Radio România Internațional

Tag: RO2019

  • Preşedintele României la ONU

    Preşedintele României la ONU

    Preşedintele Klaus
    Iohannis şi-a exprimat speranţa, miercuri, la New York, că evoluţia României în
    cadrul ONU îi va convinge, încă o dată, pe liderii mondiali să sprijine
    candidatura ţării pentru un mandat de membru nepermanent în Consiliul de
    Securitate pentru perioada 2020-2021    . În discursul rostit în cadrul Adunării Generale a Naţiunilor Unite, şeful
    statului a spus că pacea, dezvoltarea şi justiţia reprezintă baza strategiei
    multilaterale a ţării. România va fi un partener responsabil în promovarea
    agendei comune a ONU    , a mai afirmat
    Klaus Iohannis. Potrivit acestuia, Consiliul de Securitate ar putea juca un rol
    mai proeminent în abordarea mai multor aspecte care afectează pacea şi
    securitatea, precum schimbările climatice. În opinia
    preşedintelui român, schimbările climatice au devenit una dintre cele mai grave
    provocări la nivel global. Consecinţele – fie că este vorba de scăderea
    rezervelor de apă, insecuritatea alimentară, stramutarea oamenilor sau
    creşterea nivelului mărilor – ameninţă viaţa oamenilor din întreaga lume.


    Pe
    lângă eforturile depuse de alte platforme ONU pentru combaterea riscurilor
    legate de schimbările climatice, Consiliul de Securitate ar putea crea un cadru
    de abordare a acestora într-o manieră integrată. Am salutat organizarea unei
    dezbateri în Consiliul de Securitate în luna iulie pe aspecte privind pacea şi
    securitatea legate de schimbările climatice şi suntem pregătiţi să lucrăm în
    continuare pe această temă în cazul în care vom fi aleşi ca membru nepermanent
    al Consiliului    , a arătat Iohannis.


    El a mai spus că România, ca deţinătoare
    a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene în primul în primul semestru din
    2019, va consolida parteneriatul Uniunii cu ONU    . Atunci când vorbesc despre
    angajament nu mă refer doar la politicieni şi diplomaţi. Trebuie să implicăm şi
    tinerele generaţii, reprezentanţii societăţii civile, jurnaliştii, oamenii de
    afaceri. Avem nevoie de toţi aceştia pentru a promova cauza multilateralismului
    şi a leadership-ului global    , a declarat Klaus Iohannis. În context, el a
    precizat că în timpul exercitării Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene,
    România va găzdui, în aprilie 2019, o conferinţă internaţională cu tema
    Creşterea rezilienţei la dezastre naturale.


    Preşedintele Klaus Iohannis
    a mai afirmat în alocuţiunea sa că statele membre ale ONU au datoria să explice
    mai bine cetăţenilor lor care sunt provocările actuale la adresa păcii,
    echitaţii şi sustenabilităţii societăţilor şi să vobească mai mult despre rolul
    jucat de organizaţie în abordarea lor. Şeful statului a subliniat că cetăţenii
    trebuie să fie informaţi şi cu privire la ameninţarile de securitate.


    De la
    momentul aderării sale la ONU,
    în anul 1955, România a mai deţinut patru mandate
    de membru nepermanent în
    Consiliul de Securitate.


    Președintele Klaus Iohannis se adresează Adunării Generale a ONU

  • Un buget modern pentru o Uniune mai puternică

    Un buget modern pentru o Uniune mai puternică

    Viitorul buget al Uniunii Europene, dacă va fi aprobat așa cum a fost propus de Comisie, prevede peste 370 de miliarde de euro pentru politica de coeziune. Pentru a putea fi pus în practică de la 1 ianuarie 2021, acesta trebuie agreat în perioada în care România va deține președinția Consiliului Uniunii Europene.

    Politica de coeziune este, pentru prima dată în istoria Uniunii Europene, portofoliul cu cea mai mare sumă alocată în viitorul buget multianual, respectiv pentru perioada 2021-2027, a declarat, săptămâna trecută, comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu. Ea a precizat la o dezbatere cu cetățenii, desfășurată la Cluj, că pentru România, Bulgaria și Grecia este prevăzută o creștere a fondurilor cu peste 10% față de cele actuale.

    Corina Crețu a subliniat importanța finalizării acordurilor asupra viitorului buget în primele șase luni ale anului viitor.

    Avem în întârzieri în toate statele membre, în primul rând din cauza adoptării târziu a legislației pentru perioada 2014-2020. Tocmai de aceea spun că trebuie să învățăm din lecțiile trecutului și președintele Juncker a spus foarte clar că este foarte important să se ajungă la un acord privind viitorul buget 2021-2027 pe timpul președinției române, la summitul de la Sibiu, astfel încât să se poată începe implementarea încă din prima zi din 2021.

    Din păcate, a ținut să sublinieze comisarul pentru politică regională, nivelul absorbției fondurilor europene alocate țării noastre este în continuare foarte scăzut, iar Ministerul Transporturilor a pierdut bani din lipsă de proiecte. Ea a făcut apel la autoritățile de la București să reducă birocrația și să favorizeze depunerea de proiecte mature în materie de infrastructură. Corina Crețu: Sunt probleme pe care le avem în ceea ce privește capacitatea administrativă. Nu s-a redus încă birocrația. Nu s-au redus procedurile. Iar domeniul transporturilor este domeniul în care România a pierdut bani. Proiectul de metrou de la Gara de Nord la Otopeni este ultimul proiect pe care-l avem pe Programul Operațional de Infrastructură Mare depus de România. Și aș vrea să spun că nu mai avem proiecte noi. E foarte important să se vină cu proiecte noi. Fac un apel la Ministerul Transporturilor să pregătească proiecte mature, în principal Sibiu-Pitești, Pitești-Constanța, podul de la Brăila… Avem bani pentru a începe din această perioadă de programare studiul de fezabilitate pentru Autostrada Montana.


    Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil Hogan, şi comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, au participat, vinerea trecută, la Cluj, la un dialog cu cetăţenii intitulat Un buget modern pentru o Uniune mai puternică.


  • Vizita premierului olandez la Bucureşti

    Vizita premierului olandez la Bucureşti

    Aflat într-o vizită
    oficială în România, premierul olandez, Mark Rutte a fost primit de preşedintele Klaus
    Iohannis. Şeful statului a declarat că relaţia cu Olanda are o importantă
    componentă economică, dar şi una socială, el amintind că această ţară este
    primul investitor în România. Totodată, el a subliniat rolul comunităţii de
    români din Olanda care a ajuns la 30 de mii de oameni.     Migraţia, Brexitul şi mandatul României la
    preşedinţia Consiliului UE, în primul semestru al anului viitor, s-au mai
    numarat printre temele abordate.


    Cum era de așteptat,
    aderarea la spațiul Schengen a fost însă subiectul principal al discuțiilor, în
    condițiile în care, Olanda alături de alte țări europene s-a opus, constant,
    de-a lungul ultimilor ani, acestui proces. Oficialul olandez a amintit că țara
    sa a legat mereu intrarea României în spațiul de liberă circulație de
    îndeplinirea cerințelor din Mecanismul de Cooperare și Verificare.    Este o problemă pe
    care o va evalua şi Comisia Europeană şi imediat ce o face, vom vedea care sunt
    paşii următori, a mai spus oficialul olandez.


    La rândul său, șeful statului
    român a subliniat sprijinul României pentru gestionarea mai eficientă a
    frontierelor UE și a reiterat dorinţa României de a adera cât mai repede
    posibil la spaţiul Schengen.


    Klaus Iohannis: Spațiul Schengen a fost creat printr-o înțelegere care prevede și pașii de urmat și condițiile care trebuie îndeplinite. Aceste chestiuni au fost de multe ori şi pe larg dezbătute. Comisia
    Europeană    , a mai precizat şeful statului român, sprijină demersul României de
    aderare la spaţiul Schengen    .


    Subiectul a fost abordat și în cadrul întâlnirii
    pe care Mark Rutte a avut-o cu omologul său de la Bucureşti, Viorica Dăncilă.     Premierul a reamintit că România îndeplinește criteriile
    tehnice de aderare     și a cerut încredere în capacitatea executivului de la
    București de a-și respecta angajamentele.


    Viorica Dăncilă: Faptul
    că România îndeplinește criteriile tehnice privind aderarea la
    Spațiul Schengen, fapt confirmat și de către Comisia Europeană, m-a făcut să adresez
    premierului olandez solicitarea de a susține România în îndeplinirea acestui
    obiectiv. Cred cu tărie că România merită să fie în Spațiul de Unică Circulație
    și că nu trebuie să legăm problematica Mecanismului de Cooperare și veirifcare
    de criteriile Schengen.

    Premierul olandez a menţionat că
    discuţiile cu omologul său român au vizat și relaţiile bilaterale,
    care, în opinia sa, sunt foarte puternice, în condițiile în care, schimburile
    comerciale dintre România şi Olanda au crescut în ultimul timp, atingând o valoare de peste 5 miliarde de euro.