Radio România Internațional

Tag: Robert Cazanciuc

  • Pedepse majorate pentru şoferi

    Pedepse majorate pentru şoferi

    În calitate de primă Cameră sesizată, Senatul de
    la București a adoptat în unanimitate completarea Codului Penal cu o prevedere
    conform căreia şoferii depistaţi băuţi la volan sau sub influenţa substanţelor
    interzise, dar şi cei care conduc fără permis vor merge direct la închisoare
    dacă produc un accident rutier soldat cu victime. Circa 100 de persoane îşi
    pierd anual viaţa în accidente rutiere provocate de şoferi aflaţi în astfel de
    situaţii în România, ţară care ocupă, pentru al cincilea an consecutiv, primul
    loc în Europa la numărul de morţi în accidente rutiere. În fiecare an,
    aproximativ 20.000 de persoane sunt trimise în judecată pentru şofat fără
    permis, sub influenţa alcoolului sau a drogurilor.

    Iniţiată de senatorul PSD
    Robert Cazanciuc, fost ministru al Justiției, şi însuşită de un grup de
    parlamentari PNL şi PSD, propunerea legislativă a fost reintrodusă în circuitul
    parlamentar în noiembrie 2022. În 2019 aceasta fusese respinsă de camera
    decizională din raţiuni politice absurde şi în mod sfidător la adresa interesului
    general al societăţii de a proteja în mod real viaţa şi de a pune capăt
    carnagiului de pe şoselele României, inclusiv prin pedepse foarte aspre care să
    aibă un rol preventiv profund inhibitor    , potrivit inițiatorului.

    Robert
    Cazanciuc a precizat că dedică această iniţiativă legislativă memoriei
    Anastasiei, fetiţa care în 2022, chiar de Ziua Copilului, la doar 4 ani, a fost
    spulberată în fața casei de un şofer fără permis într-o goană nebună prin
    localitate. Cazanciuc a anunţat că intenţionează să propună şi modificarea
    Codului rutier, astfel încât cei care au produs un accident soldat cu decese să
    nu mai poată conduce vreodată.

    Să fim foarte bine înţeleşi, a explicat
    acesta. Nu vreau să ajungă nimeni la închisoare. Dacă cineva e la închisoare,
    înseamnă că altcineva a murit. Este un semnal de alarmă pentru noi toţi. Când
    vedem pe cineva despre care ştim, la o petrecere, că a consumat substanţe
    interzise să-l tragem de mânecă să nu urce la volan. Nu e suficientă această
    lege. Va trebui să modificăm şi Codul rutier, astfel încât cei care produc
    aceste accidente să nu mai poată urca niciodată la volan.


    Conform raportului de activitate al Ministerului
    Public pe anul 2021, a crescut numărul inculpaţilor trimişi în judecată pentru
    accidente mortale de circulaţie – 473 faţă de 396 în anul 2020. Şi liberalii au
    susţinut modificarea legii, arătând că aceasta reprezintă un semnal pentru
    responsabilitate – în situaţiile de acest gen, judecătorul nu va putea să
    suspende executarea pedepsei. Şi atunci, cine se urcă la volan în situaţia
    asta, se poate gândi foarte clar: dacă se întâmplă ceva, mă duc la
    închisoare    . Documentul merge acum la Camera Deputaţilor, care este for
    decizional în acest caz.


  • Jurnal românesc – 23.01.2023

    Jurnal românesc – 23.01.2023

    Ministrul de Externe, Bogdan
    Aurescu, a avut, la finalul săptămânii trecute, o întrevedere cu ministrul
    Afacerilor Externe al Sloveniei, Tanja Fajon, în marja participării la a 53-a
    Reuniune Anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos, în Elveţia.     MAE român
    transmite că Aurescu i-a mulţumit omologului său pentru sprijinul ferm acordat
    de Slovenia în favoarea aderării României la spaţiul Schengen şi a reiterat
    argumentele privind valoarea adăugată substanţială a admiterii României în
    spaţiul de liberă circulaţie pentru consolidarea securităţii la nivelul
    întregii Uniuni Europene. La rândul său, Tanja Fajon a reconfirmat faptul că
    Slovenia va continua să sprijine cât se poate de activ România, inclusiv în
    discuţii cu ceilalţi parteneri europeni, în vederea finalizării cu succes a
    acestui dosar. României i-a fost refuzată intrarea în spaţiul european de
    liberă circulaţie, după ce reprezentantul Austriei a votat împotrivă la
    reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 8 decembrie. Acelaşi
    deznodământ l-a avut şi candidatura Bulgariei, căreia i s-au opus atât Austria,
    cât şi Olanda, în vreme ce Croaţia a fost acceptată în Spaţiul Schengen.




    România a înregistrat o
    scădere a populaţiei cu 4 milioane de persoane în ultimii 30 de ani, iar în
    2021 nivelul acesteia era similar cu cel din 1966, a declarat preşedintele
    Institutului Naţional de Statistică, Tudorel Andrei.     Acesta a precizat că
    populaţia rezidentă în 2021 a scăzut cu peste 5 procente în raport cu 2011, iar
    în raport cu 2002 s-a micşorat cu peste 12%. Totodată, el a arătat că acest
    fenomen este întâlnit la nivelul ţărilor din estul Europei. Bulgaria şi Croaţia
    au avut o contracţie a populaţiei între cele două recensăminte de peste 11%,
    iar în Polonia contracţia a fost de sub 1%. Tudorel Andrei a explicat că
    principalul factor al reducerii populaţiei României este migraţia
    internaţională. Dacă în perioada 2003-2011 migraţia a influenţat cu 75%
    reducerea populaţiei rezidente, în perioada 2012-2021 migraţia internaţională nu
    a reprezentat decât 40%. Pe tot parcursul perioadei de tranziţie, 1990-2021,
    migraţia internaţională a redus populaţia rezidentă cu 70% şi factorul natural
    cu aproape 30%, a spus şeful INS. Conform primelor date provizorii pentru
    Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor, runda 2021, anunţate la sfârşitul
    lunii decembrie a anului trecut, populaţia rezidentă a României era de 19,05
    milioane de persoane.




    Şeful Departamentului pentru
    Românii de Pretutindeni, Gheorghe Cârciu, efectuează o vizită de lucru în
    Franța, cu scopul de a lua pulsul comunităţii româneşti din această ţară.
    Delegaţia s-a întâlnit cu reprezentanții mediului asociativ românesc din Tours
    și din regiunea Centre-Val de Loire cu care a discutat despre proiectele DRP și
    calendarul de acțiuni prevăzut pentru anul 2023. Instituţia transmite că
    secretarul de stat a vizitat Biblioteca Românească din Tours, Şcoala Românească
    Doamna Maria Brâncoveanu şi s-a întâlnit cu reprezentanți ai
    asociațiilor românești care au primit finanțare din partea DRP şi care au
    elaborat proiecte pentru comunitatea românească organizată în jurul parohiei
    Ortodoxe Sfântul Nectarie și Sfântul Martin. Aceste proiecte sunt menite
    să susțină identitatea etnică, culturală, lingvistică și religioasă a românilor
    de pretutindeni, precum și păstrarea tradițiilor și obiceiurilor
    românești, a declarat Cârciu. Delegaţia a fost însoţită de Mitropolitul
    Ortodox Român Iosif al Europei Occidentale și Meridionale şi de consulul
    general al României la Paris, Simona Junescu. Aproape 500.000 de români trăiesc
    în Franţa, peste cifra oficială de 106.000, afirma, în mai 2022, şeful DRP,
    Gheorghe Cârciu.


    Senatorul social-democrat
    Robert Cazanciuc a propus, ca temă de reflecţie, ca parlamentarii să poată
    deţine mandate simultan în Legislativul de la Bucureşti şi în cel al Republicii
    Moldova.     Iniţiativa a fost lansată în cadrul şedinţei comune a Comisiilor
    juridice din cele două state, care a avut loc în perioada 19 – 22 ianuarie.
    Parlamentar pe ambele maluri ale Prutului. Am propus ca alegerea ca
    deputat sau senator în România să nu fie incompatibilă cu alegerea ca deputat
    în Parlamentul Republicii Moldova şi, evident, viceversa. – a scris
    Cazanciuc pe Facebook. Parlamentul României este bicameral, iar norma de
    reprezentare prevede un post de deputat la 73.000 de oameni și unul de senator
    la 168.000 de oameni. Astfel, România are 329 de deputați și 136 de senatori.
    De partea cealaltă, Legislativul Republicii Moldova este unicameral şi are 101
    deputaţi.


  • Jurnal Românesc – 26.07.2022

    Jurnal Românesc – 26.07.2022

    Includerea
    României în programul american Visa Waiver a fost tema principală a întâlnirii
    dintre secretarul de stat pentru Afaceri Strategice, Iulian Fota, şi
    subsecretarul adjunct pentru securitate naţională al Statelor Unite ale
    Americii, Kelli Ann Burriesci. Oficialul american, aflat într-un turneu
    regional în Europa, a fost primit şi de ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.
    În discuţiile despre eliminarea vizelor au fost abordate şi posibilităţile de
    consolidare a cooperării bilaterale în vederea realizării de progrese tangibile
    în atingerea acestui obiectiv comun. Şeful diplomaţiei române a reiterat faptul
    că includerea României în Programul Visa Waiver reprezintă un obiectiv politic
    de prim rang pentru administraţia de la Bucureşti şi o temă de interes deosebit
    pentru opinia publică română, cu relevanţă crescută pentru agenda bilaterală şi
    pentru cea europeană. Aurescu a subliniat importanţa derulării cu succes, în
    perioada următoare, a campaniei publice comune de conştientizare şi a exprimat
    întreaga disponibilitate a instituţiilor româneşti de a coopera cu cele din SUA
    în vederea stimulării scăderii ratei de refuz a acordării vizelor. Pentru a fi
    inclusă în programul american, România trebuie să înregistreze o rată de refuz
    de sub 3 procente. Aceasta a crescut, însă, în ultimii ani de la 9,11% în 2019,
    la 10,14% în 2020 şi a atins 17,03% în 2021.




    Vicepreşedintele
    Senatului, Robert Cazanciuc, s-a întâlnit cu ambasadorul Germaniei la
    Bucureşti, Peer Gebauer, cu care a discutat despre închiderea Mecanismului de
    Cooperare şi Verificare şi aderarea României la Spaţiul Shengen. Am
    discutat onest despre nevoia de a închide uşa numită MCV şi de a o deschide pe
    cea aşteptată şi meritată de români: Schengen, a afirmat fostul ministru
    de externe. Cazanciuc a mai spus că ambasadorul i-a transmis veşti bune privind
    realizarea unor progrese legislative în materia asigurărilor de sănătate şi a
    asigurărilor sociale ale românilor care lucrează sezonier în Germania. România
    este una dintre principalele țări care furnizează forță de muncă sezonieră
    pentru piața germană. Recent, ministrul român al Muncii, Marius Budăi, a
    declarat că în Germania sunt circa 880.000 de lucrători români permanenţi şi în
    jur de 190.000 de sezonieri.




    Românii
    reprezintă a 2-a comunitate de cetăţeni străini din Austria, după germani,
    arată datele făcute publice de Oficiul Federal de Statistică de la Viena.
    Conform acestora, la 1 aprilie 2022 Austria avea peste 9 milioane de locuitori,
    din care circa 217.000 germani, 140.000 români, 122.000 sârbi şi 118.000 turci.
    Directorul general al biroului austriac de statistică, Tobias Thomas, a
    declarat pentru DPA că populaţia Austriei creşte numai prin migraţie şi că fără
    aceasta, conform prognozelor, populaţia ar scădea, pe termen lung, la nivelul
    anilor 1950. El a mai arătat că proporţia imigranţilor în populaţia Austriei a
    crescut constant, de la 21,4 procente în 2015 la 25,4% în prezent.




    Regizorul Radu
    Jude face parte din juriul celei de-a 22-a ediţii a Festivalului Internațional
    de Film Noi Orizonturi, care are loc până la 31 iulie la Wrocław,
    în Polonia. Cu acest prilej, cineastul român va fi omagiat cu o retrospectivă a
    scurtmetrajelor sale Lampa cu căciulă, O umbră de nor, Trece
    și prin perete, Plastic semiotic şi Amintiri de pe
    Frontul de Est. De asemenea, filmul Imaculat, regizat de
    Monica Stan și George Chiper-Lillemark, a fost selectat în competiția oficială
    şi candidează pentru marele premiu alături de alte 11 pelicule. Monica Stan și
    producătorul filmului, Marcian Lazăr, se vor deplasa la Wrocław, în perioada
    27-30 iulie, pentru a participa la evenimentele dedicate profesioniștilor din
    industrie. Tot în cadrul festivalului vor fi proiectate filmele Crai
    nou, de Alina Grigore, câștigător al Marelui Premiu la ediția din 2021 a
    Festivalului de Film de la San Sebastian și R.M.N., cel mai nou
    film regizat de Cristan Mungiu, inclus în competiția oficială la Cannes.
    Totodată, au fost selectate și două coproducții româno-poloneze: documentarul
    Sfârșitul lumii în Valea Plângerii, regizat de Jarosław Wszędybył,
    și Fools, regizat de Tomasz Wasilewski, peliculă a cărei imagine
    este semnată de Oleg Mutu.


  • Secţia specială pentru magistraţi, desfiinţată

    Secţia specială pentru magistraţi, desfiinţată

    Secţia pentru
    Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, SIIJ, a fost creată în 2018, într-o
    vreme în care puterea politică era deţinută în România aproape exclusiv de PSD.
    Era anul marelui protest antiguvernamental din august, menit să denunţe ceea ce
    organizatorii au numit asaltul social-democraţilor asupra justiţiei. Secţia
    însăşi a fost percepută ca un instrument de intimidare la adresa procurorilor
    care investigau dosare mari de corupţie. Controversele legate de apariţia unei
    noi structuri în sistemul judiciar, cu obiective neclare şi funcţionare
    ineficientă, au ajuns la     Curtea de
    Justiție a Uniunii Europene ca urmare a proceselor deschise de asociații
    de magistraţi din România. Potrivit Curţii Europene, exemple practice luate din activitățile secţiei
    speciale sunt de natură să confirme realizarea riscului ca aceasta să se
    asemene unui instrument de presiune politică și să intervină pentru a schimba
    cursul anumitor anchete penale sau al unor proceduri judiciare privind, printre
    altele, fapte de corupție la nivel înalt, într‑un mod care ridică îndoieli cu
    privire la obiectivitatea sa.


    Înfiinţată de PSD, Secţia specială a fost
    desfiinţată, acum, de PSD, PNL şi UDMR, adică majoritatea la putere. C    ompetenţele
    acestei entităţi vor fi preluate de parchete, iar cauzele vor fi instrumentate
    de procurori anume desemnaţi, pentru o perioadă de patru ani. Senatorul PSD
    Robert Cazanciuc declara că acest proiect de lege nu trebuie văzut ca un scut
    în spatele căruia se pot face abuzuri, ci ca o garanţie că actul de justiţie se
    face în numele cetăţeanului.

    Robert Cazanciuc: Nimeni, sub nicio formă, nu are
    voie să deturneze înfăptuirea justiţiei în interese de grup sau particulare.
    Împărţirea dreptăţii trebuie făcută de judecători care îşi doresc, au
    capacitatea şi pregătirea pentru a făptui această misiune socială uriaşă care
    apasă pe umerii lor    .


    Pentru PNL, desfiinţarea Secţiei Speciale încheie
    definitiv o eroare legislativă care a pus în pericol statul de drept în România,
    iar UDMR spune că desfiinţarea secţiei este un obiectiv al coaliţiei de
    guvernare şi respectă recomandările organismelor internaţionale în domeniu. Din
    opoziţie, USR a criticat proiectul de lege, pe motiv că ar propune nu o
    desfiinţare reală a secţiei speciale, ci reinventarea acestui organism, prin
    care se vrea controlul asupra magistraţilor din România.

    Senatorul USR Simona
    Spătaru: Cu acest proiect, SIIJ-ul va fi, deci, şi mai puternic, iar DNA-ul şi
    DIICOT-ul vor fi slăbite, nu îşi vor mai avea obiectul muncii, pentru că noi
    cunoaştem că în toate dosarele mari de corupţie, acolo unde au fost implicaţi
    şi magistraţi au stat întotdeauna alături politicieni şi oameni de afaceri care
    le-au susţinut activitatea.


    Teama
    politicienilor de DNA este cea care îi impinge să voteze menținerea secţiei
    speciale într-o altă formă, mai puternică și mai eficientă, mai spune Simona
    Spătaru.     USR a anunţat deja că atacă proiectul de lege la Curtea Constituţională.




  • Secţia specială din Parchet se desfiinţează

    Secţia specială din Parchet se desfiinţează

    Înființată în 2018, în timpul guvernului PSD, Secția
    pentru Investigarea Infracțiunilor în Justiție (SIIJ) de la București, numită
    și Secția Specială, se desființează. În relativ scurta sa existență, această
    instanță a generat numeroase controverse, iar decizia executivului de a o
    dizolva vine în acord cu recomandările instituţiilor europene şi
    internaţionale. S-a spus despre această Secție că a fost inventată de PSD
    pentru a-și salva oamenii cu dosare penale și pentru a-i pune la punct pe
    magistrații intransigenți. Cea mai mediatizată acțiune a SIIJ a fost punerea
    sub control judiciar a Laurei Codruța Kovesi, fost procuror șef al DNA, funcție
    în care aceasta a obținut rezultate remarcabile – politicieni importanți, dar și
    magistrați au fost condamnați pentru cazuri de corupție. Punerea sa sub control
    judiciar s-a produs chiar în perioada negocierilor pentru funcția de procuror
    general european, funcție pe care, de altfel, ulterior, Codruța Kovesi a
    obținut-o. Interdicțiile de a părăsi țara și de a discuta cu presa care-i
    fuseseră impuse au fost ridicate câteva zile mai târziu de instanța supremă,
    care a constatat neîndeplinirea condițiilor necesare începerii urmăririi
    penale.

    Conform bilanțului Ministerului Public pe 2019, Secția de anchetare a
    infracțiunilor comise de magistrați a finalizat doar două rechizitorii – din
    417 dosare, 415 au fost clasate, iar niciun dosar de corupţie nu a fost trimis
    în judecată. Rezultatele activității acestei structuri sunt catalogate de
    actualul ministru al Justiției drept rușinoase, iar desființarea acesteia este
    un act de normalitate, spune Stelian Ion: Justiţia nu începe şi
    nu se termină cu SIIJ. Sunt multe alte probleme, dar aceasta a fost o chestiune
    asumată în programul de guvernare, asumată prin memorandumul care prevede nişte
    paşi importanţi pentru ridicarea MCV (Mecanismul de Cooperare și Verificare al
    UE), pentru că toate organismele europene, GRECO (Grupul statelor împotriva
    corupției), Comisia de la Veneţia, Comisia Europeană, în cadrul rapoartelor
    MCV, au spus la unison că
    înfiinţarea acestei secţii speciale reprezintă un regres.

    Din opoziţie,
    senatorul PSD Robert Cazanciuc, fost ministru al Justiţiei, a criticat
    proiectul de desființare a Secției pentru Investigarea Infracţiunilor în
    Justiţie. În opinia sa, este un amestec politic în treburile justiţiei, în
    condiţiile în care proiectul de desființare a primit aviz negativ de la CSM. La
    momentul propunerii de înfiinţare a Secţiei Speciale, Consiliul Superior al
    Magistraturii contestase vehement acest demers, a reamintit, însă Stelian Ion.
    Ministrul a mai precizat că se doreşte revenirea la situaţia anterioară
    existenţei acestei secţii, iar dosarele care-i privesc pe magistraţi se vor
    întoarce la unităţile de parchet competente să le soluţioneze: cele de crimă
    organizată vor merge la DIICOT, faptele de corupţie la DNA, iar celelalte – la
    parchetele de pe langă Curţile de Apel şi Parchetul General.

  • Protili HÂBARI a stâmânâllei ți tricu (11.10 – 17.10.2020)

    Protili HÂBARI a stâmânâllei ți tricu (11.10 – 17.10.2020)

    Prilundzearea-a catandisillei di lâhtârseari/ alertă


    Ațea ți, eufemisticu, s’clleamâ “lucărli tu aradâ/naua normalitati”, la cari s’agiumsi di itia a pandemiillei di COVID-19, s’prilundzi, tru România, ti ninga 30 di dzâli, sumu turlia-a catandisillei di lâhtârseari/ alertă. Apufusitâ di Guvernu nica ditu meslu mai, după doi meși di catandisi di ananghi, aestâ li țâni tu idyea scarâ restricţiili pripusi ma nâinti di Comitetlu ti Catandisi di Ananaghi, tu aestu kiro anda unâ nauâ plâscâneari a contaminărloru, cari tricurâ di patru ńilli n’dzuuâ. Prusupida di viglleari va purtari tu locărli iu ari câlbâlâki, tru locãrli cu incidenţă di la zero la trei tu ńille şi la 50 di meatri di intrarea tru sculii.


    Tru locărli iu ari cama di trei tru ńille orlea zorlea prusupida va purtari și tu locărli dișcllisi. Secretarlu di statu tru ministerlu ti Lucri di Năuntru Raed Arafat cundille că s’da izini ti evenimentili private di turlia-a nunţâloru, a pâtigiuńiloru ia yiurtiiloru, a deapoa adunărli ditu campania electorală yinitoari va s’țânâ cu nai cama multu 20 oamińi nâuntru şi 50 nafoarâ. El nica spusi câ orlea-zorlea lipseaști sâ s’facâ testul ti personal/ lucrâtorlli ditu țentrili rezidentiali, unâoarâ tu stâmânâ pritu Direcţiili di Sănătati Publică.



    Prezidentul la summit


    Pandemia şi yinitoarili ligâturi anamisa di Uniunea Europeană şi Marea Britanie — lucre di amprotusa tu arada di lucru a Consiliului European di Bruxelles, iu România lo parti pritu vinita-a prezidentului Klaus Iohannis. Elu spusi câ easri ananghi ti unâ simfunie anamisa di statili a Uniillei, tru aestu greu kiro anda creaști numirlu di lândzidzari cu COVID-19 pi continentu. Caplu a statlui român va câ fluxurli ti dari-loariile anamisa di sinuri s’armânâ dișcllisi. Un cadhuru cama habinu, cari s’da izini a vâsiliiloru membr s’aflâ nai cama uidisitili călliuri ta s’asoguripseascâ tranziţia veardi, easti unu altu scâpo ti România — maxutarcu u spusi prezidentul Iohannis.



    România anamisa di alidzeri


    Biroulu Electoral Tentralu deadi hâbari ti cum s’amintă/ rezultatlu di bitisitâ-a alidzerloru locali ditu 27 di yismâciunu. Prota eara minduitu ta s’țânâ tu cirișaru și s’amână ti furńia-a pandemiillei, ama tu scrutinu amintarea eara ti 41 di ipotisi di prezidențâ tu consilii judeiţeani, cama di 1300 di consilieri judeţeańi, 40 di ńilli di consilieri locali şi vârâ 3200 di dimarhi. Lugursitu pânu di mardzinâ politicu, votlu tră listili di consilieri u cundilleadzâ irușea ți u lo PNL (tora la guvernari), cu 34%.


    La patru proțenti alargu, PSD, tru opoziție, easti a daua, a deapoa, Alianța USR PLUS, ți ari sumu 7%, a treia. Suțialu-democraţlli amintarâ 20 consilii judeţeani, andicra di maș 17 a libearalilor şi 4 a UDMR. Bucureşti, matematicianlu și activistul țivicu Nicuşor Dan, cari candidă independentu, andrupâtu di PNL şi USR, âlli lo loclu Primăria Ghenerală a suțial-democratâllei Gabriela Firea.


    Dreapta amintă şi trei ditu ațeali şasi primării di sector, a deapoa stânga alanti trei. Tu 6 di andreu, va s’țânâ şi alidzerli parlamentari, ama data-a aluștoru ari agiumtâ, subiectu di dispută politică tru contextul a crizâllei di tora sanitară. Un deputatu nieafiliatu dipusi, tră debatu tru regimu di ananghi unu proiectu leghislativ ți pruveadi câ scrutinlu s’hibâ țâńutu tu 14 dimarțu anlu ți yini. Putearea, tu apandasi, spusi câ nu ari sigurlâki că lucârli tru marțu va s’hibâ ma buni andicra di cumu suntu tu andreu.



    Falsuri, pâradz amintaț paranomu, şi isnâflâki


    Ațelu di ma ninti prezidentu a Oficiului Naţional di Prevenire şi Combâteari ti Paradzlli amintaț Paranomu tu România, Laurenţiu Baranga, fu ncllisu tru arestu la domiciliu ti un kiro di 30 di dzâli, hiindalui stipsitu di procurori că ufilisi documente di studii falsificati, deapoa desfiinţati di instanţi. Uidisitu cu ți spunu anchetatorlli, zńiia ți u feați tu instituţiili iu lucră nâstreați unâ giumitati di miliuni di lei, isa-isa cu unâ sută di ńilli ș-cama di evradz.


    Pi zânatea di strungaru, Baranga demisionă di pi ipotisea di prezidentu a Oficiului, tu cari eara meslu ți tricu, după ți fu stipsitu că falsifică a lui diplomâ di bacalaureat, amintatâ la 32 di ańi. Premierlu liberalu Ludovic Orban declară că nu avea hâbări ti diplomili falsi a aluștui şi că, ninti ta s’hibâ bâgatu pi ipotisi, s’feațirâ tuti protedurli di evaluari a candidaturâllei. Prezidentulu interimar a Senatlui, suțialu-democratlu Robert Cazanciuc, spuni că premierlu lipseaști ta ș’da demisia, maca aleapsi falsificatoru tru unâ ipotisi ditu cari putea ta s’hibâ controlati tranzacţiili financiari ali Românie.



    Malâmă la canotaj, fânico la fotbal


    Cu patru medalii di malâmă, una di asimi şi unâ di brundzu, România agiumsi pi treilu locu tu clasamentul pii naţiuni la Campionatele Europeane di canotaj ditu câsâbălu polonez Poznan, hiinda antricutâ maș di di Olanda şi Italia. Pareia naţională di fotbal, alliumtrea, ma largu amintâ lucri slabi unâ dupu alantâ. Dumânică, româńilli eara azvimțâ, scorlu 0-4, di pareaia ali Norveghie, la elli acasâ, a depoa ńiercuri kirurâ cu 0-1 mecilu di acasă cu Austria, tru Grupa 1B a Ligâllei Naţiuńilor. Stămâna ți tricu, România kiru şi nu va s’llia parti la turneulu final continental di anlu ți yini, anda Bucureştiul va s;hibâ unu di nicukiri, dimi dupu ți kiru, tru deplasare, cu 1-2, partida cu Islanda, ditu semifinalili a barajlui di calificari.



    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Tașcu Lala



  • Retrospectiva săptămânii 11.10 – 17.10.2020

    Retrospectiva săptămânii 11.10 – 17.10.2020


    Prelungirea stării de alertă


    Ceea ce, eufemistic, se cheamă noua normalitate, provocată de pandemia de COVID-19, s-a prelungit, în România, pentru încă 30 de zile, sub forma stării de alertă. Instituită de Guvern încă din mai, după două luni de stare de urgenţă, aceasta menţine restricţiile propuse anterior de Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă, pe fondul unei noi explozii de cazuri de contaminare, care-au trecut de patru mii pe zi. Masca de protecţie trebuie să fie purtată în spaţiile aglomerate, în zonele cu incidenţă de la zero la trei la mie şi la 50 de metri de la intrarea în şcoli.


    În zonele cu incidenţă de peste trei la mie este obligatoriu ca masca să fie purtată şi în toate spaţiile deschise. Secretarul de stat în ministerul de Interne Raed Arafat a precizat că se interzic evenimentele private de tipul nunţilor, botezurilor sau aniversărilor, iar manifestările din campania electorală viitoare pot avea loc cu maximum 20 de persoane în interior şi 50 în exterior. El a mai spus că este obligatorie şi testarea personalului din centrele rezidenţiale, o dată pe săptămână, de către Direcţiile de Sănătate Publică.



    Preşedintele la summit


    Pandemia şi viitoarele relaţii dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie – puncte centrale pe agenda Consiliului European de la Bruxelles, la care România a fost reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis. El a pledat pentru o coordonare sporită între statele membre ale Uniunii, în contextul creşterii numărului de cazuri de infectare cu COVID-19 pe întregul continent. Şeful statului român vrea şi ca fluxurile de aprovizionare transfrontaliere să rămână deschise. Un cadru flexibil, care să permită ţărilor membre să identifice cele mai potrivite soluţii pentru asigurarea tranziţiei verzi, e o altă miză pentru România – a precizat prşedintele Iohannis.



    România între alegeri


    Biroul Electoral Central a anunţat rezultatele finale ale alegerilor locale de pe 27 septembrie. Iniţial programat în iunie şi amânat din cauza pandemiei, scrutinul a avut drept miză 41 de funcţii de presedinţi de consilii judeţene, peste 1300 de consilieri judeţeni, 40 de mii de consilieri locali şi circa 3200 de primari. Considerat eminamente politic, votul pentru listele de consilieri confirmă supremaţia actuală a PNL (la guvernare), cu 34%.


    La patru procente distanţă, PSD, în opoziție, e al doilea, iar Alianța USR PLUS, cu sub 7%, a treia. Social-democraţii şi-au adjudecat, în schimb, 20 de consilii judeţene, faţă de doar 17 ale liberalilor şi 4 ale UDMR. La Bucureşti, matematicianul și activistul civic Nicuşor Dan, care a candidat independent, cu susţinerea PNL şi USR, a înlocuit-o la Primăria Generală pe social-democrata Gabriela Firea.


    Dreapta a câştigat şi trei din cele şase primării de sector, iar stânga pe celelalte trei. Pe 6 decembrie, ar urma să aibă loc şi alegerile parlamentare, dar data acestora e, deja, subiect de dispută politică în contextul actualei crize sanitare. Un deputat neafiliat a depus, pentru dezbatere în regim de urgenţă, un proiect legislativ ce prevede ca scrutinul să fie organizat pe 14 martie anul viitor. Puterea a replicat, însă, că nimic nu oferă certitudinea că lucrurile vor sta mai bine în martie decât în decembrie.



    Falsuri, spălare de bani şi strungărie


    Fostul preşedinte al Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor din România, Laurenţiu Baranga, a fost plasat în arest la domiciliu pe o perioadă de 30 de zile, fiind acuzat de procurori că s-a folosit de documente de studii falsificate, ulterior desfiinţate de către instanţe. Potrivit anchetatorilor, prejudiciul creat instituţiilor unde a lucrat depăşeşte o jumătate de milion de lei, echivalentul a peste o sută de mii de euro.


    Strungar de formaţie, Baranga a demisionat din funcţia de preşedinte al Oficiului, pe care o preluase luna trecută, după ce a fost acuzat ca şi-a falsificat diploma de bacalaureat, obţinută la 32 de ani. Premierul liberal Ludovic Orban a declarat că nu avea informaţii despre diplomele false ale acestuia şi că, inainte de învestirea lui, au fost aplicate toate procedurile de evaluare a candidaturii. Preşedintele interimar al Senatului, social-democratul Robert Cazanciuc, spune că premierul ar trebui să demisioneze, pentru că a numit un falsificator într-o funcţie din care se puteau controla tranzacţiile financiare ale României.



    Aur la canotaj, dezastru la fotbal


    Cu patru medalii de aur, una de argint şi una de bronz, România a încheiat pe locul al treilea în clasamentul pe naţiuni la Campionatele Europene de canotaj din oraşul polonez Poznan, fiind devansată doar de Olanda şi Italia. Echipa naţională de fotbal, în schimb, continuă să colecţioneze contraperformanţe în serie. Duminică, românii au fost surclasaţi, scor 0-4, în deplasare, de reprezentativa Norvegiei, iar miercuri au pierdut cu 0-1 meciul de acasă cu Austria, în Grupa 1B a Ligii Naţiunilor. Săptămâna trecută, România ratase şi participarea la turneul final continental de anul viitor, la care Bucureştiul va fi una dintre gazde, dupa ce a pierdut, în deplasare, cu 1-2, meciul cu Islanda, din semifinalele barajului de calificare.




  • Clarificări privind sezonul electoral

    Clarificări privind sezonul electoral

    Doar
    vorbele nu mai ajung! – a exclamat într-o postare pe Facebook, președintele
    Camerei Deputaților de la București, Marcel Ciolacu, șef interimar al
    Partidului Social-Democrat, principala formațiune de opoziție. În opinia sa, guvernul
    monocolor liberal a pierdut total controlul asupra crizei generate de Covid-19
    şi – spune el – a intrat în campanie electorală înainte de a-i convinge pe
    români că alegerile locale prevăzute pentru 27 septembrie pot fi organizate
    fără riscuri. Executivul actual – mai afirmă Marcel Ciolacu – se chinuie să
    încropească alianţe politice, în loc să se alieze cu cetăţenii pentru a depăşi
    vârful pandemiei.

    Or, invocând lipsa de predictibilitate a politicilor
    guvernamentale, declaraţiile contradictorii ale miniştrilor privind măsurile de
    limitare a impactului economic şi social al crizei sanitare şi starea de
    incertitudine din viețile românilor, președintele Camerei Deputaților și colegul
    său de partid, Robert Cazanciuc, președinte interimar al Senatului, i-au trimis
    premierului Ludovic Orban o scrisoare: îi cer să prezinte Parlamentului un
    raport, care să fie dezbătut cu prioritate, despre măsurile Guvernului pentru
    limitarea răspândirii noului coronavirus, pentru deschiderea,
    la jumătatea lunii septembrie, a noului an şcolar și pentru organizarea,în bune condiții, a scrutinului local.

    Aceasta
    după ce reprezentanţii Executivului au declarat,legat
    de anul şcolar, că sunt încă avute în vedere mai multe scenarii, iar despre
    alegerile locale, că este prematur să vorbească despre o amânare a lor. 2020
    este, însă, an dublu electoral! Pe lângă scrutinul local, trebuie stabilită
    data și organizat și cel parlamentar! Ca urmare, Legislativul a decis, prin
    votarea unui proiect de act normativ, că data va fi decisă de Parlament prin lege organică cu cel puţin 60 de zile
    înainte, nu de guvern, ca până acum.

    Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor,
    social-democratul Florin Iordache: Ţinând cont că anul 2020 este un an
    delicat din punct de vedere medical, social, economic, prin majorităţile care
    există în Parlament să se stabilească data! Cred că este mult mai bine decât să
    lăsăm unei singure entităţi să o decidă prin hotărâre de guvern.

    Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu,
    susține contrariul: Guvernul poate să se adapteze cât se poate
    de bine necesităţilor vremurilor pe care le trăim. Dumneavoastră, în fond, nu
    vă pasă decât să vă etalaţi puterea în Parlament, unde aveţi majoritate.

    Documentul,
    iniţiat de PSD, ALDE şi UDMR, mai prevede reducerea la jumătate a numărului minim
    de semnături de susţinere şi colectarea şi depunerea candidaturilor prin
    mijloace electronice. Odată votat, proiectul merge la preşedintele țării spre
    promulgare.

  • 04.07.2020

    04.07.2020

    Coronavirus en Roumanie — A Bucarest, le gouvernement prépare un projet de loi permettant de continuer à placer en isolement ou en quarantaine les personnes dépistées positives au coronavirus. La Cour constitutionnelle avait décidé que les patients hospitalisés peuvent quitter l’établissement s’ils le souhaitent. Cette décision a été publiée dans le Journal Officiel. La nouvelle loi devrait être examinée par l’Exécutif, pendant la première réunion de la semaine prochaine. Pour l’instant, l’isolement et la quarantaine sont passés du chapitre obligations à celui des recommandations. Entre temps, de plus en plus de malades hospitalisés sollicitent de quitter les hôpitaux. Seule reste en vigueur l’article du Code pénal concernant l’entrave à la lutte contre les maladies. Ceux qui transmettent le virus risquent donc de supporter les conséquences, précisent les autorités, d’autant plus que les médecins attirent l’attention sur le fait qu’il est très probable que les personnes asymptomatiques contaminent les autres si elles ne respectent pas la règle de l‘isolement.


    En Roumanie, le bilan le plus récent rendu public par le Groupe de communication stratégique fait état de 416 nouveaux cas de contamination en 24 heures, ce qui porte leur nombre total à plus de 28.500. Sur les 20.861 personnes qui ont quitté l’hôpital, 19.854 ont été déclarées guéries, tandis que 1.007 patients asymptomatiques sont rentrés chez eux 10 jours après avoir été testés positifs au nouveau coronavirus. La Roumanie recense jusqu’ici 1731 décès liés à la Covid -19. 122 ressortissants roumains vivant à l‘étranger on perdu la vie à cause de cette maladie.



    Coronavirus dans le monde – Plus de 11, 2 millions de cas dinfection ont été officiellement diagnostiqués à travers le monde depuis le début de lépidémie de Covid-19 et près de 530 mille décès ont été recensés. Environ 6,4 millions de personnes sont aujourdhui considérées comme guéries. Aux Etats-Unis, où le nombre de cas d’infections ne cesse d’augmenter, on décompte près de 2,9 millions de personnes infectées. Plus de 132.000 Américains ont perdu la vie à cause de cette maladie.


    La Commission européenne a autorisé vendredi “la mise sur le marché conditionnelle” de lantiviral remdesivir au sein de lUE, utilisé dans le traitement des patients gravement atteints du nouveau coronavirus, note l’AFP. “Nous ne négligerons aucun effort pour obtenir des traitements ou des vaccins efficaces contre le coronavirus”, a déclaré la commissaire a la Santé Stella Kyriakides, citée dans un communiqué, alors que lautorisation a été accordée moins dun mois après le dépôt de la demande, précise la même source.


    En Amérique latine, Anvisa, l’autorité de réglementation du système médical brésilien, a approuvé, toujours vendredi, le lancement d’essais cliniques sur le possible vaccin contre le coronavirus, développé par le laboratoire chinois Sinovac. Rappelons que le Brésil a franchi la barre des 1,5 millions de cas d’infection au coronavirus et des 63 mille décès liés à la Covid-19, étant le deuxième plus grand foyer épidémique au monde, après les Etats-Unis.



    Fête nationale — La réponse de la Roumanie à tous les défis majeurs de cette période c’est la solidarité, a affirmé le chef de l’Etat roumain Klaus Iohannis, lors de la réception organisée par l’Ambassade des Etats-Unis à Bucarest à l’occasion du Jour de l’indépendance. « Bucarest reste profondément engagé à soutenir des relations transatlantiques fortes et solidaires », a encore précisé le président roumain, soulignant aussi que la Roumanie reste toujours un allié stratégique et un ami de confiance des Etats-Unis. A son tour, le premier ministre roumain, Ludovic Orban, a affirmé que Bucarest continuerait à agir pour renforcer les relations avec Washington et serait à l’avenir aussi un allié proche des Etats-Unis. La démocratie, les droits de l’homme ou l’Etat de droit sont les piliers de confiance sur lesquels la Roumanie et les Etats-Unis ont bâti leur partenariat stratégique, au fil du temps, a affirmé le chef de la Chambre des députés de Bucarest, Marcel Ciolacu, dans un message transmis à l’occasion de la Fête nationale des Etats-Unis. A son tour, le président par intérim du Sénat roumain, Robert Cazanciuc, a souligné que la relation constante et privilégiées des deux pays représente une des cordonnées cardinales de la politique étrangères de Bucarest, à une époque de changements accélérés. L’ambassadeur américain à Bucarest, Adrian Zuckerman, a souligné que Washington restait engagé en ce qui concerne l’amélioration de l’Etat de droit en Roumanie et le respect de la souveraineté et de la sécurité du pays.



    Festival — Le Festival international de théâtre de Sibiu (centre de la Roumanie), événement organisé, cette année, pour la première fois en ligne, en raison de la pandémie de coronavirus, entame ce samedi la série de rediffusions gratuites des spectacles et manifestations de l’édition 2020, qui a eu lieu du 12 au 21 juin. Les rediffusions seront disponibles jusqu’en décembre exclusivement sur le site du festival www.sibfest.ro/fits-online. Les premiers spectacles, rediffusés ce samedi sont « Histoires magique » et « Le Buffle et le lapin » portant la signature de Marian Râlea. Le public aura également l’occasion de revoit entre autres « Après la bataille », mis en scène par Pippo Delbono ou encore la première partie du spectacle « Frères et sœurs », dont la mise en scène porte la signature de Lev Dodin. La journée s’achèvera par un concert de fado, musique typique portugaise.



    Météo — En Roumanie, l’Administration nationale de météorologie a lancé de nouvelles alertes, jaune et orange, pour instabilité atmosphérique accentuée temporairement, valable jusqu’à dimanche matin. Cette instabilité atmosphérique accentuée est attendue dans 31 départements du pays, situés dans le nord, le centre du territoire, dans les régions collinaires et de montagne et localement dans le sud et l’est du pays. On y attend des pluies torrentielles accompagnées de phénomènes orageux et de chutes de grêle. La quantité d’eau tombée pourra dépasser les 25 à 30 l/m2, voire même, par endroits, les 50 à 70 l/m2. Dans le sud-est et l’est, il fera très chaud, le mercure devant grimper jusqu’à 36°. L’indice humidex, qui rend compte du rapport température — humidité, dépassera légèrement le seuil critique des 80 unités. Il faisait 29° à midi dans la capitale, Bucarest.



  • The situation of Romanian workers abroad

    The situation of Romanian workers abroad

    Many Romanians have chosen to leave the country in
    these difficult times to seek employment abroad, especially in agriculture.
    Germany, Italy, Great Britain, the Netherlands and Austria are but some of
    their destinations. On Monday the Senate’s specialized committees discussed
    their situation. Labor Minister Violeta Alexandru and Foreign Minister Bogdan
    Aurescu explained that the authorities can step in to support them only in
    those cases where problems are reported. The two officials say many of these
    people signed seasonal contracts with employers, not with employment agencies.
    Labor Minister Violeta Alexandru:


    Compared to the 30,000 people who left the country by
    plane, train and the 4,000 people who left using their personal means of
    transportation, most of these people didn’t resort to job recruitment and
    employment agencies, which, in itself, is not a problem. If there is a single
    Romanian facing difficulties right now, he should know the state will represent
    him at institutional level. He can report any kind of problems he might be
    facing, and will get support from state institutions.


    In turn, Foreign Minister Bogdan Aurescu said labor
    freedom is enshrined in European legislation. In relations with Germany,
    Minister Aurescu explained, there was no agreement allowing Romanian seasonal
    workers to work in this country. The Opposition in Romania begs to differ.
    Social-Democrat interim Senate Speaker, Robert Cazanciuc:


    The Government has taken no safety measures for
    Romanians who left to work abroad. The Labor Ministry stated that all Romanians
    who left on April 9 for Germany, seeking employment, did so on their own
    account. The Foreign Ministry has not made it clear if this operation was the
    result of a diplomatic effort or if 2,000 people decided to organize themselves
    and takes buses and planes from Suceava to Germany, all in one night.


    Romania is the top supplier of seasonal workforce to
    the agriculture of West-European countries, which has prompted many employers’
    associations to lobby extensively for securing this workforce, both with
    national governments and with the Romanian Government. Given that all outgoing
    flights to the European Union have been grounded under the state of emergency
    in the last two months, Bucharest issued military decrees that sanctioned
    charter flights carrying seasonal workers, after getting permission to proceed
    from the relevant authorities in the countries of destination.


    (Translated by V. Palcu)

















  • Cazanciuc: Multe întrebări referitoare la plecarea românilor la muncă în străinătate, fără raspuns

    Cazanciuc: Multe întrebări referitoare la plecarea românilor la muncă în străinătate, fără raspuns

    Robert Cazanciuc, preşedintele interimar al Senatului, a declarat, luni, că multe întrebări referitoare la plecarea românilor la muncă în străinătate în perioada stării de urgenţă au rămas ‘fără răspuns’ din partea miniştrilor Muncii şi de Externe, Violeta Alexandru şi Bogdan Aurescu.

    Cazanciuc a spus că cele trei comisii de specialitate care i-au audiat vor întocmi, în câteva zile, un raport cu concluzii şi propuneri. Referitor la constituirea unei comisii parlamentare de anchetă privind condiţiile plecării românilor la muncă în străinătate în starea de urgenţă, Cazanciuc a spus: În câteva zile vom avea din partea celor trei comisii şi un raport şi vom vedea acolo ce concluzii şi propuneri vor fi formulate. Sunt multe întrebări din punctul nostru de vedere care au rămas fără răspuns. Vom vedea dacă ceea ce am considerat important să ştie românii a fost clarificat sau nu’.


    Guvernul nu a luat măsuri de siguranţă pentru cei care au plecat la muncă în străinătate. În urma discuţiilor, putem să discutăm despre faptul că Guvernul României nu a luat măsuri de siguranţă pentru cei care au plecat la muncă în străinătate. Ministrul Muncii a subliniat în cadrul acestor audieri, în mod repetat, în mod constant, că românii în noaptea de 8/9 aprilie au plecat în Germania pe cont propriu. Ministerul de Externe nu a lămurit dacă această operaţiune a fost rezultatul unui demers diplomatic sau, de asemenea, 2.000 de oameni s-au organizat pe cont propriu cu autobuze, avioane, şi au plecat de la Suceava până în Germania într-o singură noapte. Aş vrea să vă reamintesc că, prin Ordonanţa Militară 7 din 4 aprilie, s-au prelungit restricţiile cu privire la zborurile efectuate către zonele roşii, dar în acelaşi timp s-au făcut excepţii pentru lucrătorii sezonieri, în condiţiile în care la 2 aprilie Institutul Naţional de Sănătate Publică a arătat pe site-ul său ţările considerate ‘roşii’, printre care Franţa şi Germania’ a explicat Cazanciucț


    Important este dacă s-au făcut demersuri diplomatice pentru plecarea românilor la muncă în străinătate. ‘Întrebarea la care nu am primit încă un răspuns a fost dacă Guvernul României a aflat, între 2 şi 4 aprilie, că s-au relaxat condiţiile de risc din Germania, în mod special, şi că românii pot să meargă la lucru chiar sezonier în condiţii de siguranţă. Dincolo de orice chestiuni tehnice, este foarte important să aflăm în perioada următoare dacă într-adevăr au fost demersuri diplomatice şi la cel nivel au fost acestea a precizat Cazanciuc.


    Acesta a menţionat că Tratatul de funcţionare a UE garantează libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul Uniunii, sub rezerva restricţiilor justificate de motive de ordine publică, siguranţă şi sănătate publică. Guvernul României a impus restricţii celor care au lucrat în ţară, dar nu a luat niciun fel de măsură, nu de restricţie, ci de informare a românilor care aveau sau nu aveau contracte şi au dorit să lucreze temporar în străinătate. În această perioadă nu numai că nu s-a luat niciun fel de măsură pentru a încuraja această forţă de muncă să rămână în ţară, deficitul forţei de muncă fiind una dintre principalele noastre probleme, mai mult decât atât pe zona de agricultură s-au şi redus anumite subvenţii pe care guvernele PSD le-au acordat în mod constant.


    Cazanciuc i-a felicitat pe cei din reţeaua consulară a României. Sunt foarte mulţi consuli care au făcut eforturi de a sprijini românii în această perioadă şi merită, ca şi medicii şi alţii, felicitaţi pentru efortul făcut, numai că acest efort trebuie şi cunoscut în ţară şi în străinătate, să ştie românii că există cineva care îi poate ajuta în caz de nevoie. Din păcate, după dezbaterile de astăzi avem aceeaşi concluzie: Guvernul se spală pe mâini de orice formă de răspundere, Ministerul de Externe nu ştie nimic de vreun demers diplomatic, Ministerul Muncii ne spune că 2.000 de români s-au organizat şi au plecat pe cont propriu în străinătate într-o singură noapte’, a menţionat Robert Cazanciuc. Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, şi ministrul Muncii, Violeta Alexandru, au fost audiaţi, luni, în comisiile senatoriale pentru afaceri europene, pentru politică externă şi pentru muncă, familie şi protecţie socială. Audierea a avut ca temă modul în care MAE şi Ministerul Muncii au gestionat deplasarea unor lucrători români în străinătate în contextul pandemiei cu SARS-CoV-2..

    sursa: agerpres

  • Robert Cazanciuc face un apel la solidaritate pentru muncitorii românii exploatați în UE

    Robert Cazanciuc face un apel la solidaritate pentru muncitorii românii exploatați în UE

    Robert Cazanciuc, preşedinte interimar al Senatului, a postat pe contul său de socializare un apel la solidaritate pentru muncitorii români exploatați în UE în condiții inumane de lucru:

    La 1 Mai 2020, Solidaritatea, aşa cum a fost cunoscută iniţial în România sărbătoarea muncitorilor, trebuie să devină urgent o realitate pentru miile de muncitori români îmbarcaţi în avioane şi duşi să lucreze câmpurile unde ziua de muncă înseamnă 12 ore pe zi, şapte zile din şapte, aşa cum se întâmpla acum două secole, când erau abandonaţi de ţara de origine şi exploataţi de ţara ‘adoptivă’., adaugă Cazanciuc.

    Președintele Senatului amintește și de istoria zilei de 1 Mai. După ce represiunea poliției împotriva celor 65.000 de muncitori care cereau reducerea zilei de muncă de la 12 la 8 ore a condus la moartea a 11 persoane și rănirea altor 200 care, în mai 1886, au protestat la Chicago pentru o viață mai bună, în memoria celor împuşcaţi în Piaţa Haymarket, începând cu anul 1890, ziua de 1 mai a devenit ziua celor ce muncesc.

    Cazanciuc reproşează Guvernului că: nu este capabil să stimuleze angajarea în economia româneasca a celor întorși acasă, românii au dreptul să lucreze unde cred că le este mai bine, dar, cu atât mai mult, în vremuri de COVID 19, statul român are obligația să negocieze, prin acorduri bilaterale, salarii mai bune, asistență medicală efectivă acolo unde ai noștri merg când este nevoie de ei, ca niște soldați credincioși în teatrele de operațiuni.

    Senatorul PSD mai susţine că în lipsa unui plan concret de relansare a economiei, cele 1.035.585 contracte individuale de muncă suspendate în mai puţin de 2 luni riscă să se transforme în toţi atâţia şomeri care vor lua drumul pribegiei, iar 1 Mai 2020 să rămână în istorie ca cea mai neagră zi a muncitorilor români.

    Parlamentul României a demonstrat zilele acestea că ştie să îşi apere cetăţenii prin măsuri care să le protejeze sănătatea, locurile de muncă, drepturile fundamentale şi valorile naţionale româneşti, menţionează Cazanciuc.

    Sursa: Agerpres

  • 19.04.2020 (mise à jour)

    19.04.2020 (mise à jour)

    Coronavirus en Roumanie – En Roumanie, le bilan de la pandémie de coronavirus a dépassé la barre des 440 morts et des 8700 cas confirmés de contamination, ont fait savoir dimanche les autorités. Près de 1.900 personnes infectées ont été déclarées guéries. Plus de mille soignants ont jusquici été diagnostiqués au Covid-19, notamment à Suceava (dans le nord-est) et à Bucarest. Le ministre de la Santé, Nelu Tătaru, a affirmé dimanche quen ce moment en Roumanie la courbe de linfection par le nouveau coronavirus est ascendante, mais lente. Plus de 60 Roumains vivant à létranger sont décédés des suites du nouveau coronavirus et plus de 730 ressortissants roumains, notamment dItalie et dEspagne, ont été testés positifs.



    Coronavirus dans le monde – Le nombre total de cas dinfection au coronavirus à travers le monde a dépassé les 2,3 millions et lon déplore plus de 160.000 morts, dont plus de 100.000 en Europe. Ce sont les Etats – Unis qui ont enregistré le plus grand nombre de victimes, soit près de 39 mille, tandis que les cas confirmés dépassent les 730 mille. Les autorités américaines envisagent cependant la reprise progressive de léconomie, vu la multiplication des démonstrations en faveur du déconfinement, informe le correspondant de Radio Roumanie à Washington. En Europe, les pays les plus touchés restent lItalie, lEspagne, la France et le Royaume-Uni. La Russie a rapporté aujourdhui un nombre record de cas dinfection au Sars-Cov 2, soit plus de 6000, enregistrés les 24 dernières heures, ce qui porte le total des cas à plus de 42.000. La Turquie, qui enregistre le plus grand nombre de contaminations au Covid-19 au Moyen Orient, dépassant lIran, a prolongé de 15 jours les restrictions sur les déplacements. LOMS estimait samedi que beaucoup de pays devraient revoir le bilan humain de la pandémie de Covid-19. « Le macabre comptage des cas et des morts du nouveau coronavirus est entravé par de multiples facteurs, parmi lesquels l’isolement de malades qui succombent chez eux ou encore des procédures bureaucratiques trop lourdes », précisait encore lOMS, citée par lAFP.

    Pâques – Les orthodoxes (majoritaires)
    et les gréco-catholiques de Roumanie célèbrent aujourd’hui Pâques, la fête la
    plus importante du christianisme. Cette année, en raison des mesures de lutte
    contre la pandémie de coronavirus, les fidèles n’ont pas pu se rendre à
    l’église, mais ont suivi la messe de minuit à la télé, à la radio ou sur
    Internet. La Sainte Lumière a été apportée de Jérusalem et un office divin a
    été célébré dans des conditions spéciales, en l’absence des milliers de
    pèlerins habituels. Le feu sacré a été distribué à l’aéroport aux différentes
    délégations des évêchés et puis aux fidèles par l’intermédiaire des bénévoles. A
    l’occasion des fêtes pascales, le patriarche de l’Eglise orthodoxe roumaine,
    Daniel, a affirmé que la Résurrection du Christ est source de force spirituelle
    dans la lutte contre la maladie, la peur de la mort et la souffrance.

    Messages – L’ambassadeur des Etats-Unis à Bucarest, Adrian Zuckerman, a transmis, dimanche, un message de sa part et
    de la part du président américain Donald Trump à l’occasion de la fête de Pâques.
    « C’est une fête très importante pour des millions de personnes à travers
    le monde, a-t-il dit. Elle symbolise non seulement la renaissance, mais aussi
    l’arrivée du printemps. Le président Trump et moi, nous vous souhaitons
    « Joyeuses Pâques », a dit l’ambassadeur dans un message vidéo sur la
    page Facebook de l’ambassade des Etats-Unis à Bucarest.


    Le prince Charles de Galles, héritier du trône
    britannique, a lui aussi adressé un message vidéo aux Roumains, à l’occasion de
    la Pâques orthodoxe. Il a évoqué l’actuelle crise provoquée par le nouveau
    coronavirus et exprimé son désir de revenir en Roumanie, mais aussi de
    rencontrer à nouveau les membres de la communauté roumaine du Royaume-Uni. Bon
    nombre des Roumains qui vivent au Royaume-Uni, a-t-il souligné, jouent un rôle
    indispensable dans le système de santé du pays, dans les maisons de retraite ou
    dans d’autres postes clés en cette période de crise sanitaire sans précédent.     Le
    prince Charles de Galles a exprimé toute sa gratitude
    pour les efforts remarquables qu’ils déploient.


    Dans son message transmis samedi aux Roumains à l’occasion des fêtes pascales, le président
    Klaus Iohannis a affirmé que la Résurrection du Seigneur est la célébration de
    l’espoir en cette saison de la renaissance.     Klaus Iohannis a
    également exhorté les Roumains à assumer le sacrifice de manifester leur amour
    envers les proches en respectant les règles d’éloignement social. Des messages
    similaires ont transmis le premier ministre Ludovic
    Orban, le président du Sénat par intérim, le social -démocrate Robert
    Cazanciuc, ainsi que d’autres hommes politiques.

    Séisme – Un séisme de magnitude 3,4 sur l’échelle ouverte de Richter s’est
    produit aujourd’hui dans la région sismique de Vrancea, dans le sud-est de la
    Roumanie, informe l’Institut national de recherche – développement pour la
    physique de la terre. 22 secousses ont été enregistrées dans le pays depuis le
    début du mois, aux magnitudes comprises entre 2 et 3,8 sur l’échelle ouverte de
    Richter. Le plus fort séisme enregistré cette année, qui s’est produit le 31
    janvier dans le département de Vrancea, a eu une magnitude de 5,2 et a été
    ressenti dans la capitale aussi.


    Météo – Dans le prochain intervalle de 24 heures, les températures vont baisser surtout dans la moitié sud du pays. Il pleuvra sur le sud et le sud-est, tandis que dans les Carpates méridionales on attend des précipitations mixtes. Le vent soufflera fort sur le relief, ainsi que dans le sud, lest et louest du territoire. Les températures maximales sétaleront entre 11° et 20°.



  • 19.04.2020

    19.04.2020

    Coronavirus en Roumanie — La Roumanie recense 13 nouveaux décès dus au coronavirus, ce qui porte leur nombre total à 434, a fait savoir le Groupe de communication stratégique. Le bilan de la pandémie de coronavirus a dépassé la barre des 8400 personnes contaminées, dont plus de 1700 ont guéri. Plus de mille soignants ont jusqu’ici été diagnostiqués au Covid-19, notamment à Suceava (dans le nord-est) et à Bucarest. Plus de 60 Roumains vivant à l’étranger sont décédés des suites du nouveau coronavirus et plus de 730 ressortissants roumains, notamment d’Italie et d’Espagne, ont été testés positifs.



    Coronavirus dans le monde — Le nombre total de cas d’infection au coronavirus à travers le monde s’élève à 2,3 millions et l’on déplore 160.000 morts. Ce sont les Etats – Unis qui ont enregistré le plus grand nombre de victimes, soit près de 39 mille, tandis que les cas confirmés dépassent les 730 mille. Les autorités américaines ont pourtant décidé de la reprise progressive de l’économie, vu la multiplication des démonstrations en faveur du déconfinement, informe le correspondant de Radio Roumanie à Washington. En Europe, les pays les plus touchés restent l’Italie et l’Espagne. La Russie a rapporté aujourd’hui un nombre record de cas d’infection au Sars-Cov 2, soit plus de 6000, enregistrés les 24 dernières heures, ce qui porte le total des cas à plus de 42.000. La Turquie, qui enregistre le plus grand nombre de contaminations au Covid-19 au Moyen Orient, dépassant l’Iran, a prolongé de 15 jours les restrictions sur les déplacements. L’OMS estimait samedi que beaucoup de pays devraient revoir le bilan humain de la pandémie de Covid-19. « Le macabre comptage des cas et des morts du nouveau coronavirus est entravé par de multiples facteurs, parmi lesquels lisolement de malades qui succombent chez eux ou encore des procédures bureaucratiques trop lourdes », précisait encore l’OMS, citée par l’AFP.



    Pâques — Les orthodoxes (majoritaires) et les gréco-catholiques de Roumanie célèbrent aujourd’hui Pâques, la fête la plus importante du christianisme. Cette année, en raison des mesures de lutte contre la pandémie de coronavirus, les fidèles n’ont pas pu se rendre à l’église, mais ont suivi la messe de minuit à la télé, à la radio ou sur Internet. La Sainte Lumière a été apportée de Jérusalem et un office divin a été célébré dans des conditions spéciales, en l’absence des milliers de pèlerins habituels. Le feu sacré a été distribué à l’aéroport aux différentes délégations des évêchés et puis aux fidèles par l’intermédiaire des bénévoles. A l’occasion des fêtes pascales, le patriarche de l’Eglise orthodoxe roumaine, Daniel, a affirmé que la Résurrection du Christ est source de force spirituelle dans la lutte contre la maladie, la peur de la mort et la souffrance.



    Messages — L’ambassadeur des Etats-Unis à Bucarest, Adrian Zuckerman, a transmis, dimanche, un message de sa part et de la part du président américain Donald Trump à l’occasion de la fête de Pâques. « C’est une fête très importante pour des millions de personnes à travers le monde, a-t-il dit. Elle symbolise non seulement la renaissance, mais aussi l’arrivée du printemps. Le président Trump et moi, nous vous souhaitons « Joyeuses Pâques », a dit l’ambassadeur dans un message vidéo sur la page Facebook de l’ambassade des Etats-Unis à Bucarest.


    Le prince Charles de Galles, héritier du trône britannique, a lui aussi adressé un message vidéo aux Roumains, à l’occasion de la Pâques orthodoxe. Il a évoqué l’actuelle crise provoquée par le nouveau coronavirus et exprimé son désir de revenir en Roumanie, mais aussi de rencontrer à nouveau les membres de la communauté roumaine du Royaume-Uni. Bon nombre des Roumains qui vivent au Royaume-Uni, a-t-il souligné, jouent un rôle indispensable dans le système de santé du pays, dans les maisons de retraite ou dans d’autres postes clés en cette période de crise sanitaire sans précédent. Le prince Charles de Galles a exprimé toute sa gratitude pour les efforts remarquables qu‘ils déploient.


    Dans son message transmis samedi aux Roumains à l’occasion des fêtes pascales, le président Klaus Iohannis a affirmé que la Résurrection du Seigneur est la célébration de l’espoir en cette saison de la renaissance. Klaus Iohannis a également exhorté les Roumains à assumer le sacrifice de manifester leur amour envers les proches en respectant les règles d’éloignement social. Des messages similaires ont transmis le premier ministre Ludovic Orban, le président du Sénat par intérim, le social -démocrate Robert Cazanciuc, ainsi que d’autres hommes politiques.



    Séisme — Un séisme de magnitude 3,4 sur l’échelle ouverte de Richter s’est produit aujourd’hui dans la région sismique de Vrancea, dans le sud-est de la Roumanie, informe l’Institut national de recherche – développement pour la physique de la terre. 22 secousses ont été enregistrées dans le pays depuis le début du mois, aux magnitudes comprises entre 2 et 3,8 sur l’échelle ouverte de Richter. Le plus fort séisme enregistré cette année, qui s’est produit le 31 janvier dans le département de Vrancea, a eu une magnitude de 5,2 et a été ressenti dans la capitale aussi.


    Rappelons que le 4 mars 1977, un tremblement de terre de magnitude 7,2 sur l’échelle ouverte de Richter, le plus fort jamais enregistré dans le pays, a fait 1570 victimes, notamment dans la capitale, et provoqué des dégâts matériels estimés à l’époque à plus de 2 milliards de dollars.



    Météo — Le temps s’est refroidi dans l’ouest, le nord-ouest et le centre du pays, mais dans les régions du sud il continue à faire très chaud pour cette période de l’année. Dans le nord du territoire, on signale des averses orageuses, accompagnées de vent en rafales. Les températures maximales de la journée iront de 13° à 28°. Il faisait 19° à midi dans la capitale, Bucarest.




  • Senate adopts changes to Criminal Procedure Code

    Senate adopts changes to Criminal Procedure Code


    With 74 yes and 28 no votes, on Wednesday the Romanian Senate passed a bill to amend the Criminal Procedure Code. The bill, which was initiated by the ruling Social Democratic Party and the Alliance of Liberals and Democrats, was rejected by the MPs of the National Liberal Party and the Save Romania Union, both in opposition. The senators approved all amendments proposed in a report by the special committee for the justice laws chaired by the Social Democrat Florin Iordache. The bill puts the code in agreement with 18 rulings of the Constitutional Court and transposes into the national legislation two European Union directives on the presumption of innocence and extended confiscation.



    Another change refers to the destruction of recordings used as evidence that have been obtained illegally. One of the most controversial amendments stipulates that a retrial may be requested if the judge has not signed or edited the text of the ruling. The opposition has criticised the amendments to the Code, saying they change the paradigm as far as the criminal legislation is concerned. What this means is that while the victim was in the centre of attention until now, from now on, says the opposition, the criminal will be the focus of the policy.



    The Liberal senator Alina Gorghiu says the amendments will turn things upside down in the field:


    “Most of these changes are solutions meant to slow down the activity of courts of law and prosecutors offices and which, obviously, within a very short period of time, if they come into force, will completely upset the activity of the judicial bodies and irreversibly weaken the justice system in Romania.”



    The Social Democrats have rejected the accusations of the opposition saying that the prolonged and transparent discussions in the special parliamentary committee have led to amendments that harmonise the legislation with rulings of the Constitutional Court and European Union directives.



    The chairman of the Senates legal committee, the Social Democrat Robert Cazanciuc:


    “I dont think we have a choice, at least not we, from the Social Democratic Party. If the National Liberal Party wants to choose not to comply with the rulings of the Constitutional Court, weve seen theyve been trying to do that recently. Were trying to find solutions to comply with the rulings of the Constitutional Court. We cant be passive and do nothing, because we would be at odds with the very purpose of this committee. We have made the choice not to treat fundamental rights as a whim.”



    After the Senates adoption of the changes to the Criminal Procedure Code, the bill will next be debated by the Chamber of Deputies, the decision-making body on this matter. (translated by Cristina Mateescu)