Radio România Internațional

Tag: risc seismic

Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 26.02 – 4.03.2023

Şeflu statlui român, Klaus Iohannis, tru Luxemburg

România alăvdă ndrupămintulu limbid şi vocal al Luxemburgului tru ţi mutreaşti aderarea la Schengen, declară, Luxemburg, prezidentulu Klaus Iohannis.Tu arada a lui, premierul Xavier Bettel spusi că România easti tră Luxemburg un aliat fiabil si dimăndă că, tru şcurtu kiro, 25 di militari luxemburghezi va s’ndrupască Gruplu di Alumtă NATO di Cincu (centru). El năpoi adusi aminti ndruparea ti aprukearea ali Românie tru spaţiul Schengen. Şeflu a statlui român lo parti si la Forumlu a Grupului Băncii Europine de Investiţii, ahărdzitu ti agenda investiţională ali UE, iu ţănu un zboru ti năile provocări la nivel global. Tru marja di participari la eveniment, el avu andamasi bilaterale cu Werner Hoyer, prezidentulu Băncii Europine di Investiţii, şi cu Odile Renaud-Basso, prezidenta a Băncăllei Europine tră Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Prezidentulu Camerăllei a Deputaţlor di București, Marcel Ciolacu, tru Azerbaidjan

Năili proiecte ditu domeniul energiei eara tu amprotusa a vizităllei oficiale pi cari prezidentulu a Camerăllei a Deputaţlor di București, Marcel Ciolacu, u feaţi tru Azerbaidjan. El s-adună Baku cu prezidentulu Ilham Aliev. Muabeţli avură tu scupo contractul di un miliard di metri cub di gaze naturale livrate di Azerbaidjan, cari va s’dizvărtească ditu apriiuru, kiro di un anu. Marcel Ciolacu pripusi ca, pritu aestu contractu, s’hibă agiutată şi Republica Moldova viţină şi avu ndruparea a prezidentului azer. Tutyunăoară, proiectul mutrinda transportul de gaz lichefiat şi parteneriatul ROMGAZ-SOCAR tră construirea a dauă terminale la Amarea Lae, cum şi contractul mutrinda dezvoltarea infrastructurăllei ti hirlu sumu Amari ditu Amarea Lae eara zburăti di aţelli doi oficiali. Hirlu sumu Amari va s’aibă ună lundzimi di aproapea 1.200 di kilomeatri şi va u treacă Amarea Lae tra s’aducă electricitate ditu Azerbaidjan, pritu Georgia cătră România şi, deapoa, pritu Ungaria cătă alanti văsilii ali Europa.

Şeflu diplomației române, Bogdan Aurescu, la Geneva

Ministrul roman di Externe Bogdan Aurescu năpoi spusi tru intervenţia naţională di la Consiliul ONU tră Drepturile Omului de la Geneva, ndruparea susta ali Românie tră independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ali Ucraină, năuntrulu a sinurloru a llei pricănăscuti internaţional. El u spusi, tutunăoară, apofasea ali Românie tra s’aibă un contributu vărtosu ti irini, securitate, dezvoltare şi ndrepturile a omului. Bogdan Aurescu nica spusi că lipseaşti s’hibă adrati gaereţ tra s’caftă giueapi Rusia ti crimili ditu Ucraina şi tra s’păltească ti numirlu mari di victime.

Năulu premier ali Rep.Moldova, Dorin Recean, la București

Autorităţli di Bucureşti va s’ndrupască fără alti căftări cumăndusearea di Chişinău tra s-agiungă la scupolu ti integrare a Rep.Moldova tru UE. Mesajlu fu pitricutu di prezidentulu Klaus Iohannis, tră năulu premier moldovean, Dorin Recean, cari feaţi ună vizită tru România. El fu aprukeatu şi di omologlu a lui român, Nicolae Ciucă. Aţelu ditu soni spusi că România ş-anvărtuşi statutlu di prim partener comercial al Rep.Moldova, după ţ comerţul bilateral criscu cu 1,2 miliarde di dolari tru 2022 si agiumsi la aproapea 3,6 miliarde. Și prezidentulu Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, avu ună ntrivideare cu Dorin Recean, tru cadrul a curi lu asiguripsi di agiutorlu ali României tră ună parte ditu consumul de gaze al cetăţenilor de pisti Prut, pritu intermediul a contractului de import convenit cu Azerbaijan.

Andamasi speţială tră Ucraina tru Parlament

Parlamentul di București nsimnă, prit ună andamasi di tiñie, un an di cându Rusia u aputrusi, tru 24 şcurtu 2022, Ucraina. Senatorii şi deputaţii condamnară agresiunea militară şi tăxiră că România va s’ndrupască, ma largu, fosta ripublică sovietică. La andamasea a Parlamentului di București lo parti şi ambasadorlu ali Ucraină tru România, Ihor Prokopciuc, cu un mesaj tru cari u spusi pricunuştearea a văsiliillei a lui tră agiutorlu ţi lu-deadi România la tuti nivelurile.

Noile nomuri ale educație

Ministrul roman di resort, Ligia Deca, prezentă proiectele a noilor nomuri ale educaţiei, dupa ţi reprezentanţii a majoritatillei parlamentare agiumsiră la un acord. Ună alăxeari pruveadi băgarea a portofoliului educaţional a cilimeanlui, cari va s’aibă nu maş note, ama şi rezultatele la activităţile extraşcolare. Tru cazul a Bacalaureatului, va s’aibă ma multu ună probă “complementară” di axizeri di timelliu. Năili proiecte nica pruvedu, ntră altili, criştearea a bursilor di merit şi a aţiloru tră elevlli olimpiţ, ama şi creastirili a tiñiiloru di cafi mesu tră cadrele didactice. Alăxerli s’facu tu hăvaia a niscăntoru Tifri găilipsitoari, cari plăseadză România tru coada clasamentului european tru aţea ţi mutreaşti performanţele tru educaţie. Politicieni, sindicate şi asociaţiile di părinţă lu stipsiră ministrul ali educatie ti ixikea di transparenţă şi că nu ndreapsi consultări cu aţelli sinfirisiţ mutrinda yinitoarili nomuri.

Prezidentulu Klaus Iohannis ălli tiñisi salvatorlli românii pitricuţ tru Turchia, după cutreamburili devastatoare ditu 6 di şcurtu

Prezidentulu României, Klaus Iohannis, ălli tiñisi, la Bucuresti, cu arastea a Dzuuăllei ti Protecţia Civile, pi militarii, pompierii, medicii, asistenţii şi voluntarii cari loară parti la misiunea internaţională umanitară ditu Turcia. Echipile viniră deadunu cu căñilli cu cari eara duşi tru xeani, a curi contributu fu di mari simasie ti aflarea a oamiñiloru tru bană. Di altă parte, dalga di cutreambure cari s-feaţiră , tu kirolu ditu soni tru sudul României, năpoi adusi tru atenția autorităților problema ti anvărtuşearea antiseismică a clădirilor vulnerabile. Tru aestă noimă, Executivul va s’pitreacă a Parlamentului, tră dezbatere și aprobare, un proiect di nomu cari, ntră altili, nu da izini ti darea cu niki a apartamentelor ditu blocurile cari fac parte ditu prima grupă di riscu seismic. Tutunăoară, Guvernul adoptă ună ordonanţă cari spuni ti programul “Școli sigure şi sănătoase”, pritu cari s’pripuni simplificarea ti băgari tru tru programul de investiţii a şcolilor cari fac parti ditu prima categorie di risc seismic.

Autoru: Mihai Pelin

Armânipsearea: Taşcu Lala

4 March 2023
Retrospectiva săptămânii 26.02 – 4.03.2023

Șeful statului român, Klaus Iohannis, în Luxemburg

România a apreciat ‘sprijinul clar şi vocal’ al Luxemburgului în ceea ce priveşte aderarea la Schengen, a declarat, la Luxemburg, preşedintele Klaus Iohannis.La rândul său, premierul Xavier Bettel a spus ca România este pentru Luxemburg un ‘aliat fiabil’ si a anuntat că, în curând, 25 de militari luxemburghezi se vor alătura Grupului de Luptă NATO de la Cincu (centru). El a reafirmat susţinerea privind includerea României in spaţiul Schengen. Șeful statului român a aparticipat si la Forumul Grupului Băncii Europene de Investiţii, dedicat agendei investiţionale a UE, unde a susţinut un discurs despre noile provocări la nivel global. În marja participării la eveniment, el a avut întrevederi bilaterale cu Werner Hoyer, preşedintele Băncii Europene de Investiţii, şi cu Odile Renaud-Basso, preşedinta Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Preşedintele Camerei Deputaţilor de la București, Marcel Ciolacu, în Azerbaidjan

Noile proiecte din domeniul energiei au dominat agenda vizitei oficiale pe care preşedintele Camerei Deputaţilor de la București, Marcel Ciolacu, a facut-o în Azerbaidjan. El s-a întâlnit la Baku cu preşedintele Ilham Aliev. Discuţiile au vizat contractul de un miliard de metri cub de gaze naturale livrate de Azerbaidjan, care se va derula din aprilie, timp de un an. Marcel Ciolacu a propus ca, prin acest contract, să fie ajutată şi Republica Moldova vecină şi a primit susţinerea preşedintelui azer. De asemenea, proiectul privind transportul de gaz lichefiat şi parteneriatul ROMGAZ-SOCAR pentru construirea a două terminale la Marea Neagră, precum şi contractul privind dezvoltarea infrastructurii cablului submarin din Marea Neagră au fost discutate de cei doi oficiali. Cablul submarin va avea o lungime de aproape 1.200 de kilometri şi va traversa Marea Neagră pentru a aduce electricitate din Azerbaidjan, prin Georgia către România şi, apoi, prin Ungaria spre restul Europei.

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, la Geneva

Ministrul roman de Externe Bogdan Aurescu a reconfirmat în intervenţia naţională de la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului de la Geneva, susţinerea fermă a României pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, în interiorul graniţelor sale recunoscute internaţional. El a exprimat, totodată, hotărârea României de a aduce o contribuţie solidă la pace, securitate, dezvoltare şi drepturile omului. Bogdan Aurescu a mai subliniat că trebuie făcute eforturi pentru a trage la răspundere a Rusiei pentru crimele din Ucraina şi pentru a despăgubi numărul mare de victime.

Noul premier al Rep.Moldova, Dorin Recean, la București

Autorităţile de la Bucureşti vor sprijini fără rezerve conducerea de la Chişinău pentru atingerea obiectivului de integrare a Rep.Moldova în UE. Mesajul a fost transmis de preşedintele Klaus Iohannis, noului premier moldovean, Dorin Recean, care a făcut o vizită în România. El a fost primit şi de omologul său român, Nicolae Ciucă. Ultimul a spus că România şi-a consolidat statutul de prim partener comercial al Rep.Moldova, după ce comerţul bilateral a crescut cu 1,2 miliarde de dolari în 2022 si a ajuns la circa 3,6 miliarde. Și preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a avut o întrevedere cu Dorin Recean, în cadrul căreia l-a asigurat de sprijinul României pentru o parte din consumul de gaze al cetăţenilor de peste Prut, prin intermediul contractului de import convenit cu Azerbaijan.

Ședință specială pentru Ucraina în Parlament

Parlamentul de la București a marcat, printr-o şedinţă solemnă, un an de când Rusia a invadat, pe 24 februarie 2022, Ucraina. Senatorii şi deputaţii au condamnat agresiunea militară şi au promis că România va sprijini, în continuare, fosta republică sovietică. La ședința Parlamentului de la București a participat şi ambasadorul Ucrainei în România, Ihor Prokopciuc, cu un mesaj în care a transmis recunoştinţa ţării sale pentru sprijinul acordat de România la toate nivelurile.

Noile legi ale educației

Ministrul roman de resort, Ligia Deca, a prezentat proiectele noilor legi ale educaţiei, dupa ce reprezentanţii majorităţii parlamentare au ajuns la un acord. O modificare prevede introducerea portofoliului educaţional al copilului, care va conţine nu numai note, ci şi rezultatele la activităţile extraşcolare. În cazul Bacalaureatului, va exista în plus o probă complementară de competenţe de bază. Noile proiecte mai prevăd, printre altele, majorarea burselor de merit şi a celor pentru elevii olimpici, dar şi creşteri salariale pentru cadrele didactice. Modificările vin pe fondul unor cifre îngrijorătoare, care plasează România în coada clasamentului european în ceea ce priveşte performanţele în educaţie. Politicieni, sindicate şi asociaţiile de părinti l-au acuzat pe ministrul educatiei de lipsa de transparenţă şi că nu a organizat consultări cu cei interesaţi privind viitoarele legi.

Preşedintele Klaus Iohannis i-a decorat pe salvatorii românii trimiși în Turcia, după cutremurele devastatoare din 6 februarie

Preşedintele României, Klaus Iohannis, i-a decorat, la Bucuresti, cu prilejul Zilei Protecţiei Civile, pe militarii, pompierii, medicii, asistenţii şi voluntarii care au participat la misiunea internaţională umanitară din Turcia. Echipele au venit alături de câinii care i-au însoțit peste hotare, a căror contribuție a fost esențială pentru găsirea supraviețuitorilor. Pe de altă parte, valul de cutremure care s-au produs, în ultima perioadă, în sudul României, a readus în atenția autorităților problema consolidării antiseismice a clădirilor vulnerabile. În acest sens, Executivul va trimite Parlamentului, pentru dezbatere și aprobare, un proiect de lege care, printre altele, interzice închirierea apartamentelor din blocurile care fac parte din prima grupă de risc seismic. Totodată, Guvernul a adoptat o ordonanţă care se referă la programul “Școli sigure şi sănătoase, prin care se propune simplificarea introducerii în programul de investiţii a şcolilor care fac parte din prima categorie de risc seismic.

RadioRomaniaInternational · Eveniment Top – 04.03.2023

4 March 2023
Cum ar arăta Bucureștiul în caz de cutremur major?

Pe 4 martie
1977, la ora locală 21:21, în zona seismică Vrancea din estul României, la o
adâncime de 94 de kilometri, se producea un cutremur de 7,4 pe scara Richter. Mișcarea
seismică avea să fie resimțită puternic în țară, în special în sud și est. A
zguduit și state vecine – Serbia, Bulgaria şi Ungaria, dar și alte țări din
centrul și sudul Europei, precum și Rusia, până la nord de Sankt Petersburg.

La ʺcutremurul
din ʹ77ʺ – așa cum îl identifică românii atunci când îl evocă din amintiri sau
din auzite – 23 de județe, dintr-un total de 40, au fost grav afectate. Au fost
1.578 de morți și peste 11.300 de răniți la nivel național, din care 1.424 de
morți (adică 90% din total) și aproape 7.600 de răniți doar în București! Printre
decedați s-au numărat inclusiv personalități marcante ale Românei – actorul
Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneț, cântăreața Doina Badea, istoricul
literar Mihai Gafița ori scriitorul Alexandru Ivasiuc.

Majoritatea
deceselor din Capitală au fost ca urmare a prăbușirii totale sau parțiale a peste
30 de clădiri – blocuri de locuințede înălțime mare sau
medie, unele emblematice pentru arhitectura orașului. S-au
prăbuşit, de asemenea, un hotel, un corp al Facultății de Chimie ori Centrul de
Calcul al Ministerului Transporturilor. Centrala
termo-electrică București Vest a fost la un pas de explozie, ca urmare a prăbușirii
unui plafon și izbucnirii unui incendiu.Multe alte
clădiri din București au fost avariate sever sau moderat.

Or, având cutremurele
devastatoare de la început de februarie din Turcia și Siria în ochi şi minte,
dar evocându-l și pe cel din țară din 1977, românii constată că lecțiile oferite
de aceste cataclisme naturaleîn materie de
consolidare a clădirilor cu risc seismic nu au fost învățate!

Arhitectul Ştefan
Dumitraşcu vorbește despre situația din Bucureşti de la ora actuală: În perioada în care am fost arhitectul-şef al Municipalităţii, vreme de
2 ani şi jumătate, aceste imobile au fost identificate şi mai mult de 180
dintre ele au fost expertizate tehnic în vederea stabilirii soluţiilor de
punere în siguranţă sau consolidare. Mai mult decât atât, acum 2 ani şi
jumătate, prin Administraţia Municipală de Consolidări Risc Seismic, în
subordinea Consiliului General, existau 81 de şantiere în municipiul Bucureşti
pentru aceste lucrări. Din păcate, ca urmare a unor schimbări administrative şi
a unei alte concepţii, astăzi sunt zero şantiere de consolidare.

Mai ales în
zona centrală a Capitalei, numeroase clădiri vechi, construite înainte de 1977,
sunt foarte şubrede, pentru că au trecut deceniile peste ele fără să fie măcar
renovate. De consolidare antiseismică nici nu se pune problema!

De
aceea, potrivit lui Ştefan Dumitraşcu, nu mai este timp de pierdut: Suntem, totuşi, în ceasul al unsprezecelea, dacă nu chiar al
doisprezecelea, pentru a şti ce trebuie să facem. O operaţiune de consolidare
nu se face peste noapte, e un şantier care durează un an, un an şi jumătate, în
cazul unei clădiri construite în 1940, să zicem, cu 8 sau 10 etaje, pe Bulevardul
Magheru, Calea Victoriei – artere semnificative ale Capitalei. Putem, pe de o
parte, precum spuneam, să educăm lumea, să găsim soluţii alternative corecte
pentru regruparea, ajutorarea şi intervenţia în cazul unui seism. Toată lumea
consideră că un seism major în Capitală se va produce – şi sigur se va produce,
asta nu o discutăm – undeva, aşa, într-o după-amiază frumoasă de primăvară,
ieşim în parc şi aşteptăm să vină armata cu produsele de la rezerva de Stat, să
ne dea câte o sticlă de apă şi o conservă de carne. Nu! Acest lucru trebuie
organizat foarte serios şi, bineînţeles, o conducere competentă la nivelul
Municipalităţii care să reia de urgenţă lucrările de consolidare.

Prefectul
Capitalei, Toni Greblă, atrage și el atenţia cănu lipsa fondurilor
a împiedicat reabilitarea antiseismică a clădirilor, ci…: ʺ… indolenţa unor oameni din administraţie care nu pregătesc temeinic
proiectele pentru a putea să purceadă la reabilitarea, la consolidarea
antiseismică a clădirilor. În ultimii 15 ani, nici un municipiu nu poate să
spună, mai ales municipiul Bucureşti, că nu a avut bani pentru reabilitarea
clădirilor. An de an, fonduri de la Ministerul Dezvoltării, fonduri europene
rămân neconsumate, pentru că nu suntem în stare să muncim pentru a realiza
proiecte pentru consolidarea antiseismică şi a le transpune în practică.ʺ

Consolidarea
clădirilor cu risc seismic poate fi finanțată integral atât de la buget, cât și
prin PNRR, după înscrierea într-o platformă digitală specifică. Aşteptând ca
locuinţele să le fie consolidate, ar putea şti românii care sunt, măcar, cele
mai sigure oraşe din țară în caz de cutremur puternic? Răspunde la întrebare Mihail
Diaconescu, seismolog la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru
Fizica Pământului: ʺSigur că putem şti, dar nu ştiu cât de
sănătos ar fi. Ce să facem, să migrăm toţi în oraşele alea şi să depopulăm o
parte din ţară? Problema este să se construiască şi să se consolideze ceea ce a
fost afectat de-a lungul timpului. În momentul în care ne apucăm să construim
ceva – nu noi ca persoane fizice, ci ca Stat, ca firme – să respectăm codul de construcţii. Dacă este
respectat acest cod de construcţii, nu mai există pericolul de a se prăbuşi
casa peste noi.ʺ

Cum ar arăta,
deci, la ora actuală, Bucureștiul în caz de seism major? Posibil, mult mai rău
decât acum 46 de ani. Conform datelor Ministerului Dezvoltării, în România sunt
2.687 de clădiri încadrate în diferite clase de risc seismic. Majoritatea sunt
în Bucureşti, din care câteva sute în clasele I și II de pericol. O analiză a
Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă arată, însă, că
situația este mult mai gravă – în cazul unui cutremur similar celui din 1977,
23 de mii de clădiri din Capitală ar putea suferi avarii semnificative. Dintre
acestea, 1.000 s-ar putea prăbuşi parţial sau total.

RadioRomaniaInternational · Societate – 15.02.2023

15 February 2023
Portugalia: Risc ridicat de erupție vulcanică

Autorităţile portugheze au recomandat evitarea călătoriilor neesenţiale pentru Regiunea Autonomă Azore – Insula Sao Jorge, din cauza riscului ridicat de erupţie vulcanică şi a intensificării activităţii seismice, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Lisabona: +351.213.968.812, +351.213.979.982, +351.213.966.463, +351.213.960.866, apelurile la ultimele două numere de telefon fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanenţă.

În cazul unei situații speciale, cu caracter de urgenţă românii pot apela și telefonul de permanenţă al misiunii diplomatice a României la Lisabona: +351. 927.411.628.

MAE recomandă, totodată, consultarea paginilor de Internet:

https://www.prociv.azores.gov.pt/alertas/ver.php?id=2200,

https://www.ipma.pt/pt/media/noticias/news.detail.jsp?f=/pt/media/noticias/textos/Crise_sismica_S_Jorge.png,

http://lisabona.mae.ro, www.mae.ro,

precum şi pagina de Facebook a Ambasadei României în Republica Portugheză.

Cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă, care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.

26 March 2022
Cât de pregătită este România pentru un cutremur

Bucureştiul rămâne vulnerabil în faţa unui mare seism – avertizează autorităţile, care spun că un cutremur asemenea celui din 4 martie 1977 ar avea aceleaşi efecte devastatoare ca acum 40 de ani. Potrivit statisticilor, 800 dintre cele peste 130 de mii de clădiri din capitală ar putea avea mari probleme în cazul unui astfel de fenomen. Primăria Capitalei vrea să modifice legislaţia, pentru a permite evacuarea cu uşurinţă a proprietarilor din aceste imobile şi să înceapă consolidarea lor.

Probleme sunt, însă, şi la nivel naţional, ministrul dezvoltării, Sevil Shhaideh, subliniind că primăriile nu cer bani pentru reabilitarea clădirilor cu risc seismic: Sevil Shhaidehn: “Gradul de absorbţie al acestui program nu depăşeşte 10% din suma alocată. Şi anul acesta avem alocate 25 de milioane de lei pentru finanţarea clădirilor cu risc seismic. Aşteptăm solicitările autorităţilor locale. Sunt nişte condiţii speciale de intrare în program, pentru a le finanţa în vederea consolidării.”

Educarea populaţiei pentru a şti cum să reacţioneze în timpul unui cutremur duce la salvarea multor vieţi, a apreciat, la rândul său, secretarul de stat în Ministerul de Interne, Raed Arafat. În opinia lui, pregătirea în cazul unui seism este foarte importantă: “Noi cu ce ne-am ocupat în ultimii ani: educarea populaţiei. Pentru că noi considerăm că primul factor important, în reacţie la astfel de dezastre, este individul, omul de rând. Dacă fiecare dintre noi este pregătit şi ştie măcar cum să se comporte în primele minute, deja putem salva vieţi din momentul respectiv.”

Posibilitatea de a anticipa când se va produce un seism puternic nu există, a explicat directorul Institutului Naţional de Fizică a Pământului, Constantin Ionescu. El a amintit, însă, că România se numără printre puţinele ţări care sunt conectate la un sistem performant de avertizare a unui cutremur: “În prezent nu există nicăieri în lume posibilitatea să se facă o prognoză cu mult timp înainte de cutremur. Singurul instrument dezvoltat în acest moment în lume sunt aceste sisteme de alertare seismică care sunt operative în Japonia, Mexic, Taiwan şi România, sisteme care informează autorităţile astfel încât, cu 35 de secunde înainte, ele pot utiliza semnalul ca să îşi oprească activitatea.”

Situaţia era alta în 1977, când în România s-a produs cel mai violent cutremur din perioada postbelică, în care au murit peste 1.500 de oameni, majoritatea în Bucureşti. Atunci au fost distruse sau grav avariate circa 32 de mii de locuinţe, iar seismul a generat o criză economică şi socială pe care, potrivit istoricilor, dictatura comunistă din epoca n-a mai putut-o surmonta până la prabuşirea sa, în decembrie 1989.

6 March 2017
Este pregătită România pentru un cutremur?

Seismul din noaptea de vineri spre sâmbătă, resimţit puternic în întreaga ţară, precum şi în statele vecine, nu s-a soldat cu victime sau pagube materiale însemnate. Potrivit directorului ştiinţific al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Mircea Radulian, cutremurele de peste 5 grade, cu epicentrul în Vrancea, apar la intervale de doi-trei ani şi detensionează o parte din energia acumulată în plăcile tectonice.

Memoria colectivă a românilor e încă traumatizată de acela de pe 4 martie 1977, de 7,2 pe scara Richter şi soldat cu moartea a 1.570 de oameni, marea majoritate la Bucureşti, şi cu pagube materiale estimate la acea vreme la peste 2 miliarde de dolari. Au fost, atunci, distruse sau grav avariate circa 230.000 de locuinţe, iar 760 de unităţi economice au iesit din funcţiune.

Acum, secretarul de stat în Ministerul de Interne Raed Arafat spune că populaţia trebuie să-şi păstreze încrederea în instituţiile statului şi în modul lor de acţiune în caz de dezastre, iar statul are datoria de a-i pregăti pe cetăţeni pentru astfel de catastrofe. Şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, doctorul Arafat mai afirmă că lipsa acestei încrederi în cazul unui dezastru poate conduce la pierderi de vieţi omeneşti, mai ales dacă populaţia este îndemnată, într-un fel sau altul, să nu asculte mesajele şi indicaţiile venite din partea autorităţilor.

De la vârful Guvernului, vicepremierul Vasile Dâncu prezentase, săptămâna trecută, stadiul de pregătire pentru un cutremur major şi declara că autorităţile sunt gata pentru o intervenţie într-o astfel de situaţie. El a anunţat că doar 26 de clădiri cu risc seismic, dintr-un total de 607, au fost consolidate în ultimii 15 ani, prin programe ale ministerului Dezvoltării.

Bugetul alocat de executiv în acest an pentru reabilitarea a 80 de clădiri cu risc seismic este de 25 de milioane de lei, echivalentul a peste cinci milioane de euro. Dar numai în Bucureşti există peste 180 de construcţii cunoscute drept purtătoare de bulină roşie”, adică extrem de vulnerabile la seism. Vicepremierul Dâncu mai afirmă că se caută soluţii pentru ca proprietarii unor astfel de imobile să primescă locuinţe de necesitate, în care să poată rămâne definitiv dacă vor şi, în plus, să primească şi o compensaţie în funcţie de valoarea pieţei.

În România, recunoaşte Dâncu, nu sunt suficiente locuinţe de necesitate şi acest tip de imobile ar putea fi construite şi de companii private. Pentru consolidarea cât mai multor clădiri, este nevoie de modificări legislative, fiindcă acum, dacă ei nu vor, nimeni nu-i poate obliga pe oameni să se mute.

26 September 2016
Retrospectiva săptămânii 22.11 – 28.11.2015

Bugetul pe anul viitor va fi gata în următoarele două săptămâni

În România, proiectul de buget de stat pentru 2016 îşi propune să clarifice elementele legate de stabilitatea fiscală şi va include toate modificările legislative la nivelul veniturilor, au precizat autorităţile. Bugetul ar urma să fie gata până pe 15 decembrie şi ulterior va fi transmis Parlamentului pentru a intra în dezbaterile din comisiile de specialitate, urmând apoi votul final în plen. Până atunci, va exista, însă, şi o perioadă în care documentul va fi supus şi dezbaterii publice. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că bugetul pe anul viitor trebuie să aibă o viziune pe termen lung pentru dezvoltarea României, astfel încât în următoarele luni să poată fi puse bazele reformelor în cele mai importante domenii. La rândul său, premierul Dacian Cioloş, a afirmat că România va reuşi să se menţină în ţinta de deficit de sub 3% şi a dat asigurări că intenţionează să păstreze în bugetul pe anul următor măsurile din noul Cod fiscal.

Şeful statului român, Klaus Iohannis, a promulgat legea privind creşterea salariilor bugetarilor

Preşedintele român, Klaus Iohannis, a promulgat legea prin care salariile angajaţilor din sistemul sanitar cresc cu 25% de la 1 octombrie, iar ale celorlalţi bugetari cu 10% de la 1 decembrie. Premierul Dacian Cioloş a precizat că, în urma acestor indexări, pentru a nu fi reduse sumele destinate investiţiilor, se va miza pe atragerea de fonduri europene. Premierul a subliniat că, dincolo de aceste creşteri salariale, care sunt importante şi justificate, România trebuie să aibă şi un pachet de investiţii, astfel încât creşterea economică să nu se bazeze doar pe consum. Iniţial, legea prevedea doar majorarea salariilor din sănătate, însă un amendament PSD adus în comisiile de specialitate din Parlament a prevăzut că vor creşte şi salariile tuturor bugetarilor. Condiţia pentru aplicarea acestei prevederi este ca aceştia să nu mai fi beneficiat în cursul anului 2015 de alte majorări.

Proiectul legii privind stingerea creditelor prin cedarea bunului ipotecat, a fost adoptat de Parlament

Românii care au credite ipotecare şi nu mai au posibilitatea să îşi plătească ratele pot scăpa de datorie dacă predau băncii bunul cu care au garantat. Potrivit legii adoptate recent de Camera Deputaţilor, împrumutatul trebuie să transmită băncii o notificare în care arată că a hotărât să îi cedeze imobilul ipotecat, iar creditorul nu mai poate emite alte pretenţii. Iniţiator al proiectului, deputatul PNL Daniel Zamfir a subliniat că banca se va putea îndrepta doar asupra bunului ipotecat şi va renegocia, în condiţii mult mai echitabile, rambursarea creditului. Bancherii sunt, însă, nemulţumiţi de noua lege, care în opinia lor, pune în pericol piaţa creditelor imobiliare şi contravine Constituţiei, dreptului european în vigoare şi codului civil. La rândul lor, reprezentanţii Consiliului Patronatelor Bancare atrag atenţia că dacă legea va fi promulgată, va restricţiona drastic accesul la creditare.

A fost promulgată Legea care prevede interzicerea desfăşurării de activităţi în clădirile cu risc seismic ridicat

Două cinematografe şi două teatre din Bucureşti, între care unele de renume naţional, care funcţionau în imobile neconsolidate s-au închis în urma promulgării legii care prevede interzicerea desfăşurării de activităţi în clădirile cu risc seismic ridicat. Situaţia teatrelor aflate în clădiri care riscă să se prăbuşească în urma unui cutremur se află în atenţia guvernului. Premierul Dacian Cioloş şi ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, vor avea în curând o întâlnire pentru a găsi soluţii la această problemă, în care este aşteptată şi implicarea Primăriei Capitalei. Conform noii legi, toţi proprietarii clădirilor nesigure, în care se desfăşoară activităţi publice, indiferent că este vorba despre cluburi, restaurante magazine, teatre, cinematografe sau bănci, trebuie să facă expertiza imobilelor. În cazul în care aceste spaţii se încadrează în categoria unu de risc, atunci activitatea trebuie oprită.Bucureştiul rămâne capitala cu cea mai mare expunere seismică din Europa. Sute de clădiri au structura de rezistenţă puternic erodată în special după marele cutremur din 1977, de 7,2 pe scara Richter, soldat cu aproape 1.600 de morţi, iar numărul consolidărilor este foarte mic.

Hoyt Yee, asistentul adjunctului secretarului american de stat pentru Europa, a lăudat progresele făcute în România în combaterea corupţiei

Statele Unite aşteaptă de la noul guvern al României creşterea numărului de domenii de cooperare, de la cel economic şi militar până la securitate energetică, a declarat, Hoyt Yee, asistentul adjunctului secretarului american de stat pentru Europa.Prezent la Bucureşti la reuniunea pentru implementarea parteneriatul strategic dintre România şi Statele Unite, oficialul american a lăudat progresele făcute în România în combaterea corupţiei la nivel înalt. Recent, DNA a anunţat că senatorul PSD Dan Şova este urmărit penal din nou. Potrivit procurorilor anticorupţie, el este acuzat de trafic de influenţă într-un dosar privind contracte de consultanta juridica cu Centrala Electrică de Termoficare Govora, cu un prejudiciu de peste un milion de euro. Alături de fostul premier Victor Ponta, Dan Şova este cercetat şi în dosarul complexurilor energetice Rovinari si Turceni, unde este acuzat de fals în înscrisuri sub semnatura privata, evaziune fiscala in forma continuata, spălare de bani sicomplicitate la abuz in serviciu. Un alt caz care a atras atenţia presei este cel al deputatului PNL Ion Oltean, urmărit penal pentru complicitate la abuz în serviciu şi trafic de influenţă într-unul dintre dosarele privind acordarea de despăgubiri ilegale. În această cauză a fost reţinută şi fosta şefă a Autorităţii Naţionale de Restituire a Proprietăţilor, Crinuţa Dumitrean, alături de alte persoane.

28 November 2015