Tag: risc saracie

  • Jurnal românesc – 26.11.2015

    Jurnal românesc – 26.11.2015

    Reprezentanţi ai
    comunităţilor româneşti din întreaga lume se întâlnesc, în perioada 29
    noiembrie – 2 decembrie, la Alba Iulia
    şi Zlatna, în cadrul Congresului Spiritualităţii Româneşti, manifestare care a
    ajuns la cea de-a XIX-a ediţie. Congresul a fost creat de Liga Culturală pentru
    Unitatea Românilor de Pretutindeni cu scopul de a contribui la cunoaşterea
    românităţii, la întărirea legăturilor românilor din lumea întreagă cu Ţara şi
    pentru determinarea organizaţiilor
    neguvernamentale şi a oficialităţilor Românei de a acorda un sprijin real comunităţilor româneşti de
    pretutindeni în vederea păstrării identităţii etnice prin limbă, tradiţii,
    cultură şi promovării valorilor naţionale în ţările în care trăiesc. La această
    ediţie, şi-au anunţat prezenţa delegaţi din peste treizeci de ţări şi zone de
    românitate, manifestarea reunind mari personalităţi din comunităţile româneşti
    şi din Ţară care vor susţine comunicări ştiinţifice. Tema generală a reuniunii
    din acest an: Românii de pretutindeni în intampinarea centenarului Marii
    Uniri (1918-2018).






    Delegaţia
    Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni condusă de
    Zvetlana Preoteasa participă, în perioada 26 noiembrie-1 decembrie, la
    deschiderea oficială a Bibliotecii Româneşti din Atena. Cu acest prilej, la
    Ambasada României din Atena vor avea loc
    întâlniri cu asociaţiile româneşti de pe teritoriul elen si dezbateri
    privind problemele cu care se confruntă mediul asociativ românesc din Grecia.
    De asemenea, delegaţia va vizita şcolile
    din Atena în care se predau cursuri de limbă română sub egida Asociaţiei
    Femeilor Românce din Grecia şi şcoala
    din Aspropyrgos, unde va participa la evenimentele organizate cu ocazia Zilei
    Naţionale a României. Acţiunile se înscriu în cadrul proiectului Educaţie, spiritualitate şi informaţie
    pentru comunităţile româneşti din afara graniţelor ţării derulat prin
    intermediul Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni.








    Persoanele
    străine care au contribuit în mod deosebit la promovarea culturii, ştiinţei,
    civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti, precum şi cele care contribuie la
    promovarea României prin performanţe sportive, pot obţine, la cerere, cetăţenia
    română. Camera Deputaţilor, care este for decisiv în acest caz, a adoptat,
    miercuri, proiectul de lege care simplifică procedurile de acordare a
    cetăţeniei române pentru anumite categorii de persoane. Documentul prevede şi
    re-acordarea cetăţeniei române, la cerere, persoanelor care au pierdut această
    calitate, din motive care nu le pot fi imputate.








    Mai mult de un
    sfert dintre copiii din Europa – aproximativ 26 de milioane – sunt expuşi
    riscului de sărăcie şi excluziune socială, se arată într-un raport al Oficiului
    european pentru statistică, Eurostat. Potrivit documentului, ponderea cea mai
    mare se înregistrează în România – 51%. Problema malnutriţiei în rândul
    copiilor este, de asemenea, în creştere, în Europa. Procentul de copii care nu
    îşi pot permite să mănânce carne sau peşte o dată la cel puţin două zile s-a
    dublat, din 2008, în Estonia, Grecia şi Italia. Cei mai expuşi sunt copiii care
    trăiesc cu părinţii singuri, în special mame singure.

  • Jurnal românesc – 19.10.2015

    Jurnal românesc – 19.10.2015

    Proiectul de lege privind votul prin corespondenţă a intrat pe ordinea de zi a Senatului de la Bucureşti. Opoziţia liberală a anunţat deja că va susţine actul normativ care urmează apoi să fie adoptat în Camera Deputaţilor în calitate de for decizional. Proiectul este susţinut şi de social-democraţi (numărul unu la guvernare), care au anunţat, însă, că vor depune amendamente, precum şi de parlamentarii UNPR şi de cei din grupul minorităţilor naţionale. Votul prin corespondenţă va fi exercitat la alegerile parlamentare prezidenţiale şi europarlamentare şi doar de către cetăţenii care au reşedinţa sau domiciliul în străinătate.



    Un nou terminal a fost inaugurat, sâmbătă, la Aeroportul de la Iaşi, după o investiţie de 11 milioane de euro. Conducerea aeroportului a anunţat că din decembrie va fi introdusă o nouă cursă, spre Istanbul, pe lângă cele anunţate deja spre Bucureşti, Paris, Londra, Roma şi Munchen. Noul terminal, al treilea al aeroportului, are o suprafaţă de aproximativ 3.600 de metri pătraţi, şase birouri check-in şi va asigura o capacitate de procesare de peste 300 de pasageri pe oră. Celelalte două terminale sunt, la rândul lor, funcţionale, fiind însă de mai mici dimensiuni. Conducerea aeroportului ieşean estimează că la finalul acestui an traficul va atinge 350 de mii de pasageri, iar în 2016 va depăşi 500 de mii de persoane.



    Românii sunt cei mai expuşi din UE la riscul sărăciei şi excluderii sociale, în proporţie de circa 40,2% din totalul populaţiei României, fiind urmaţi la mică distanţă de bulgari (40,1%) şi de greci (36%), în timp ce la polul opus se află cehii, cu doar 14,8%, potrivit datelor Eurostat pentru 2014. Riscuri reduse de sărăcie sunt înregistrate în Suedia (16,9%), Olanda (17,1%), Finlanda (17,3%) şi Danemarca (17,8%). Între ţările europene pentru care există date disponibile, riscul de sărăcie şi excludere socială a urcat în perioada 2008-2014 în 14 state membre, cele mai mari creşteri având loc în Grecia (cu 7,9 puncte procentuale, de la 28,1% la 36%), Malta (+3,7 puncte), Ungaria (+2,9 puncte) şi Italia (+2,8 puncte). Cele mai mari scăderi au avut loc în Polonia (-5,8 puncte procentuale, la 24,7%), România (-4 puncte procentuale, la 40,2%) şi Slovacia (-2,2 puncte).



    România, deşi pregăteşte cei mai mulţi absolvenţi de medicină, are cei mai puţini medici, a declarat Diana Păun, consilier de stat în cadrul Departamentului Sănătate Publică al Administraţiei Prezidenţiale. Potrivit datelor oficiale, în România există 248 de medici la 100.000 de locuitori, în timp ce media în UE este de 346 de medici. La asistenţi medicali, situaţia este şi mai gravă, având 580 la 100.000 de locuitori faţă de 849 — cât este la nivel european. În opinia Dianei Păun, medicicii şi asistenţii sunt total demotivaţi de salariile proaste şi de lipsa perspectivelor de avansare în carieră. Consilierul prezidenţial a arătat că România trebuie să aplice rapid strategia naţională de sănătate, care să privească sănătatea ca pe o investiţie în viitor.



    Înmatriculările de autoturisme noi în România au crescut în primele nouă luni cu 10,2% faţă de aceeaşi perioadă din 2014. Astfel, în România au fost înmatriculate peste 51 de mii de autoturisme. În perioada ianuarie-septembrie, piaţa auto europeană a avansat cu 8,8%, cele mai însemnate creşteri înregistrându-se în Spania ( 22,4%), Italia (15,3%) şi Marea Britanie (7,1%). Totodată, în aceeaşi perioadă, înmatriculările de autoturisme Dacia la nivelul UE au crescut cu 4%, de la 273 de mii de unităţi în urmă cu un an la 284 de mii de unităţi, conferind mărcii româneşti o cotă de piaţă de 2,7%.