Rezultatele celor mai recente studii privind comportamentul copiilor pe Internet și riscurile la care se expun aceștia, dezbătute cu ocazia ediţiei a 14-a a Zilei Siguranței pe Internet.
Tag: riscuri
-
Acordurile de liber schimb UE – țările din regiunea de sud a Mediteranei
În ultima decadă, Uniunea Europeană a semnat mai multe acorduri de liber schimb, care au avut drept obiectiv nu doar să elimine barierele comerciale, ci și să creeze reglementări în comerțul dintre zona Pieței Unice și terțe țări.
În acest sens, se argumentează într-un articol publicat în numărul din iunie 2020 al revistei academice Romanian Journal of European Affairs, rolul acestor acorduri este și de a crește gradul de competitivitate al Uniunii Europene, cât și de a găsi noi piețe de desfacere și oportunități de investiție pentru companiile europene. Acordurile de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare (DCFTA) au fost încheiate cu mai multe țări, inclusiv din regiunea de sud a Mediteranei.
Tamás Szigetvári, autorul studiului, arată că acordurile de liber schimb permit statelor din această regiune să-și orienteze sistemele legislative conform normelor Uniunii Europene, ameliorând, în același timp, potențiale riscurile de securitate la granițele Uniunii. Cu toate acestea, este important de subliniat că, în ciuda integrării țărilor din regiunea de sud a Mediteranei în sistemul economic global, acorduri de liber schimb pot avea și riscuri din punct de vedere al securității.
Textul integral al articolului poate fi accesat online AICI. (autor Ionuț Mircea Marcu, Expert, Institutul European din România)
-
Săptămâna europeană pentru securitate și sănătate în muncă
Începem astăzi Săptămâna europeană pentru securitate și sănătate în muncă, eveniment anual organizat pe întreg cuprinsul Uniunii Europene pentru conştientizarea pericolelor la care ne expunem atunci când ne aflăm la lucru şi nu numai. Anul acesta, campania are drept temă gestionarea în siguranţă a substanţelor periculoase şi sunteţi invitaţi să vă implicaţi atât dumneavoastră, ca cetăţeni, cât şi guvernele şi companiile.
În fiecare an, aproximativ 80.000 de muncitori europeni îşi pierd viaţa din cauza expunerii la substanţe periculoase la locul de muncă. Cele mai frecvente afecţiuni sunt cancerele, bolile respiratorii şi bolile de piele.
De-a lungul timpului, atât la nivel european cât şi la nivel naţional, numeroase activităţi de conştientizare au avut loc, însă victimele continuă să apară. De aceea, Uniunea Europeană – prin intermediul Agenţiei Europene pentru Securitate şi Sănătate în Muncă – a decretat, de astăzi şi până vineri, Săptămâna Europeană pentru Sănătate şi Securitate în Muncă, având drept temă anul acesta Gestionarea în Siguranţă a substanţelor Periculoase la locul de Muncă.
Campania are drept obiective conştientizarea riscurilor de sănătate atunci când lucrăm cu substanţe toxice, cunoaşterea tipurilor de astfel de substanţe, importanţa cât mai multor acţiuni de evaluare a riscurilor specifice la diferitele locuri de muncă şi, nu în ultimul rând, importanţa cunoaşterii legislaţiei în domeniu.
Agenţia Europeană pune un accent aparte pe implicarea cât mai puternică a guvernelor, societăţii şi instituţiilor din statele membre pentru transmiterea unor mesaje cât mai convingătoare de conştientizare a riscurilor folosirii necorespunzătoare a acestor substanţe. De aceea, colaborează cu o vastă reţea de instituţii de nivel naţional, între care amintim Punctele Focale Naţionale, partenerii oficiali de campanii şi un grup de Ambasadori ai Reţelei Întreprinderilor Europene. Pentru România, Punctul Focal este Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecţia Muncii ”Alexandru Darabont” din București, iar ambasadorul pentru ţara noastră al Agenţiei Europene pentru Securitate şi Sănătate în Muncă este Centrul de Transfer Tehnologic CENTI cu sediul în Cluj Napoca.
Cetăţenii, instituţiile, companiile şi guvernele sunt puternic încurajate să se implice în această campanie. Puteţi face acest lucru fie prin difuzarea materialelor de campanie existente pe internet, fie prin organizarea de activități sau prin participarea companiilor la Premiile pentru bune practici. Organizațiile paneuropene şi internaționale pot deveni parteneri oficiali al campaniei, iar cele naţionale – parteneri de nivel naţional.
-
Informare acasă! Siguranţă în lume!
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu alte instituții publice, va începe în luna august campania de informare Informare acasă! Siguranță în lume!, destinată românilor care doresc să muncească, să studieze și să locuiască în străinătate.
Campania își propune să informeze asupra drepturilor pe care persoanele care vor să se stabilească în afara granițelor le au în țările membre UE, precum și asupra riscurilor la care se expun odată cu decizia de a munci în străinătate. De asemenea, vor fi informați în legătură cu siguranța la locul de muncă, riscurile unor boli profesionale, protecția față de abuz și exploatarea prin muncă sau orice alt tip, susținerea accesului nediscriminatoriu al lucrătorilor români pe piața muncii, precum și numerele de urgență în caz de necesitate.
Campania de informare va începe cu un proiect pilot în județele Botoșani (9 august), Suceava (10 august) și Neamț (11 august) și va continua și-n alte regiuni ale țării.
Această campanie va fi derulată de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni în parteneriat cu Ministerul Muncii și Justiției Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe și autorități locale.
De asemenea, vor fi invitați reprezentanți ai Corpului Diplomatic la București, îndeosebi ambasadori care provin din țări în care sunt comunități semnificative de români, precum Italia, Spania, Marea Britanie, Germania și Franța.
-
Securitatea alimentelor şi a nutriţiei, între priorităţile UE
Securitatea alimentară se numără, alături de creşterea agricolă prin
metode inovatoare, între priorităţile majore de dezvoltare ale Uniunii
Europene. Obiectivul este de a proteja consumatorii, garantând, în acelaşi
timp, buna funcţionare a pieţei unice. Au fost convenite anumite standarde prin
care să se asigure igiena produselor alimentare, sănătatea animalelor şi a
plantelor, dar şi combaterea contaminării cu substanţe precum pesticidele. Au
loc verificări riguroase, iar importurile din afara Uniunii trebuie să respecte
aceleaşi standarde ca şi alimentele comunitare. Sunt stabilite limite pentru
aditivii şi reziduurile de medicamente veterinare şi fitosanitare din furaje,
dar şi un sistem strict pentru autorizarea şi comercializarea organismelor
modificate genetic.Roxana Morea, consilier de presă al reprezentanţei Comisiei
Europene la Bucureşti, explică ce prevede politica europeană în legătură cu
securitatea alimentară: Securitatea alimentară şi de nutriţie are
ca scop garantarea faptului că toată lumea are acces la mâncare, în cantităţi
suficiente, necostisitoare şi hrănitoare. Prin sprijinul acordat în domeniu, UE
de fapt caută să construiască şi să consolideze capacitatea de adaptare la
crizele care se referă la hrană şi să facă în aşa fel încât toate ţările să
aibă suportul necesar pentru ca nimeni să nu rămână flămând. În special
combaterea subnutriţiei este vitală, pentru a da o şansă copiilor din cele mai
sărace categorii să ducă o viaţă sănătoasă, să aibă acces la educaţie şi să le
îmbunătăţească acestora şansele de viitor. În prezent, în lume o persoană din
opt moare de foame în fiecare zi, în special în Africa subsahariană şi sudul
Asiei. De aceea, combaterea foametei este primul obiectiv de dezvoltare
milenară. Iar cadrul de politică europeană pentru securitatea alimentară
stabileşte că această securitate, nutriţia şi agricultura durabilă sunt
priorităţi-cheie pentru UE, în special în domeniul politicii de cooperare
pentru dezvoltare.Bruxellesul şi-a fixat ca obiective până în 2030 o producţie
mai mare de hrană – de calitate superioară şi la preţuri rezonabile – dar şi o
creştere sustenabilă şi favorabilă incluziunii, în condiţiile schimbărilor
climatice, a reducerii resurelor naturale şi a măririi numărului de locuitori
la nivel mondial. Din nou, Roxana Morea: Accesul la hrană este o
provocare ea însăşi. Important nu este doar accesul, ci şi faptul ca nutriţia,
respectiv hrana care este disponibilă să fie adecvată din punct de vedere
nutriţional. Politica UE prevede un sprijin în mod special pentru ţările în
curs de dezvoltare, astfel încât acestea, prin sprijinul acordat de UE, să
acopere cei patru piloni recunoscuţi la nivel internaţional în cadrul
summitului global privind hrana din 1996 – creşterea disponibilităţii resurselor
de hrană, îmbunătăţirea accesului la acestea, îmbunătăţirea conţinutului
nutriţional al consumului alimentar, precum şi consolidarea capacităţii de
răspuns şi gestionare a crizelor. Din acest punct de vedere, securitatea
alimentară este un sector de politică a UE în care angajamentul Uniunii este
pentru o coerenţă cu întreaga politică de cooperare pentru dezvoltare. Pentru
creşterea adaptabilităţii la crize sunt importante proiectele de prevenire şi
pregătire. Acestea au în vedere gestionarea riscurilor ciclice, precum uragane
sau furtuni puternice, sau vulnerabilităţi care nu pot fi prevăzute, cum ar fi
cutremurele.Un capitol important în politica europeană în ceea ce
priveşte securitatea alimentară ţine de prevenirea transmiterii bolilor de la
animale la oameni. Normele UE garantează că zoonozele, ca de exemplu salmoneloza
sau tuberculoza, sunt ţinute sub control şi că doar animalele sănătoase şi
produsele provenind de la acestea intră în lanţul alimentar. Un aspect la fel
de important se referă la limitarea utilizării antibioticelor în ferme.
Utilizarea antibioticelor pentru a
compensa creşterea necorespunzătoare a animalelor şi păsărilor a dus la
creşterea rezistenţei bacteriilor în faţa tratamentelor pentru oameni. În
condiţiile în care aproape jumătate din antibioticele
fabricate pe plan mondial sunt folosite în ferme, se impun anumite măsuri, au
decis recent eurodeputaţii, care au votat o propunere de actualizare a
legislaţiei Uniunii Europene privind medicamentele veterinare, în sensul restricţionării
folosirii medicamentelor antimicrobiale existente şi dezvoltării altora noi.
Acestea în condiţiile în care avertismente ale Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii spun că riscăm să ne apropiem de o eră post-antibiotice
unde rezistenţa antimicrobiană provoacă mai multe decese decât cancerul în
fiecare an.În
opinia preşedintelui Colegiului
Medicilor Veterinari din România, Viorel Andronie: Această
precizare constituie un semnal de alarmă şi toţi factorii de decizie implicaţi
în domeniul respectiv trebuie să-şi dea mâna şi fiecare pe domeniul lui să facă
ceea ce trebuie făcut astfel încât reducerea antibiorezistenţei să fie la
maximum posibil. Şi, ceea ce este foarte important, să dăm posibilitatea
oamenilor de a beneficia de antibiotice atunci când au nevoie.România a
interzis încă din 2006 utilizarea antibioticelor ca promotori de creştere. -
Două detaşamente de români s-au întors din Afganistan
Ceremonia de repatriere din Teatrul de Operaţii din Afganistan a detaşamentului International Military Police (IMP) — rotaţia a II-a, şi a echipei Army Institutional Advisory Team (AIAT) a avut loc miercuri, la sediul Batalionului 265 Poliţie Militară din Bucureşti.
În cardul ceremoniei, locotenentul Răzvan Matran, comandant al detașamentului de poliție militară, a prezentat misunea ce tocmai s-a încheiat: “Am asigurat, împreună cu partenerii de coaliție, menținerea unui climat regulamentar de ordine și disciplină militară în baza Bagram și am avut un rol semnificativ în misiunea de menținere a autorității și integrității forțelor dislocate pe aeroportul Bagram. Misiunile specifice de poliție militară desfășurate într-un cadru complex și deseori provocator au confirmat excelenta pregătire a polițiștilor militari români, precum și profesionalismul care ne caracterizează”, a spus locotenentul, citat de Agerpres.
Militarul român a vorbit şi despre pericolele cu care s-au confruntat în Afganistan: În decursul celor șase luni a fost un număr considerabil de atacuri indirecte asupra bazei, acest tip de atac fiind unul dintre cele mai periculoase atât pentru personal, cât și pentru facilitățile din bază, o mare parte dintre acestea lovind baza. Nu s-au înregistrat victime în baza militară Bagram.”
Este o altă cultură, este o țară musulmană, dar pregătirea din țară a contat foarte mult, experiența din alte misiuni internaționale, din Irak, din Afganistan. Este periculos, dar noi suntem militari și nu putem să spunem că nu mergem pentru că ne este frică. Este o misiune pentru care ne pregătim, este o experiență deosebită”, a declarat, la rândul său, comandatul detașamentului Army Institutional Advisory Team, maior Olimpiu Golea.
Militarii din cadrul detaşamentului IMP au fost dislocaţi în teatrul de operaţii în perioada iulie 2015 — februarie 2016, având ca misiune executarea de acţiuni specifice prevenirii şi investigării activităţilor infracţionale, verificarea pasagerilor înainte de îmbarcare în aeronave şi investigarea cauzele accidentelor de circulaţie şi responsabilii acestora. Militarii din echipa AIAT au consiliat personalul din cadrul Armatei Naţionale Afgane încadrat în structuri militare de diferite niveluri, se menţionează în comunicatul MApN.
-
Cum să abordăm riscurile adolescenţei
Din 2013, biroul UNICEF
din România se concentrează asupra adolescenţilor, grup de vârstă ale cărui
probleme şi identitate sunt considerate neglijate de politicile publice şi
educaţionale. În cazul lor, riscul dezvoltării unor comportament periculoase e
mare. Potrivit statisticilor din 2013, 42% dintre adolescenţi au consumat
băuturi alcoolice cel puţin o dată, 23% dintre ei au fumat cel puţin o ţigară
în viaţă, procentul adolescenţilor de 16 ani care au consumat droguri cel puţin
o dată în viaţă este de 10%, iar un sfert din adolescenţii de peste 14 ani
şi-au început viaţa sexuală. Condiţiile
sociale, dar şi transformările psihice care-i conduc pe adolescenţi la acest
gen de comportament, au constituit subiectul unui alt studiu lansat de UNICEF.
Sandie Blanchet, reprezentant UNICEF în România, ne detaliază rezultatele
acestei cercetări: Creierul adolescenţilor
este încă destul de imatur. Unele zone sunt destul de bine dezvoltate, iar
adolescenţii încă au o capacitate mare de a învaţă multe lucruri. Acesta este
motivul pentru care atunci când vorbim despre adolescenţi, vorbim şi despre cea
de-a doua şansă: dacă sunt lucruri pe care nu le-au învăţat în copilărie, încă
le mai pot învăţa în adolescenţă. Cu toate acestea, creierul adolescenţilor nu
este pe deplin dezvoltat şi de aceea, unele zone, cele răspunzătoare de
formularea unor judecăţi şi de autodisciplină, nu sunt maturizate pe deplin,
astfel încât ei să poată lua decizii adulte.Aşadar,
deşi mintea adolescenţilor este capabilă de performanţe intelectuale mature,
auto-controlul şi instinctele lor sunt încă imature. Iar părinţii şi educatorii
trebuie să ţină cont de modul în care creierul lor funcţionează. Daniela
Dumulescu, psiholog la Universitatea
Babeş-Bolyai: Spre deosebire de adulţi, adolescenţii nu au
încă pe deplin formate structurile cerebrale responsabile de control. De aceea
sunt mai impulsivi, mai predispuşi la riscuri, mai instinctivi şi mai puţin
raţionali. Sunt atitudini tipice pentru adolescenţi. În plus, sunt mai
sensibili la emoţii şi vor ca totul să se întâmple acum şi aici. De aici vine
şi propensiunea lor de a experimenta lucruri noi. De aceea, adultul trebuie să
ţină cont de această înclinaţie şi să încerce să-l direcţioneze pe adolescent
să experimenteze lucruri noi într-un mediu sigur. Adolescentul înţelege că are
un comportament negativ, dar nu are încă dezvoltate acele structuri cerebrale
care să-i permită să-şi inhibe comportamente. Le percepe ca periculoase, dar nu
poate să le inhibe.
Pe
lângă înclinaţie spre noutate şi senzaţii tari, adolescenţii sunt foarte
influenţaţi de grupul de prieteni. Aici, în interiorul acestei mini comunităţi,
ei îşi dezvoltă aşa-numitele norme şi credinţe sociale despre consumul de
alcool, fumat, consumul de droguri şi viaţa sexuală. Fidelie Kalambay,
sociolog: Adolescenţii consideră că toate aceste
practici de risc sunt nesănătoase, nu sunt necesare şi pot afecta imaginea
socială a unui adolescent sau a unei persoane în general. Dar, deşi majoritatea
are această credinţă, ei punctează nişte detalii. De pildă, a gusta alcool
este, totuşi, acceptabil. Fac, deci, o diferenţă între a bea şi a gusta. În
plus, dat fiind faptul că a fuma şi a consuma alcool sunt obiceiuri răspândite
în societate, şi adolescenţii le consideră devianţe tolerate. Sunt
comportamente pe care ei le consideră negative, dar care pot fi tolerate. Îţi
afectează imaginea de sine, dar nu atât încât să fii exclus din societate
pentru asta.
Acest
gen de raportare atât de la grupul de prieteni, cât şi la societate în general
– văzută însă tot prin prisma grupului – este valabilă şi în cazul începerii
vieţii sexuale sau a consumului de droguri. Fidelie Kalambay: În cazul adolescenţilor pe care i-am cercetat, am aflat că ei au
credinţa empirică predominantă că majoritatea adolescenţilor fumează, consumă
alcool şi au început viaţa sexuală. Prin
urmare, zic ei, dacă toată lumea face lucrurile astea, atunci eu nu am nici un
motiv să nu o fac. Dar, de cele mai multe ori, această supraestimare este
falsă. În realitate, fumatul, alcoolul şi
activitatea sexuală timpurie sunt mai puţin răspândite decât cred cei pe care
i-am intervievat eu. De asemenea, am
identificat un lucru la care nu ne aşteptam este prezenţa unei alte credinţe
normative: ei cred că foarte puţini dintre prietenii lor sau, mai degrabă, nici
unul nu consumă droguri. Noi credem că una din explicaţiile acestei credinţe este
criminalizarea consumului de droguri. Cei mai mulţi oameni nu recunosc că au
experimentat diverse droguri. Un alt motiv formulat de noi ca ipoteză este
nivelul lor scăzut de cunoştinţe despre droguri.
Pentru UNICEF, ca şi pentru alte organizaţii similare,
este important ca societatea şi instituţiile să înţeleagă mecanismul psihologic
al adolescenţilor pentru ca, pornind de aici, să încerce să prevină
comportamentele periculoase. În acest sens, UNICEF implementează un model nou de intervenţie, în
cinci oraşe: Bucureşti, Iaşi, Constanţa, Bacău şi Cluj. Este vorba de centrele
de resurse pentru adolescenţi, înfiinţate împreună cu autorităţile locale şi
destinate, mai ales, tinerilor din zonele defavorizate. Aici ei pot beneficia de consiliere psihologică, intervenţii în situaţii de criză,
consiliere educaţională, orientare vocaţională şi profesională şi evaluare
psiho-socială. În plus, site-ul www.adolescenteen.ro le vine în ajutor prin
informaţii, dar şi crearea unei grup de sprijin on line. -
Riscurile mamelor şi ale copiilor din România
Bunăstarea mamelor şi a copiilor dintr-o anumită ţară reprezintă, pe lângă un indicator al performanţelor economice, şi unul al eficienţei politicilor sociale. În România, din păcate, acest indicator nu are valori prea bune, după cum indică şi un studiu internaţional lansat de Fundaţia Salvaţi Copiii”. Realizat în fiecare an, timp de 15 ani, studiul include şi o cercetare privitoare la România pentru care s-au coroborat date provenind de la Institutul Naţional de Stastică precum şi din alte cercetări europene referitoare la sănătatea mamei şi a copilului. Conform datelor oficiale din 2012, iată care este situaţia. Adina Clapa, membră în cadrul filialei Salvaţi copiii” din România: În studiu au fost introduse 178 de state. Ne-am dat seama că, din nou, la categoria celor mai bune state în care poţi să fii mamă, conduc ţările nordice, cu Finlanda pe primul loc. România este, iar, pentru a 15-a oară, pe ultimul loc din UE şi pe locul 65 în lume (…) România are cea mai mare rată de mortalitate infantilă, 9 la mie, aproape dublă faţă de media europeană care este de 4,3 la mie. Avem o cifră absolută de aproape de 1812 decese în rândul copiilor mai mici de un an. E un top îngrijorător şi ruşinos. Naşterile premature sunt principala cauză, dar şi diferitele afecţiuni respiratorii sau digestive precum şi accidentele casnice. Toate acestea ne spun că aproape o treime din aceste decese pot fi prevenite.
Pe lângă sărăcie, una din cauzele problemelor pe care le au femeile şi copiii în România ţine şi de nivelul de educaţie şi de informare al viitoarelor mame. Multe nu se duc la controalele regulate de monitorizare a sarcinii, iar după naştere, bebeluşii lor nu sunt duşi suficient de des la doctor. Nici după această perioadă, soarta copiilor din România nu e mai bună, după cum aflăm dintr-un alt studiu realizat de Salvaţi Copiii”, sintetizat acum de Ciprian Grădinaru, membru în cadrul fundaţiei.
Studiul a fost realizat în toate cele 28 de state-membre ale UE, la care s-au adăugat Islanda, Norvegia şi Elveţia. Astfel, am observat că în jur de 28% dintre copii — aici intrând şi tinerii până în 18 ani – se află în risc de sărăcie şi excluziune socială. Acest lucru are loc pe fondul unui clivaj între bogaţi şi săraci, după cum indică tot studiul. Pe de altă parte în România, procentul este mult mai mare, aproape dublu: cam 52% dintre copii aflându-se în situaţia asta. Noi împărţim chiar primul loc în UE împreună cu Bulgaria în această privinţă. Un alt element subliniat de studiu, foarte important în cazul României, este că, deşi intensitatea muncii în gospodărie este printre cele mai mari din UE, vedem cât de mare este nivelul de sărăcie al copiilor. O altă concluzie importantă a studiului este faptul că în România, sărăcia afectează în primul rând copiii. Procentul copiilor aflaţi în risc de sărăcie şi de excluziune socială este mai mare cu 13% decât cel al adulţilor.
În condiţiile în care se munceşte mai mult în România, atunci de ce riscul de sărăcie e mai mare? Un răspuns constă în faptul că remuneraţia muncii e mai mică în România. Un alt răspuns ni-l dă acum tot Ciprian Grădinaru: Indicatorul de intensitate a muncii măsoară câţi membri ai gospodăriei muncesc. La noi, pentru a supravieţui, într-o gospodărie trebuie să lucreze cât mai mulţi membri. Şi aici ajungem la exploatarea copiilor prin muncă. Dacă ne uităm bine, şi nu doar la mediu rural, vedem că o bună parte din copiii români sunt activi economic. De aceea, chiar dacă avem o intensitate mare a muncii nu scade nivelul de sărăcie.
O altă organizaţie non-guvernamentală — World Vision — a abordat la rândul ei gradul de implicare al copiilor în susţinerea gospodăriei. Iată ce aflăm de la Daniela Buzducea, Director de Advocacy la World Vision: Ne-am bucurat să vedem într-o primă fază că, în mediul rural, creşterea economică a României care a fost raportată anul trecut ca fiind importantă şi oarecum surprinzătoare se resimte în nivelul de trai al familiilor în general. A scăzut numărul familiilor care spun că-şi acoperă cu foarte mare greutate nevoile de fiecare zi de la 75% la 66%. Ceea ce este însă îngrijorător şi trist este faptul că această bunăstare pe care familiile o resimt nu s-a transmis şi copiilor. De pildă a crescut cu 2% numărul copiilor care declară că se duc seara la culcare flămânzi şi a crescut, de asemenea, numărul copiilor care declară că muncesc şi că uneori lipsesc de la şcoală pentru că muncesc. Vorbim despre o durată a muncii în propria gospodărie sau în gospodăriile învecinate de peste două ore pe zi.”
Sărăcia precum şi faptul că unii copii muncesc explică, de asemenea, şi rata mare a abandonului şcolar. O şansă acordată acestor copii ar veni de la fondurile europene, cu condiţia ca acestea să fie alocate cu înţelepciune şi eficienţă. O altă abordare ar fi cea interinstuţională: colaborarea dintre sistemul educaţional, sistemul de protecţie şi de asistenţă socială precum şi autorităţile locale prin sudarea unui spirit comunitar care, prin întrajutorare, să preîntâmpine abandonul şcolar.
-
Ultimul acord cu FMI?
Evaluarea celui de-al zecelea acord încheiat de România cu Fondul Monetar Internaţional în ultimii 23 de ani s-a amânat pentru toamnă, până la întocmirea proiectului de buget pentru anul viitor. Reprezentanţii creditorilor internaţionali, prezenţi la Bucureşti la începutul acestei luni, au luat această decizie după ce mai multe puncte au rămas în suspensie. Unul major de dezacord este decizia autorităţilor române de a reduce cu cinci puncte procentuale contribuţiile de asigurări sociale la angajator.
Boardul FMI a aprobat, în septembrie anul trecut, scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile române pentru încheierea acestui aranjament de tip preventiv, în valoare de aproximativ două miliarde de euro, pentru o perioadă de doi ani, la care se adaugă alte două miliarde de euro de la Comisia Europeană. El expiră la jumătatea anului viitor şi, spun responsabilii români, acest contract de stabilitate, care asigură o ancoră, este cu siguranţă ultimul cu aceste instituţii creditoare. În acelaşi timp, spun analiştii, întârzierea înregistrată în procesul de evaluare a actualului acord nu ridică motive de îngrijorare imediată.
Analistul economic Aurelian Dochia, explică: Dacă nu mai avem acordurile cu Fondul, evident că rămân semne de întrebare cu privire la politicile economice pe care guvernele le vor adopta în lipsa constrângerilor pe care de obicei le au din partea Fondului. Istoria noastră de vreo 20 de ani ne spune că există unele riscuri în această privinţă, dar până la urmă cred că depăşirea acestor acorduri trebuie să se întâmple şi trebuie să stăm pe picioarele noastre.”
Momentul este destul de favorabil pentru România, atitudinea pieţelor internaţionale îmbuntăţindu-se considerabil în ultima vreme — mai spune Aurelian Dochia. În plus, acordul este unul de tip preventiv, Bucureştiul oricum nu intenţiona să folosească banii puşi la dispoziţie de finanţatorii internaţionali. Situaţia s-ar putea schimba, însă, dacă economia mondială ar da din nou semne de slăbiciune. Aurelian Dochia: Acest acord, în anumite condiţii, ar putea să recapete importanţă dacă pe pieţele financiare internaţionale apar din nou tulburări. Deocamdată lucrurile sunt relativ calme şi nu este nici un motiv de îngrijorare.”
Oricum, actualul acord stand-by rămâne valabil, a subliniat premierul Victor Ponta: Acordul nu se întrerupe, nu se reziliază în vreun fel sau altul, nu se denunţă. Avem acest acord şi asta înseamnă că dacă vom avea cumva nevoie, sigur nu e cazul să accesăm creditele care sunt puse la dispoziţia României. Cu siguranţă avem în continuare acces la acel top up de 10% ca şi cofinanţare pentru fondurile europene, fără nici un fel de impediment. Liniile de credit deschise de Banca Mondială pentru programele de sănătate, de educaţie sunt valabile şi funcţionale. Şi din acest punct de vedere, cred că încrederea pe care România şi-a câştigat-o atât în faţa instituţiilor financiare internaţionale cât şi a pieţelor financiare private este un bun câştigat pe care trebuie să-l păstrăm.”
Evoluţia indicatorilor macroeconomici s-a aflat în centrul discuţiilor de la Bucureşti, în condiţiile în care încasările bugetare nu se ridică la nivelul anticipat, iar guvernul intenţionează să implementeze o serie de măsuri care vor afecta negativ tocmai veniturile la buget. Între acestea, amintita reducere a CAS la angajator cu 5%, amânată cu trei luni, până la 1 octombrie. Potrivit ministrului finanţelor Ioana Petrescu, măsura va îmbunătăţi mediul de afaceri, va reduce povara fiscală pentru angajatorii corecţi şi ar putea conduce chiar la crearea de noi locuri de muncă, în urma scăderii angajărilor la negru.
Se estimează că pierderile la buget prin aplicarea acestei măsuri se vor ridica pe trimestrul II la peste două miliarde şi jumătate de lei, însă executivul se ateaptă şi la efecte pozitive asupra bugetului, de aproape un miliard, atât din creşterea economică suplimentară, cât şi din taxele aferente locurilor de muncă trecute din piaţa neagră în zona fiscalizată.
INS atrage, pe de altă parte, atenţia asupra faptului că exporturile României au scăzut în primele patru luni ale anului după ce ţara s-a situat pe primul loc în Europa în ultimii trei ani la acest capitol. Importurile cresc mai rapid decât exporturile – a declarat la Radio România copreşedintele Consiliului de Export, Mihai Ionescu: “Exporturile au început să obosească. Pe luna aprilie avem cel mai mic ritm de creştere în ultimii patru ani, ceea ce e un semnal important de care ar trebui să se ţină cont. Trei sectoare sunt în scădere dramatică: metalurgia, chimia şi producţia de calculatoare, în timp ce vedetele exportului continuă să fie construcţia de maşini, electronica şi electrotehnica, sectorul de IT.”
Experţii financiari internaţionali apreciază, totuşi, că economia României a continuat să se redreseze şi este de aşteptat să crească în acest an cu 2,8%.