot prezenta la sediul Agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă.

  • Atacurile cibernetice, un risc major

    Atacurile cibernetice, un risc major

    Nivelul ameninţării cibernetice a crescut de la an
    la an. Iar această creştere este una semnificativă şi calitativă.
    Aprecierea este una avizată, fiind făcută de Gabriel Mazilu, directorul adjunct
    al Centrului Naţional CYBERINT în interiorul Serviciului Român de Informaţii,
    înfiinţat în 2008.

    Cetăţenii sunt din ce în ce mai
    dependenţi de spaţiul cibernetic, în condiţiile în care asistăm la un proces de
    digitizare a obiectelor, pornind de la cele foto, combine audio sau agende de
    lucru, spune Gabriel Mazilu, care, invitat la Radio România, a subliniat
    importanţa securităţii cibernetice: Spaţiul
    cibernetic vine cu avantaje deosebite, dar aduce la rândul său şi
    vulnerabilităţi care privesc în egală măsură atât cetăţenii obişnuiţi, cât şi
    statele, ca entităţi. Din acest punct de vedere, securitatea cibernetică
    trebuie să fie o prioritate a statului, în primul rând a statului, dar şi a
    zonei comerciale private, întrucât cetăţenii pot fi ajutaţi, sfătuiţi cum să se
    ferească de aceste pericole din spaţiul cibernetic. De regulă infractorii nu
    sunt obişnuiţi, au un înalt grad de profesionalizare şi de aceea
    proporţionalitatea este decizia corectă în protejarea cetăţenilor. De aceea, ne
    propunem să contrapunem unor infractori înalt specializaţi specialiştii pe care
    statul îi pregăteşte şi îi foloseşte în acest spaţiu.

    Deloc de neglijat şi
    în continuă creştere, pagubele financiare produse de criminalitatea cibernetică
    sunt estimate, la nivel global, la zeci de miliarde de dolari.Iar România este
    cunoscută ca o pepinieră de hackeri. Recunoscuţi în întreaga lume, aceştia au
    spart site-uri ale unor giganţi, între care NASA sau Kaspersky, Youtube, Yahoo
    sau pe cel al Marinei Regale Britanice. Există, însă, şi români care au făcut
    din hacking un hobby cu consecinţe pozitive pentru companii mari – ei
    identifică vulnerabilităţile acestora şi le ajută să îşi securizeze firma. Tot
    din România a pornit, de altfel, Bitdefender, o companie imensă de protecţie
    cibernetică. Executivul român are un plan de producere de experţi în securitate
    cibernetică. Guvernul se gândeşte, de altfel, să introducă în curricula şcolară
    cursuri de pregătire în domeniul securităţii cibernetice şi să creeze
    specializări în învăţământul universitar şi postuniversitar.

    Gabriel
    Mazilu vorbeşte despre patru tipuri de agresori cibernetici: actorii statali – cu cel mai ridicat
    nivel de impact asupra securităţii naţionale -, actorii provenind din mediul
    crimei organizate, extremiştii şi grupările teroriste: Spaţiul cibernetic, în pofida aparenţei, nu este un spaţiu
    eminamente tehnic, este o combinaţie între tehnologie şi intuiţie umană, acea
    intuiţie definită ca inginerie socială. Infractorii folosesc tot felul de
    evenimente din viaţa societăţii pentru a le intui necesităţile, nevoile şi a le
    exploata. Iată, de exemplu, Valentine’s Day este o bună oportunitate pentru
    infractorii cibernetici să transmită mesaje false, a căror accesare ne-ar putea
    compromite calculatorul. Din acest punct de vedere, nivelul tehnologic este
    atât de bun încât un cetăţean obişnuit nu se poate proteja fără aplicaţii
    specializate, fără sprijin din partea instituţiilor statului.

    Gabriel
    Mazilu pledează pentru o legislaţie specializată în domeniul securităţii
    cibernetice, menită să determine o normă naţională care să determine o acţiune
    coerentă şi susţinută a tuturor instituţiilor publice sau private din România.
    În aceste zile, proiectul legii securităţii cibernetice s-a aflat în dezbatere
    publică.

    Din nou, Gabriel Mazilu: Legea este utilă, pentru că ea
    stabileşte un standard de validitate, de bonitate, de credibilitate. Din acest
    punct de vedere, reglementarea trebuie să facă distincţia între un furnizor de
    bună credinţă şi unul de rea credinţă. Procesul
    acesta al reglementării spaţiului cibernetic este mult avansat în ţări pe care
    le luăm de cele mai multe ori ca sisteme de referinţă. Multe dintre acestea
    sunt la a doua ediţie a legislaţiei privind securitatea cibernetică şi poate
    chiar la a treia ediţie privind strategia naţională de securitate cibernetică.
    Reglementările respective nu au adus un prejudiciu statului, nu au determinat
    un regres economic sau social. De altfel, specialiştii sunt de părere că
    fenomenul va avea aceeaşi evoluţie ca şi în cazul transporturilor aeriene.
    Măsurile de securitate pentru transportul aerian, deşi au fost din ce în ce mai
    exigente de la an la an, nu au descurajat transportul aerian, ci chiar l-au
    încurajat, pentru că l-au făcut mai sigur.

    Poziţia geostrategică,
    dar şi calitatea de membru al Uniunii Europene şi al NATO sunt factori care
    determină creşterea nivelului ameninţării cibernetice, explică directorul
    adjunct al Centrului Naţional CYBERINT, din
    acest punct de vedere, România nefiind o victimă colaterală, ci, alături de
    celelalte state europene, o ţintă explicită a atacurilor cibernetice.

  • Cât de predictibile sunt seismele

    Cât de predictibile sunt seismele

    Până în 2040 nu ar trebui să ne
    aşteptăm la un cutremur devastator în România, majoritatea urmând să fie de
    intensitate de până în 5,7 pe scara Richter, deci care nu prezintă un risc
    major.     Este aprecierea directorului onorific al Institutului de Fizică a
    Pământului de la Bucureşti, Gheorghe Mărmureanu, care aminteşte că în Vrancea – cea mai activă regiune seismică a României
    – se produc anual 8-12 cutremure de magnitudine aproximativ 4 pe Richter.
    Potrivit lui Gheorghe
    Mărmureanu, Vrancea este un sistem unic în lume: M-am apucat şi-am
    luat pentru Vrancea, care este un sistem particular, complet diferit de tot ce
    este oriunde în lume chiar dacă cineva mai spune că pe la Hinducuş în Himalaya
    este ceva asemănător – or fi nişte cutremure mari de adâncime, dar ca
    manifestare nu sunt la fel – la fel şi undeva în nord-estul Columbiei, am luat,
    aşadar, tot ce s-a întâmplat în ultimii 600 de ani în România. Iar pentru
    ultimii aproximativ 300 de ani de activitate am văzut ce cutremure au produs
    pierderi de vieţi omeneşti şi de bunuri materiale – în 312 ani analizaţi au
    fost 5 mari cutremure care au produs pierderi de vieţi omeneşti şi bunuri
    materiale.

    Un cutremur care are loc mai la suprafaţă, adică până la 100 de
    km, are nişte efecte deosebite către Bucureşti, către Bulgaria şi Serbia, sunt
    aşa numitele cutremure cu o dirijare a energiei de distrugere către această
    parte. Cele produse la o adâncime mai mare au efecte preponderent către
    Republica Moldova şi Ucraina. Se observă o alternanţă a seismelor de suprafaţă
    cu cele de mare adâncime, iar în această logică ar urma, spune Mărmureanu, un
    cutremur cu efecte spre nord-est, cândva în jurul anului 2040, deoarece cel din martie 1977 a
    fost de suprafaţă.
    Există, însă, şi posibilitatea ca acest seism mare să nu se producă nici atunci
    pentru că, în 1986, în Vrancea a avut loc un seism cu magnitudinea 6,9 care nu
    a produs pagube, dar a descărcat o parte din energie.

    Pământul este un sistem
    viu, în continuă transformare, spune Gheorghe Mărmureanu: Există
    spre exemplu riftul mare african, care se dezvoltă zi de zi. Apa Mării Roşii a
    intrat deja pe rift. Africa, înaintând în sus, la un moment dat se va rupe. Deci
    partea de sud şi est a Africii se va disloca şi va forma împreună cu
    Madagascarul un alt continent, Madagascar, aşa se va numi. Noi nu sesizam, dar
    spre exemplu, America se îndepartează în fiecare an de Europa cu circa 45-55 de
    mm. Totul e viu. Sub noi, 110-200 de km în jos până la 3000 de km există magmă.
    Magma nu este fixă, se deplasează. Magma sus se răceşte, jos este caldă, se
    formează nişte curenţi de convecţie orientaţi în unele locuri de la stânga la
    dreapta, în alte locuri de la dreapta la stânga. Deasupra acestei magme sunt
    blocuri tectonice. Sunt 16 mari blocuri tectonice şi la contactul dintre aceste
    mari blocuri tectonice, pe grosimea lor, care este de 80-100 de km, au loc
    fenomene neliniare ce niciodată nu pot fi controlate.

    Cutremurele au cauze
    diferite, 98% dintre ele sunt de natură tectonică şi de suprafaţă. Blocurile
    tectonice, de grosimi şi mărimi diferite, interacţionează. Cel mai mare bloc
    tectonic ar fi cel al Pacificului, care este blocul euro-asiatic, care merge
    din mijlocul Atlanticului până la Marea Barents, alături de altele precum cel
    al Filipinelor, blocul Pacific, blocul nord-american, iar toate acestea plutesc
    pe magmă, o substanţă în stare de topire şi unde nu pot avea loc cutremure,
    căci pentru cutremure e nevoie de o structură cristalină, explică Gheorghe
    Mărmureanu. Pentru cutremure este nevoie de o structură cristalină, o structură
    care să înmagazineze energie potenţială şi pe care s-o elibereze ulterior.

    În
    zona României, cutremurele nu au loc din cauza alunecării unui bloc faţă de
    altul, este vorba de un sistem de coliziune continentală. Cât de predictibile
    sunt cutremurele? Din nou, Gheorghe Mărmureanu: Cutremurele sunt cutremure. Dacă s-ar anticipa am controla ceea ce nu putem de fapt. Ele se întâmplă oriunde şi oricând
    pe acest glob pământesc.

    În schimb, România a pus la
    punct un sistem de avertizare seismică în timp real. Despre acesta,
    profesorul Mărmureanu precizează: Sistemul nostru a fost premiat de
    către Comunitatea Europeană, este un sistem care îţi permite ca în patru
    secunde să afli magnitudinea cutremurului. Dacă sistemul pune în evidenţă un
    cutremur de 7, atunci intră în lucru toţi utilizatorii, domeniile cu risc major
    la cutremure. Este singurul sistem din lume, în afară de cel japonez.     După sesizarea cutremurului sunt blocate automat instalaţiile cu
    risc, iar cu
    30 de secunde înainte de a se produce cutremurul sunt
    alarmate instituţiile statului şi Comitetul pentru situaţii de urgenţă.

  • Jurnal românesc – 3.09.2015

    Jurnal românesc – 3.09.2015

    Prioritatea absolută a
    Bucureştiului este Republica Moldova – a declarat, miercuri, la Bucureşti,
    premierul Victor Ponta, la reuniunea anuală a diplomaţilor români. El
    le-a cerut acestora să promoveze interesele statului vecin, ex-sovietic,
    majoritar romanofon, aşa cum fac pentru interesele României. Ponta s-a aflat la
    Chişinau pe 27 august, cand Republica Moldova aniversa 24 de ani de la
    proclamarea independenţei faţă de Moscova. El a a fost primit de preşedintele
    Nicolae Timofti şi s-a întâlnit cu noul sau omolog, Valeriu Streleţ, pe care
    l-a asigurat din nou de susţinerea României pentru aspiraţiile europene ale
    Chişinaului. Anul trecut, Republica Moldova a încheiat acorduri de asociere şi
    liber schimb cu UE, a carei membră speră să devină în 2020.
    Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române are loc până pe 4 septembrie şi are ca
    temă România şi provocările de securitate la limitele spaţiului european
    şi euro-atlantic. Riscuri, oportunităţi şi acţiune diplomatică.




    Patru membri din Consiliul
    ştiinţific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria
    Exilului Românesc (IICCMER), şi anume Zoe Petre, Dennis Deletant, Cristian
    Pârvulescu şi William Totok, s-au autosuspendat din acest for în semn de
    protest faţă de declaraţiile preşedintelui IICCMER, Radu Preda, care a susţinut
    public faptul că aşa numita lege antilegionară ar fi de fapt una
    procomunistă. Cei patru membri solicită Guvernului să-l demită pe actualul
    preşedinte. În opinia teologului
    Radu Preda, există
    greşeli impardonabile în această
    lege, cea mai izbitoare fiind lipsa condamnării comunismului. În plus, este
    instituit delictul de opinie şi încadrat la fapte penale, ceea ce este extrem
    de grav, a mai spus Radu Preda.




    România a primit
    decizia privind ridicarea întreruperilor de plăţi şi a pre-suspendării pentru
    Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) 2007 -
    2013, a anuntat ministrul român al Fondurilor Europene, Marius Nica. El a
    precizat că în următoarele două săptămâni, România va primi de la Comisia
    Europeană aproximativ 480 milioane euro, sume care au fost blocate până acum.Decizia a fost luată după ce Comisia a
    dispus verificarea rezultatelor măsurilor aplicate în domeniu de autorităţile
    române. Marius Nica a mai spus ca până în luna
    decembrie România are toate şansele să ajungă la un procent de absorbţie
    a fondurilor UE de 70%. În prezent, acesta este de 62%.




    Peste jumătate dintre români consideră
    mic sau foarte mic riscul ca România să fie expusă unei invazii a imigranţilor
    din Orientul Mijlociu şi Africa şi au foarte multă încredere în capacitatea
    armatei de a gestiona o criză a imigranţilor, potrivit unui sondaj recent.
    Totodată, 83% dintre persoanele participante la studiu au declarat că au auzit
    despre criza imigranţilor de la graniţele UE. Principalele motive care au
    generat exodul imigranţilor din ţările de origine sunt, în opinia
    respondenţilor, războiul (51%) şi sărăcia (41%), în timp ce principali
    responsabili pentru criza existentă au fost indicate guvernele din ţările de
    origine (67%), gruparea teroristă Statul Islamic (54%), dar şi SUA (36%),
    Uniunea Europeană (29%), Rusia (28%) sau Israel (24%). Dintre instituţiile care
    ar putea să gestioneze o criză a imigranţilor, respondenţii au creditat Armata
    cu cea mai ridicată încredere(70%), urmată de Jandarmerie (58%) şi serviciile
    de informaţii (51%).

  • Siguranţă şi antiterorism

    Siguranţă şi antiterorism

    La Bucureşti, a avut loc sedinţa de bilanţ pe anul 2014 a Serviciului Român de Informaţii – instituţie creată dupa Revoluţia Română, la 26 martie 1990 şi care se ocupă cu obţinerea şi valorificarea informaţiilor, exclusiv pe teritoriul României.



    Noul director al SRI, Eduard Helvig, a trasat, în primul său bilanţ, harta riscurilor pentru România, în principal situaţia din Ucraina. El a arătat că serviciul român a anticipat corect şi a informat decidenţii privind evoluţiile acestor riscuri în plan regional, fapt care a determinat luarea unor decizii strategice importante în domeniul securităţii naţionale. De asemenea, a fost acordată o atenţie deosebită contraspionajului, care a crescut ca intensitate, iar în ceea ce priveşte ameninţarea teroristă s-a urmarit susţinerea unui complex de măsuri de prevenire şi contracarare, care să permită pastrarea nivelului de albastru – precaut. Rămânem, a subliniat şeful SRI, una dintre puţinele ţări care nu au fost afectate direct de acest flagel.



    Eduard Helvig : Resurse importante au fost concentrate, ca şi în anii precedenţi, pe acele aspecte care puteau duce la afectarea structurală a statului şi a capacităţii lui de acţiune, legat mai ales de corupţia la nivel înalt, de funcţionarea justiţiei, de evaziune fiscală sau de vulnerabilităţi existente în gestionarea fondurilor europene.



    În cadrul bilanţului prezentat la 25 de ani de la înfiinţarea acestei structuri, Eduard Helvig a mai arătat că, pentru SRI, una dintre priorităţile anului 2015 este reprezentată de consolidarea performanţei institutiei.



    Preşedintele României, Klaus Iohannis cel care l-a propus, în februarie, pe Eduard Helvig la sefia SRI, a susţinut că, în anul 2014, România a fost lipsită de surprize de ordin strategic şi a reprezentat un reper de stabilitate în regiune, datorită activităţii depuse de SRI.



    Klaus Iohanis: În viziunea mea, principiul care trebuie să definească abordarea în domeniul securităţii este cel al cooperării. Acesta presupune o bună comunicare şi o relaţionare a serviciului cu partenerii şi beneficiarii săi, cu instituţiile care veghează asupra activităţii sale şi chiar cu societatea în ansamblul său. Voi urmări cu atenţie conduita serviciului, care mă aştept să fie una echilibrată, neutră faţă de jocurile politice şi în relaţie cu societatea.



    Şeful statului a menţionat că SRI a contribuit, semnificativ, la lupta împotriva corupţiei şi la consolidarea securităţii naţionale, acestea fiind şi direcţiile definitorii ale SRI pentru anul în curs.

  • Malaezia- risc de infestare cu febră dengue

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află sau se deplasează pe teritoriul Malaeziei cu privire la riscul de infestare cu febră dengue.



    În această țară în cursul anului 2014, a fost înregistrat un număr crescut de cazuri de febră dengue, soldate cu numeroase decese. Selangor este statul cu numărul cel mai mare de îmbolnăviri şi decese, urmat de Johor.



    Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, nu există un tratament eficient împotriva febrei dengue (http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs117/en/).



    Boala se transmite la om prin ȋnțepǎtura țȃnțarului Aedes contaminat cu virusul dengue. Febra dengue provoacǎ febrǎ, erupții cutanate, dureri musculare și articulare. Existǎ, de asemenea, o formǎ severă cunoscutǎ sub numele de febra dengue hemoragicǎ, afecțiune ce poate provoca sȃngerǎri severe, scăderea bruscă a tensiunii arteriale și chiar decesul pacientului. Simptomele includ febră, dureri de cap, dureri musculare, dureri osoase și articulare, durere ocularǎ, erupție generalizată, greațǎ și vǎrsǎturi. Persoanele expuse sunt îndeosebi cele care se deplasează în zonele de junglă.



    MAE recomandă cetăţenilor români să adopte un comportament preventiv și să poarte cămǎși cu mȃnecǎ lungǎ, pantaloni lungi și să folosească plase de țânțari. În cazul apariţiei simptomelor de febră dengue, contactaţi rapid cea mai apropiată unitate spitalicească.



    Comunicat MAE

  • Inundaţiile – o problemă actuală

    Inundaţiile – o problemă actuală

    Hărţile de hazard şi risc la inundaţii au fost finalizate şi acoperă 11 bazine hidrografice din România, a anuntat, joi, într-o conferinţă de presă, directorul general al Administraţiei Naţionale Apele Române(ANAR), Vasile Pintilie. Potrivit acestuia, zonele cele mai vulnerabile din ţară din punct de vedere al inundaţiilor sunt bazinul inferior al Siretului,(estul Romaniei) zona Banatului (sud-vest) şi confluenţa dintre Prut şi Dunăre (Sud-est). De asemenea, la nivelul Capitalei, zonele inundabile sunt în vestul oraşului şi in zona lacurilor.



    La rândul său, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Doina Pană a precizat că o dată cu elaborarea acestor documente, România si-a îndeplinit obligaţia ca stat membru UE, de a implementa o directivă europeană privind evaluarea şi managementul riscului la inundaţii. Aceasta a fost a doua etapă, după evaluarea preliminară a riscului la inundaţii, a procesului de implementare care avea termen martie 2014.



    Hărţile au fost realizate de ANAR şi de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor. A fost un proiect amplu care a costat peste 40 de milioane de euro, sumă accesată din Fondul de Coeziune al UE, prin intermediul Programului Operaţional Sectorial Mediu (POS Mediu). Potrivit specialiştilor, hărţile de hazard si risc indică zonele potenţial inundabile din ţară, pagubele materiale şi umane potenţiale, activităţile economice vulnerabile din aceste zone, surse importante de poluare, obiectivele economice, culturale si sociale.



    Autorităţile spun că acum au instrumentele de lucru care le vor permite să creeze nişte prognoze şi avertizări mult mai exacte, astfel încât orice inspectorat judeţean să intervină prompt si sa ia măsurile necesare. Directorul general al Administraţiei Naţionale Apele Române, Vasile Pintilie: ”Suntem pregătiţi, la momentul de faţă, să anunţăm, în timp real, orice fenomen care ar putea apărea, cu efect distructiv asupra unor aşezări umane”. După întocmirea acestor hărţi, următoarea etapă este elaborarea planurilor de management al riscului la inundaţii, care are termen de finalizare pana în martie 2016.



    Ministrul de resort, Doina Pană: “Pe bazine hidrografice se va judeca un plan de management, după care autoritatea locală ne va da un aviz de construire, o autorizaţie de construire dacă este într-o zonă de risc. Efectele în urma inundaţiilor să fie minimale – ăsta este scopul real al acestor hărţi”. Estimarile specialiştilor arata ca pentru lucrările de amenajare la standardele actuale ar fi nevoie de investiţii în valoare de aproximativ trei miliarde de euro.