Radio România Internațional

Tag: risc de saracie

România, campioană a inflației în UE

România are cea mai mare rată anuală a inflației din Uniunea Europeană pentru a cincea lună la rând, arată datele publicate de Eurostat. În luna mai, inflația din România a fost de 5,8%, în scădere de la 6,2% față de luna aprilie. Rate ridicate ale inflației au mai înregistrat Belgia (4,9%) și Croația (4,3%), în timp ce Lituania (0%), Finlanda (0,4%) şi Italia (0,8%) au înregistrat cele mai scăzute rate.

Rata inflației în statele UE (mai 2024) / Sursa: Eurostat

Inflația în UE rămâne sub 3%

La nivelul Uniunii, rata anuală a inflației a fost de 2,7% în mai, în ușoară creștere față de luna precedentă (2,6%). În zona euro, inflația a urcat cu 0,2% față de aprilie, la 2,6%. Tot față de luna aprilie, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 17 state membre, a rămas stabilă în două ţări şi a crescut în alte 14 state membre.

Datele Eurostat mai arată și o ușoară creștere a inflaţiei de bază (2,9%), adică cea înregistrată după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele.

În același timp, Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul acestui an, la 4,9%, cu 0,2% peste prognoza anterioară. BNR se așteaptă la o inflație de 3,5% la sfârşitul lui 2025.

Statele cu cei mai mulți cetățeni în risc de sărăcie

Săptămâna trecută, Eurostat a publicat un alt set de date potrivit cărora 32% dintre români erau expuși riscului de sărăcie şi excluziune socială la finalul anului trecut. Aceasta înseamnă că aceste persoane trăiau într-o gospodărie care se confrunta cu cel puţin una dintre cele trei situaţii: risc de sărăcie, deprivare materială şi sociala severă şi /sau exista o intensitate foarte redusă a muncii în acea gospodărie.

Ponderea înregistrată în țara noastră cea mai mare pondere în rândul celor 27 de state membre. Procente mari s-au mai înregistrat în Bulgaria (30%), Spania (27%) şi Grecia (26%). De cealaltă parte, statele cu cei mai puțin cetățeni afectatți de sărăcie au fost Cehia (12%), Slovenia (14%), Finlanda şi Polonia (ambele 16%).

Riscul de sărăcie și excluziune socială în statele UE (2023) / Sursa: Eurostat

Scădere ușoară a riscului de sărăcie și excluziune socială

În întreg spațiul comunitar, circa 94,6 milioane de persoane (sau 21% din totalul populaţiei) erau supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială. Cifrele sunt în ușoară scădere față de 2022 când 95,3 milioane de persoane din UE (21,6% din populaţie) erau afectate de aceste riscuri. Și în România ponderea a scăzut de la cu 2,4 puncte procentuale față de anul 2022 (34,4%)

Riscul de sărăcie şi excluziune socială a fost mai mare pentru femei decât pentru bărbaţi (22,3% comparativ cu 20,3%). De asemenea, 22,4% din populaţia UE care trăia într-o gospodărie cu copii dependenţi se afla în acest ris în 2023.

19 June 2024
Câți europeni își permit să mănânce adecvat

Aproape 8,3% din totalul populației Uniunii Europene nu îşi permitea în 2022 o masă care să conțină carne, pește sau echivalentul vegetal odată la două zile, potrivit datelor publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat). Într-un singur an, numărul celor care întâmpină aceste dificultăți a crescut cu un punct procentual (7,3% în 2021).

România are cifre de aproape trei ori mai mari peste media europeană și cele mai mari din rândul celor 27 de state membre. Anul trecut, 22,1% dintre români nu și-au permis să mănânce adecvat, o pondere mai mare decât în Bulgaria (21,6%) și Slovacia (15,8%). De cealaltă parte, se află trei state europene unde mai puțin de 2% din totalul populație se afla în această situație: Irlanda (1,4%), Cipru (1,5%) și Luxembourg (1,8%).

Cifrele sunt și mai îngrijorătoare în rândul europenilor aflați în risc de sărăcie. Astfel, aproape o cincime (19,7%) dintre europenii aflați în risc de sărăcie nu își permiteau o masă adecvată în 2022, ponderea fiind și aici în creștere cu 2,2 puncte procentuale față de anul 2021.

Cea mai mare pondere a persoanelor în risc de sărăcie care nu îşi permiteau să mănânce adecvat se înregistra în Bulgaria (44,6%), urmată de România (43%) şi Slovacia (40,5%). Aceleași trei state se află la polul opus și în cazul persoanelor aflate în risc de sărăcie: Irlanda (5%), Luxemburg (5,1%) şi Cipru (5,6%).

Anul trecut, 95,3 milioane de cetățeni UE au fost supuși riscului de sărăcie sau de excludere socială, ceea ce reprezintă 21,6% din populația UE.

Ponderea populației în statele UE care nu își permitea o masă care cpnține carne, pește sau echivalentul vegetal în 2022 / Sursa: Eurostat

De menționat că războiul de agresiune al Rusiei asupra Ucrainei a influențat puternic piața de produse agroalimentare a UE. Criza cerealelor provocată de conflictul din Ucraina, dar și seceta au creat lipsuri în lanțul comerțului cu alimente. Totodată, inflația anuală a UE a ajuns la o cotă istorică de circa 12%, iar multe alimentele s-au scumpit peste aceste nivel.

Capacitatea de a-și permite o masă cu carne, pui, pește sau echivalent vegetarian la fiecare două zile se numără printre elementele observate la nivelul gospodăriei pentru a calcula rata de deprivare materială și socială severă. Acesta este unul dintre indicatorii principali ai Pilonului european al drepturilor sociale – Tabloul de bord social al indicatorilor.

Această capacitate face parte din Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD). Cel de-al doilea obiectiv “Foamete zero (ODD 2) urmărește eradicarea foametei și a tuturor formelor de malnutriție, asigurând în același timp accesul la o alimentație sigură, nutritivă și adecvată.

14 July 2023
România, printre statele UE cu scăderi ale venitului gospodăriei

O parte din populația UE a raportat scăderi ale veniturilor încă din 2021, înainte de invazia rusească în Ucraina care a provocat inflația-record de anul acesta. Și gospodăriile din România au raportat venituri mai mici în timp ce un sondaj al organizației Salvați Copiii semnalează că aproape toate familiile vulnerabile din țara noastră nu pot acoperi cheltuielile de bază.

Venituri mai mari pentru o treime din populația Cehiei

Potrivit datelor publicate marți de către Eurostat, două treimi din populația statelor membre (66,5%) locuia în gospodării al căror venit net rămas stabil, comparativ cu 2020, iar 17,5% a raportat o creștere a venitului. În schimb, 16% din populație a pierdut din veniturile înregistrate cu un an în urmă. Datele Oficiului European pentru Statistică includ 84% din totalul populației UE.

În România, Ponderea populației care a declarat o scădere a venitului gospodăriei a fost de 5,4% în România, ce mai mare pondere fiind raportată de către Cipru (27,6%). Ponderea creșterilor în venitul gospodăriei a variat în cele 27 de state membre de la 4,9% în Italia la 34,8% în Cehia.

Datele Eurostat mai arată că ponderea populației care a raportat o creștere a venitului a fost mai ridicată decât cea a celor care au declarat o scădere în 17 țări UE. Dintre acestea, opt state au înregistrat o diferență de peste zece puncte procentuale. De cealaltă parte, în nouă țări UE ponderea populației care a declarat o scădere a venitului a fost mai ridicată decât creșterea raportată, deferența fiind de sub zece puncte procentuale în opt dintre aceste țări.

Evoluții ale veniturilor populației UE în 2021, comparativ cu anul pecedent – Verde: venit mai mic / Roz: aproximativ același venut / Albastru: venit mai mare (Sursa: Eurostat)

40% intre gospodăriile vulnerabile din România, mai sărace în 2022

Date privind veniturile actuale în România vine din partea Salvați Copiii care a realizat un sondaj printre familiile beneficiare de ajutorul organizației din România. Astfel, 40% dintre gospodăriile care se confruntă cu sărăcia spun că au venituri mai mici toamna aceasta față de cea din 2021. Pentru 41% dintre aceste familii veniturile au rămas neschimbate, iar 18% dintre gospodării au raportat venituri majorate.

Un aspect îngrijorător este că 95% dintre familiile vulnerabile nu pot acoperi nevoi de bază, cum ar fi medicamente sau consultaţii medicale, alimente sau alte bunuri de strictă necesitate pentru copii, cheltuieli legate de educația acestora, facturile cu utilităţile locuinţei, arată sondajul realizat de Salvați Copiii România.

Cheltuielile legate de renovarea locuinței și cele pentru vacanțe sau activități de timp liber sunt printre primele la renunță familiile aflate în risc de sărăcie. Pentru a face față scumpirilor, jumătate dintre aceste gospodării încearcă să facă economii la utilități și alimente, iar cheltuielile legate de educaţie şi sănătatea copiilor sunt diminuate în multe familii.

Salvați Copiii România mai amintește că, în 2021, circa 1,5 milioane de copii din România (41,5%) se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială, potrivit datelor Eurostat.

22 November 2022
Despre copii, de 1 Iunie

Potrivit unei tradiții împământenite de generații, și în 2021 — pe 1 iunie, de Ziua Internațională a Copilului — cei mici au fost sărbătoriți peste tot în România, asemenea copiilor din peste 100 de state ale lumii. De altfel, din 2017, de când, în România, este zi liberă națională, 1 iunie este un și mai bun prilej pentru activități în familie, pentru timp petrecut de părinți și copii împreună, cu mai multă joacă și voie bună.

Așadar, profitând de relaxarea măsurilor anti-pandemie, atât cei mici, cât și adulții s-au putut bucura în voie de Ziua Copilului, anul acesta, părinții care au dorit putând să-și ia, în plus, o zi de concediu, luni, pe 31 mai, în cadrul unei minivacanțe pe care să o umple cu numeroase evenimente dedicate mezinilor familiei. Și au fost pentru toate vârstele și pentru toate gusturile — jocuri în aer liber, spectacole de teatru, vernisaje, concerte, ateliere de creaţie, tururi ghidate, manifestări sportive sau excursii.

Ziua Copilului a fost, în egală măsură, un prilej perfect pentru vizite la muzee, în parcuri de aventuri sau la Grădina Zoologică, acolo unde, desigur, capriciile vremii nu au dejucat planurile. Tot potrivit tradiției, copiilor le-au fost oferite în dar dulciuri, jucării sau baloane colorate.

Gândurile tuturor trebuie să se îndrepte, însă, pe 1 iunie, și către copiii defavorizați. Iar statisticile provoacă frisoane: potrivit organizației neguvernamentale ʹSalvaţi Copiiiʹ, unul din doi copii români este afectat de analfabetism funcţional ori e supus unei forme de violenţă fizică, emoţională sau sexuală. Un copil din trei trăieşte în risc de sărăcie şi excluziune socială; şase copii dintr-o mie mor înainte de a împlini un an de viaţă; 750 de fete sub 15 ani devin mame anual; cel puţin 100 de mii de copii trăiesc fără ambii părinţi sau fără unul dintre ei, iar celor 78 de mii de copii cu dizabilităţi din România nu li se asigură condiţiile pentru a se integra socio-educaţional — se mai afirmă într-un comunicat al organizației.

ʹSalvați Copiiiʹ cere, de aceea, Parlamentului şi Guvernului de la București măsuri urgente concrete pentru zece probleme majore identificate. Este vorba de contracararea sărăciei familiilor şi comunităţilor în care trăiesc unii copii, de asigurarea unei educaţii echitabile şi de calitate pentru toţi, de combaterea violenţei asupra copiilor sau de asistenţa lor psihoterapeutică post-pandemie.

La acestea se adaugă o atenție specială acordată mamelor minore și protecţiei copiilor cu părinţi plecaţi în străinătate, diminuarea mortalității infantile, protecţia copiilor instituţionalizaţi, integrarea în sistemul educaţional a copiilor cu dizabilităţi sau cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi participarea copiilor în procesele decizionale care-i privesc în mod direct.

RadioRomaniaInternational · Despre copii, de 1 Iunie

2 June 2021
Decalajul dintre pensiile primite de femei și bărbați în UE

Femeile din Uniunea Europeană cu vârsta de peste 65 de ani au primit în 2018 o pensie care, în medie, a fost cu 30% mai mică decât cea a bărbaţilor, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat, informează Agerpres. Decalajul este în scădere cu 4% față de 2010, însă procentele diferă mult în cele 27 de state membre UE.

Decalajul României a scăzut la jumătate în numai cinci ani

Astfel cea cel mai mare decalaj se înregistrează în Luxemburg, unde, femeile de peste 65 de ani au primit o pensie cu 43% în medie sub cea obţinută de bărbaţi. Alte state unde decalajul dintre pensiile primite de femei şi bărbaţi este unul semnificativ. Diferențe mari au înregistrat și Malta (42%), Olanda (40%), Austria (39%), Cipru (38%) şi Germania (37%).

În România decalajul dintre pensiile primite de femei şi bărbaţi era în 2018 de 27,3%, o scădere majoră față de anul când pensionarele primeau o pensie cu 55,1% mai mică. La acest indicator, România devansează state precum Spania, Italia, Franţa sau Irlanda. Cele mai mici diferenţe între pensiile primite de femei şi bărbaţi în 2018 se înregistrau în Estonia (1%), Danemarca (7%), Slovacia (8%), Cehia (13%) şi Ungaria (16%).

Pensionarii aflați în risc de sărăcie în Europa (Sursa: Eurostat)

Mai mulți pensionari în risc de sărăcie

Din nefericire, numărul pensionarilor aflați în risc de sărăcie este continuă să crească. 15% dintre pensionarii cu vârsta de peste 65 de ani din Uniunea Europeană erau expuşi riscului de sărăcie, în 2018, faţă de o proporţie de 14% în 2017. Procentul a crescut gradual din 2013, când se situa la 12,6%.

Cei mai mulți pensionari expuşi riscului de sărăcie sunt în țările baltice – Estonia (54%), urmată Letonia (50%), Lituania (41%), urmate de Bulgaria (30%). Pensionarii români se aflau pe locul opt în UE la riscul de sărăcie, cu un procentaj de peste 20%, deasupra mediei europene de 15%, și cu aproximativ patru puncte procentuale mai mult față de 2017. La polul opus se situează în Slovacia (6%), Franța și Grecia, toate cu un procente mai mici de 10% din totalul pensionarilor.

Datele Eurostat mai arată că numărul pensionarelor aflate în risc de sărăcie (16,2%) este mai mare decât cel al bărbaților (12,7%).

Diferențe între pensionarii și pensionarele aflate în risc de sărăcie (Sursa: Eurostat)

8 February 2020
Jurnal românesc – 22.07.2015

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a susţinut, marţi, o prelegere în cadrul Şcolii de vară în domeniul diplomaţiei Ucraina. Dincolo de ştiri”, organizată de Asociaţia Tineretul ONU din România, care a vizat, în principal, protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi diversitatea culturală. Bogdan Aurescu a explicat că statul român a luat, de-a lungul timpului, măsurile necesare pentru protecţia minorităţilor naţionale şi pentru implicarea lor în viaţa publică, astfel că România a dezvoltat un veritabil model în materie de promovare a interculturalităţii. Această şcoală de vară este un proiect ajuns la a treia ediţie, ea reunind în acest an 40 de studenţi din 14 ţări (România, Republica Moldova, SUA, Spania, China, Liban, Mexic, Polonia, Slovacia, Rusia, Marea Britanie, Olanda, Ucraina, Portugalia) şi un număr de 20 de lectori – diplomaţi, profesori universitari, experţi – care ţin prelegeri pe teme conexe activităţii diplomatice şi relaţiilor internaţionale.

Zona de sud a litoralului românesc va avea în fiecare staţiune puncte de informare turistică. Primăria Municipiului Mangalia a lansat, marţi proiectele cu finanţare europeană privind construcţia unor astfel de centre în staţiunile Saturn, Jupiter şi Neptun-Olimp. Valoarea totală a celor trei proiecte este de aproximativ 330.000 de euro, iar obiectivul principal vizează creşterea gradului de informare a turiştilor, prin crearea unei reţele informatice, care va cuprinde o bază de date cu toate obiectivele turistice din zonă. De asemenea, se vor putea efectua schimburi de date cu tour-operatorii, cu scopul unei cât mai bune informări a turiştilor despre staţiunile din sudul litoralului.

De la 1 iulie, românii care nu au avut niciodată domiciliul în ţară se pot adresa pentru transcrierea actelor de stare civilă, pe lângă Direcţia Publică de Evidenţă a Persoanei şi Stare Civilă sector 1 Bucureşti, şi altor cinci birouri ale Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie deschise în Iaşi, Galaţi, Suceava, Timişoara şi Cluj-Napoca. Primăria sectorului 1 precizează că, în contextul în care în prezent se confruntă cu o activitate supradimensionată, s-a trecut la programarea online sau telefonică, însă site-ul instituţiei se opreşte automat când se atinge limita maximă de programări cu şase luni în avans. Pentru fluidizarea activităţii de transcriere, cetăţenii sunt rugaţi să se adreseze şi celorlalte instituţii competente din ţară sau la misiunile diplomatice şi de carieră ale României din străinătate. Pentru cetăţenii români din străinătate înscrierea certificatelor/extraselor de stare civilă eliberate de autorităţile străine se solicită la misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României. Transcrierea certificatelor/extraselor procurate din străinătate pentru cetăţenii români care nu au avut niciodată domiciliul în România se face în termen de 60 de zile de la data depunerii cererii. În cazul cetăţenilor români care au avut domiciliul în ţară, aceştia se pot adresa pentru transcriere la autoritatea locală de la ultimul domiciliu.

Copiii din România se încadrează în categoria cu cel mai ridicat risc de sărăcie din ţările Uniunii Europene, se arată în rapoarte recente ale Comisiei Europene şi UNICEF. Documentele arată că circa 72% dintre copiii din România suferă de privare materială severă, semnificativ mai intensă decât în toate celelalte ţări europene. De asemenea, din cauza excluziunii sociale şi nivelului scăzut de trai, 8% dintre minori trăiesc la nivelul de sărăcie severă cu mai puţin de 15 lei pe zi, ceea ce determină inclusiv abandonul şcolar.

22 July 2015