Tag: Robert Schuman

  • Europa a prezidentului Macron

    Europa a prezidentului Macron

    Un documentu ti yinitorlu ali Europă, asumat di un lider francez, nu lipseaşti s-nă ciudusească dip multu. Construcţia a unitatil’ei instituţională a Europăl’ei nchisi di la un ahtari documentu, asumat di un lider francez, ministurlu di externi di atumţea, fostul premier, Robert Schuman. Multi alti documenti, carti şi iniţiativi ali Uniuni Europeană poartă numili a francezlui cari inspiră ică coordonă elaborarea a lor. Ună carti pitricută a european’ilor di prezidentul ali Franţă tru aesti momenti complicati easti tamam ghini vinită. Di altă parti, autorlu a l’ei, Emmanuel Macron, easti un politician incisiv, cari spuni a lucărlor pi numă, cu ună carieră, di multi ori, pi contu propriu.



    La lansarea a cartil’ei, născăntă ş-băgară stranjlu galbinu, alţăl’i lu stipsiră autorlu ti campanie electorală tră aprucheatili alidzeri europarlamentari. Mulţă alţă, ama, apucheară mesajlu a cartil’ei stridusă tru nu ma puţăn di 22 di limbi ali Uniuni Europeană, aşe câ aestu s-nu hibă distorsionat. Acă pari un detaliu, mesajlu a aiştui procedeu easti limbid, him tru mplină eră a dezinforaril’ei şi a manipularil’ei a născăntor populi ntredz, inclusiv prit hăbărli falsi ica prit apriduteri contrafapti.



    Prezidentul Macron lugurseaşti că: “Dinintea a aiştor manipulări, noi lipseasti s-armânem fermi. Pirifan’i și limbidz. Să spunem prota ş-prota ţi easti Europa. Easti un succes istoric: reconcilierea a unui continentu autrusitu, tru un proiectu inedit di irine, di prucuchie și di libirtati.” Piricl’iurli contemporane ţi fuvirsescu proiectul european suntuu babageani şi complexe, di turlii ţi nu s-au vidzută. Ase că, “vărnăoară nu fu Europa ma anănghisită di la doilu Polimu Mondial până ază, și vărnăoară nu fu dinintea a unlui nai cama mari piricl’iu andicra di chirolu di ază.”



    Prezidentul Macron lugurseaşti că easti momentul ali Renașteri europeană a deapoa cartea a lui ari ună numă programatică, “Tra ună Renaşteri europeană”. El pripuni nica şi trei direcţii di acţiune, pi cari li număseasti ambiţii. Easti zborlu ti libirtate, protecţie şi progres, sturi pi cari, ngrăpseaşti prezidentul francez, lipseasti s-construim Renașterea europeană. Cartea yilipseaşt, dimi, un cadealithea program cu puncte concrete, ti poati s-ncurpil’eadză principiile a unei xanaamintari a spiritlui european. S-pripune thimil’iusearea a unei Agenții europeană di protecție a democrațiilor, tra apărarea a proceslui electoral contra a atacurlor cibernetice și a manipulărlor, niapruchearea a finanțaril’ei tră partidili politice europeani di cătră puterli xaeani şi interzicerea a discursului di ură și di prişcăvil’e pi Internet.



    Tra protejarea a continentului european s-pripune, ntră altele, revizuirea lărgurie a principiilor spațiului Schengen, ună poliție di sinuri comună și un oficiu european di azil, un tratat di apărari și di securitate, tru simfunie cu NATO și cu aliațl’ii europen’i, reformarea a politicăl’ei di concurență, refondarea a politicăl’ei comerciale. Nyearea a spiritlui di progres spuni, tru minduita al Emmanuel Macron, cama multu ti convergență andicra di concurență. Europa, cari u thimil’iusi idheea di securitati socială, lipseasti s-bagă tru lucru un scut social cari s-garanteadză remunearație isa și ună tin’ie di cafi mes minimă europeană adaptată la cathi văsilie.



    Tu bitisita a cartil’ei prezidentul Macron năpoi aduţi tu moeabeti situaţia actuală, tru cari până şi proceslu Brexit easti tru impas, cu ixichi acutotalui di ună poziţie limbidă a decidenţălor, pradă a naţionalismului şi a euroscepticismului. “Adi s-șim dit aestă princă, adi s-dăm ună noimă a alidzerlor cari s-aproachi și ună matimă tră tuţ. Voi va s-apufusiţ desi Europa și valorli a l’ei di progres lipseasti s-armână ma multu di ună paranteză tru istorie. Easti alidzearea ţi vă u pripun, căţe maşi deadun va s-putem s-dişcl’idem calea ali Xanaamintari europeană”, ş-bitiseasti prezidentul Emmanuel Macron cartea prit cari căliseaşti tră un lărguriu proces complex di redifiniri, ună Conferinţă tra Europa cari s-adună tamam dit aistu an, cetăţean’il’i european’n, tru un proces di xanaamintari şi redescoperiri ali Uniuni Europeană.




    Autor: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Europa preşedintelui Macron

    Europa preşedintelui Macron

    Un document
    despre viitorul Europei, asumat de un lider francez, nu ar trebui să ne
    uimească prea mult. Construcţia unităţii instituţionale a Europei a pornit de
    la un astfel de document, asumat de un lider francez, ministrul de externe de
    atunci, fost premier, Robert Schuman. Multe alte documente, carte şi iniţiative
    ale Uniunii Europene poartă numele francezului care a inspirat sau coordonat
    elaborarea lor. O scrisoare trimisă europenilor de preşedintele Franţei în
    aceste momente complicate este chiar bine venită. De altfel, autorul ei,
    Emmanuel Macron, este un politician incisiv, care spune lucrurilor pe nume, cu
    o carieră, de multe ori, pe cont propriu.

    La lansarea scrisorii, unii şi-au pus
    vestea galbenă, alţii l-au acuzat pe autor de campanie electorală pentru
    apropiatele alegeri europarlamentare. Mulţi alţii, însă, au apreciat mesajul
    scrisorii traduse în nu mai puţin de 22 de limbi ale Uniunii Europene, astfel
    încât acesta să nu fie distorsionat. Deşi pare un detaliu, mesajul acestui
    procedeu este clar, suntem în plină eră a dezinformării şi a manipulării unor
    popoare întregi, inclusiv prin ştirile false sau prin traduceri contrafăcute.

    Preşedintele
    Macron consideră că: În fața acestor manipulări, noi trebuie să rămânem fermi.
    Mândri și lucizi. Să spunem mai întâi ce este Europa. E un succes istoric:
    reconcilierea unui continent devastat, într-un proiect inedit de pace, de
    prosperitate și de libertate.
    Pericolele contemporane ce ameninţă proiectul
    european sunt ample şi complexe, de forme nemaîntâlnite. Astfel că, nicicând
    nu a fost Europa mai necesară de la cel de-al doilea Război Mondial până
    astăzi, și totuși niciodată nu s-a aflat ea într-un mai mare pericol decât
    acum.

    Preşedintele Macron consideră că este momentul Renașterii europene iar
    scrisoarea sa are un titlu programatic, Pentru o Renaştere europeană. El
    propune chiar trei direcţii de acţiune, pe care le numeşte ambiţii. Este vorba
    de libertate, protecţie şi progres, piloni pe care, scrie preşedintele francez,
    trebuie să construim Renașterea europeană. Scrisoarea se constituie, de fapt,
    într-un adevărat program cu puncte concrete, ce ar putea constitui principiile
    unei renaşteri a spiritului european. Se propune crearea unei Agenții europene
    de protecție a democrațiilor, pentru apărarea procesului electoral împotriva
    atacurilor cibernetice și a manipulărilor, interzicerea finanțării partidelor
    politice europene de către puterile străine şi interzicerea discursului de ură
    și de violență pe Internet.

    Pentru protejarea continentului european se
    propune, printre altele, revizuirea amplă a principiilor spațiului Schengen, o
    poliție de frontieră comună și un oficiu european de azil, un tratat de apărare
    și de securitate, în acord cu NATO și cu aliații europeni, reformarea politicii
    de concurență, refondarea politicii comerciale. Regăsirea spiritului de progres
    se referă, în viziunea lui Emmanuel Macron, mai degrabă la convergență decât la
    concurență. Europa, care a creat ideea de securitatea socială, trebuie să
    instaureze un scut social care să garanteze remunerație egală și un salariu
    minim european adaptat la fiecare țară.

    Finalul scrisorii preşedintelui Macron readuce
    în discuţie situaţia actuală, în care până şi procesul Brexit se află în impas,
    lipsit total de o poziţie clară a decidenţilor, pradă naţionalismului şi
    euroscepticismului. Haideți să ieșim din această capcană, haideți să dăm un
    sens alegerilor care se apropie și o lecție tuturor. Voi veți decide dacă
    Europa și valorile ei de progres trebuie să rămână mai mult decât o paranteză
    în istorie. Este alegerea pe care v-o propun, pentru ca împreună să trasăm
    calea Renașterii europene,
    îşi încheie preşedintele Emmanuel Macron scrisoarea
    prin care cheamă la un larg proces complex de redefinire, o Conferinţă pentru
    Europa care să reunească, chiar în acest an, cetăţenii europeni, într-un proces
    de renaştere şi redescoperire a Uniunii Europene.

  • 9 Mai 2017, 140 de ani de la declararea Independenţei de stat a României

    9 Mai 2017, 140 de ani de la declararea Independenţei de stat a României

    9 Mai este, mai întâi, Ziua Independenței de Stat a României. Se împlinesc în 2017 140 de ani de la declararea independenţei. Ziua de 9 mai este cunoscută şi ca Ziua Victoriei Coaliției Națiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial, reprezentând semnarea actului de capitulare necondiționată a Germaniei naziste, fapt care a dus la încheierea în Europa a celui de-Al Doilea Război Mondial. Ziua Europei, rămasă în istorie și sub numele de “Ziua Schuman”, este marcată în fiecare an, la data de 9 mai. La 9 mai 1950, ministrul francez de externe, Robert Schuman, propunea plasarea producției de cărbune și oțel sub controlul unei autorități comune, pentru a se controla în acest fel producția de armament și posibilitatea ca un viitor conflict militar să poată fi evitat. Propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.



    Conform Agenţiei de presă RADOR, în contextul prefigurării conflictului din Balcani, România a semnat la 4 aprilie 1877 Convenția cu Rusia, prin care armatele acesteia erau lăsate să treacă pe teritoriul României, respectându-se integritatea teritorială a țării. Rusia a considerat însă că România nu era un stat independent și că semnăturile ei internaționale nu aveau valoare juridică. Astfel, trupele rusești au trecut Prutul înainte de aprobarea de către Parlament a Convenției. La 6/18 aprilie România s-a mobilizat. Din momentul în care Imperiul Otoman a început bombardarea localităților românești de pe malul Dunării (6/18 aprilie), România s-a aflat de fapt într-un conflict deschis cu aceasta. Românii au ripostat, bombardând Vidinul și Turtucaia la 26 aprilie/8 mai. Opinia publică și presa românească au cerut guvernului proclamarea de urgență a independenței țării.



    Adunarea Deputaților a dezbătut în ședință publică la 29 aprilie/11 mai situația creată, adoptând o moțiune prin care s-a declarat starea de război cu Imperiul Otoman. La 30 aprilie/12 mai Senatul a votat o moțiune asemănătoare.



    La 9/21 mai 1877, a avut loc sesiunea extraordinară a Adunării Deputaților, care a proclamat Independența de Stat a României. În fața Adunării, ministrul afacerilor străine, Mihail Kogălniceanu a declarat: “În stare de rezbel, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenți; suntem națiune de sine stătătoare (…) Așadar domnilor deputați, nu am cea mai mică îndoială și frică de a declara în fața Reprezentanței Naționale că noi suntem o națiune liberă și independentă”, potrivit volumului Istoria României în date (2003).



    După discurs, Adunarea Deputaților a votat o moțiune, cu 79 de voturi pentru și 2 abțineri, prin care lua act că “rezbelul între România și Turcia, cu ruperea legăturilor noastre cu Poarta și independența absolută a României au primit consacrarea lor oficială”. În aceeași zi, și Senatul a adoptat o moțiune cu un conținut identic. Tributul datorat Porții (914.000 lei) a fost anulat și trecut în contul cheltuielilor pentru armată.



    La 10/22 mai 1877 au avut loc, la București, o serie de festivități prilejuite de proclamarea Independenței României. Deși Independența României a fost proclamată în Parlament de Mihail Kogălniceanu, a fost necesar să fie cucerită pe câmpul de luptă. Între 12/24 și 16/28 iulie 1877 trupele române au trecut Dunărea. Armata română fără nicio experiență de război, dar cu multă dăruire și un curaj enorm, a cucerit pe rând redutele Grivița (30 aug./11 sept. 1877), Rahova (9/21 sept. 1877), Opanez (28 nov./10 dec. 1877) și Smârdan (12/24 ian. 1878), potrivit volumului O istorie a românilor (Ion Bulei, 2007).



    Copia unei înregistrări de o excepṭională valoare documentară despre întâmplări din războiul de la 1877 se află în Arhiva de istorie orală a Radio România şi vă este oferită de Agenţia de presă RADOR. Este un interviu realizat de Societatea de Radiodifuziune în 1957 cu ṭăranul Gheorghe Matei. La acea dată Gheorghe Matei avea 102 ani şi era ultimul veteran al Războiului de Independenṭă.



  • Acum 65 de ani, Robert Schuman declara …

    Acum 65 de ani, Robert Schuman declara …

    La 8, 9 şi 10 mai, românii evocă direct istoria marilor fapte şi evenimente. Este o alăturare de mari momente care dau dimensiunea europeană şi internaţională a poporului român. Pe 8 şi 9 mai, acum 70 de ani, s-au semnat încheierile celui de al doilea război mondial, şi cu sovieticii şi cu capitaliştii, prefigurând parcă războiul rece ce se pregătea. Pe 9 mai, în 1877, ministrul român de externe de atunci, Mihail Kogălniceanu, exprima în faţa aleşilor români starea de independenţă faţă de Imperiul Otoman. A doua zi, regele Carol l legifera această declaraţie. Era 10 mai, ziua regalităţii române, ziua în care, în 1866, Carol l urca pe tronul Principatelor Unite, al statului format de Moldova şi Muntenia, principatele româneşti ale Evului Mediu.



    Acum 65 de ani, într-o zi de 9 mai, un alt ministru de externe providenţial, francezul Robert Schuman, făcea o declaraţie istorică. Era actul de naştere a Europei unite, a Uniunii Europene de astăzi, organizaţie în care regăsim aproape toate statele Europei, semn că Vechiul Continent aproape în totalitate aparţine democraţiei pluraliste, economiei libere, drepturilor omului şi păcii. Declaraţia Schuman, cum este cunoscută în istorie, propunea un plan îndrăzneţ, care aduna însă toate speranţele de pace pentru un continent răvăşit de ororile unui război fără milă. Mai mult, al doilea război mondial fusese produs de forţele revanşarde de după primul război mondial, de problemele nerezolvate ale echilibrului continental de forţe şi de mari puteri. Relaţiile antagoniste dintre Franţa şi Germania au adus continentul de mai multe ori în faţa unor războaie de amploare.



    După al doilea război mondial, minţile luminate ale continentului înţelegeau că războiul nu poate fi o soluţie ci, dimpotrivă, colaborarea deschisă, plină de încredere reciprocă poate înlătura spectrul confruntărilor. De aceea, propunerea concretă a lui Robert Schuman avea curajul să pună în centrul discuţiei industriile strategice, capabile să ofere forţa militară necesară unor războaie din ce în ce mai distrugătoare. Cu ajutorul unui alt mare european, Jean Monnet, Robert Schuman propunea pur şi simplu punerea în comun a acestor industrii, mai ales a oţelului şi cărbunelui, la nivelul mai multor state dar mai ales al Franţei şi Germaniei. Declaraţia Schuman lansa planul concret al rezolvării problemelor prin cooperare între state, în opoziţie cu naţionalismul inclusiv economic ce îşi arăta din nou colţii.



    În prezent, la 65 de ani de la Declaraţia Schuman, putem constata o evoluţie excepţională a construcţiei europene, o implicare masivă a locuitorilor Europei în acest proiect îndrăzneţ şi de mare viitor. Construcţia europeană a dus mult mai departe propunerile lui Robert Schuman, astfel încât putem vorbi şi de extinderea dar şi de aprofundare construcţiei europene. Pe de o parte, în prezent 28 de state faţă de 6 la început sunt membre ale organizaţiei comunitare. Pe de altă parte, cooperarea statelor europene au ajuns la niveluri impresionante de integrare, vorbim de pieţe comune sau chiar o piaţă unică europeană, o monedă unică şi comună funcţionează de mai bine de un deceniu.



    Bilanţul celor 65 de ani de la Declaraţia Schuman este unul strălucitor, care impune, în primul rând, printr-o pace cum nu a cunoscut continentul european în întreaga sa existenţă. Şi, să nu uităm, Europa prezentului care are capacitatea de a face faţă unor provocări incredibile, pentru binele locuitorilor săi dar şi al întregii lumi.

  • EU und Nato vor neuen Herausforderungen

    EU und Nato vor neuen Herausforderungen

    Der 9. Mai hat für die Rumänen eine dreifache Bedeutung und zwar ist er der Tag des Sieges der Alliierten gegen Nazi-Deutschland, der Tag der Unabhängigkeit vom Osmanischen Reich 1877 sowie der Europatag, den Rumänien zusammen mit den anderen 27 EU-Mitgliedsstaaten feiert. Laut der Meinung des rumänischen Staatschefs Traian Băsescu sollte sich die EU für die Einheit stark machen. Dies sei umso mehr notwendig, als das Gleichgewicht zwischen der Verteidigung der nationalen Interessen und der Beibehaltung der internationalen Legitimität ins Wanken kommt. Traian Băsescu dazu:



    Wir brauchen Einheit und Solidarität, um der Offensive der populistischen und extremistischen Parteien Stand zu halten und unsere Interessen vor den äu‎ßeren Angriffen, die nicht nur aus dem Osten kommen, zu verteidigen.“



    José Manuel Barroso, EU-Kommissionspräsident, sprach anlässlich des Europatages über die Vergangenheit und die Zukunft Europas und erinnerte daran, dass die EU im letzten Jahrzehnt historische Erfolge erzielte und erwähnte die EU-Erweiterung 2004, die Aufnahme von mittel- und osteuropäischen Ländern sowie die Integration einiger Mittelmeerstaaten. 2008 begann die finanzielle Krise, die von den Folgen der souveränen Schulden, der Wirtschafts- und der sozialen Krise vertieft wurde. José Manuel Barroso erklärte über die gemeinschaftliche Zukunft, die 1950 statuierten Prinzipien seien auch heute noch aktuell:



    Wir müssen Brücken zwischen der Vergangenheit und der Zukunft bauen, damit wir unsere gemeinsamen Werte bewahren können. Wir bilden eine Gemeinschaft, die aus dem Wunsch der Menschen, ein friedliches, freies und einheitliches Europa zu schaffen, entstanden ist. Der Integrationsprozess ist dynamisch und war in den letzten Jahrzehnten zahlreichen Krisen gewachsen. Europa machte schrittweise Fortschritte, denn, so wie Robert Schuman sagte, kann Europa nicht auf einmal und nach einem einzigartigen Plan aufgebaut werden, sondern durch konkrete Erfolge, die Solidarität schaffen sollen. Wir befinden uns in einem Moment, in dem die EU nicht mehr durch impliziten Konsensus, durch technokratische, bürokratische oder sogar diplomatische Methoden fortschreiten kann. Für den Aufbau eines europäischen Raumes brauchen wir demokratische Methoden.“




    EU-Kommissionspräsident José Manuel Barroso äu‎ßerte sich für eine reale Debatte über die Zukunft der EU, weil wir die Zeugen der Meinungsunterschiede zwischen dem Norden und den Süden, zwischen Armen und Reichen, zwischen Ländern, die Schulden haben, und Staaten, die Kredite gewähren, zwischen Zentrum und Peripherie sind.



    Barroso sprach weiter über die neuen Herausforderungen, die von der Situation in der Ukraine verursacht wurden. Der EU-Kommissionspräsident sagte, diese sei die grö‎ßte Herausforderung für die Sicherheit und den Frieden in Europa nach dem Fall des Eisernen Vorhangs und der Berliner Mauer. Die Annexion der Krim durch Russland und die eskalierende Gewalt in der Ostukraine dominieren die Au‎ßenpolitik. Die Nachrichten aus dieser Region seien besorgniserregend und zeigten einen immer tiefer werdenden Graben zwischen Moskau und dem Westen. Die Sanktionen gegen Russland hatten nicht die erwarteten Folgen.




    Cătălin Harnagea, ehemaliger Leiter des rumänischen Aufklärungsdienstes, analysiert die Situation:



    Die NATO versucht ihre Ostgrenzen zu sichern. Wir können beobachten, dass zahlreiche Persönlichkeiten, hochrangige Politiker, Vertreter von Organisationen, die die militärische Kontrolle und Macht haben, Polen und Rumänien besucht haben. Dies ist kein diplomatisches Hin und Her, sondern bekundet das Interesse und die Entschiedenheit Washingtons, der russischen Bedrohung entgegenzuwirken. Washington hatte bisher nicht mehr damit gerechnet, dass nach 1990 derartige Konflikte entstehen können. Die USA waren mit anderen Konflikten, Kriegen und Interessen beschäftigt. Nun ist es doch passiert und Washington reagiert darauf. Rumänien hat in diesem Zusammenhang und in diesem Moment eine privilegierte Stellung. Es kann zusammen mit Polen eine militärische Linie vor einer Gefahr aus dem Osten ziehen, egal, welche diese ist.“




    Die Republik Moldau, ein Schlüsselspieler in dieser Region des Kontinents, wird am 27. Juni das Assoziierungsabkommen mit der EU unterzeichnen — so der Präsident des Europäischen Rates Herman Van Rompuy in Chişinău. Die Ereignisse in der Ukraine scheinen eine gewisse Rolle in der Beschleunigung der Annäherung Chişinăus an Brüssel gespielt zu haben.



    Audiobeitrag hören:



  • Europäische Union begeht Europatag

    Europäische Union begeht Europatag

    Für die Rumänen hat der 9.Mai eine dreifache Bedeutung. An diesem Tag, vor 137 Jahren, hat Rumänien seine Unabhängigkeit vom Osmanischen Reich erlangt. Es stellt zudem den Siegestag gegen den Faschismus und den Europa-Tag dar. Der Beitrag, den ein organisiertes und lebendiges Europa für die Zivilisation leisten kann, ist unerlässlich für die Aufrechterhaltung friedlicher Beziehungen“, erklärte 1950 Frankreichs Aussenminister Robert Schuman in einer historischen Rede. Die EU hat derzeit 28 Mitgliedstaaten und eine Bevölkerung von über 500 Millionen. Sie basiert auf der wirtschaftlichen und politischen Einheit ihrer Mitglieder. Der EU-Beitritt 2007 hatte wichtige Folgen für die Bevölkerung Rumäniens. Angela Filote, die Vorsitzende der Vetretung der EU-Kommission in Rumänien, über die Vorteile des Beitritts:



    Bei weitem ist für mich der grö‎ßte Vorteil die Freizügigkeit der Bürger, die Freiheit, zu reisen, zu arbeiten, zu studieren, Geschäfte zu machen und in jedwelchen Mitgliedstaat ansässig werden zu können, um dich in allen 28 Mitgliedstaaten zu Hause zu fühlen. Es gibt auch weitere Vorteile. Rumänien bekam in dieser Periode viele EU-Gelder. Wichtiger ist aber der Wandel im Leben der Bürger.”



    Wichtig ist auch der Beitrag Rumäniens zu den europäischen Institutionen. Über diesen Beitrag spricht der EU-Landwirtschaftskommissar, der Rumäne Dacian Cioloș.



    Rumänien ist der siebtgrö‎ßte Staat in Europa, wenn man von der Bevölkerung und der Landesoberfläche ausgeht, das Land ist im Europäischen Parlament und in der Europäischen Kommission vertreten, und das nicht nur durch seinen EU-Kommissar, sondern auch durch etwa 800 rumänische Funktionäre, die bereits für die Kommission arbeiten; man könnte behaupten, dass die rumänische Intelligenz, das Spezifikum Rumäniens, die rumänische Sensibilität in allen EU-Institutionen mit Entscheidungsbefugnissen präsent sind. Gleichzeitig ist Rumänien Nutznie‎ßer gemeinschaftlicher Politiken, die bei dem Wiederaufbau der Wirtschaft und der Gesellschaft, ausgehend von europäischen Werten, behilflich sind.”



    Rumänien ist aufgrund seiner wichtigen geostrategischen Lage an der östlichen Au‎ßengrenze der EU ein Stabilitätspfeiler in Mitteleuropa und auf dem Balkan. Die friedliche Lösung des Konflikts in der Ukraine und die proeuropäische Ausrichtung der benachbarten Moldaurepublik zählen heute zu den Hauptprioritäten der rumänischen Au‎ßenpolitik, neben dem Beitritt zum Schengener Raum und der Einführung des Euro.