Radio România Internațional

Tag: Roberta Metsola

  • Uniunea Europeană și 1000 de zile de război în Ucraina

    Uniunea Europeană și 1000 de zile de război în Ucraina

    Marți, pe 19 noiembrie 2024, s-au împlinit 1000 de zile de la declanșarea unui război pe care nimeni nu-l bănuia. Pe 24 februarie 2022, Rusia invada Ucraina, țară liberă, independentă și recunoscută la ONU, fără niciun motiv și încălcând toate legile în vigoare. Pe 19 noiembrie 2024, trecerea celor 1000 de zile de când Rusia comite crime de război în Ucraina a fost comemorată la Parlamentul European.

    Președinta legislativului comunitar Roberta Metsola a declarat că Parlamentul va continua să fie alături de Ucraina ”până când această țară va fi liberă, până când va exista o pace reală.” Ea a condamnat Rusia care a lansat un ”atac brutal, neprovocat și ilegal asupra Ucrainei, dar și asupra ordinii internaționale bazate pe norme.”

    Președinta Metsola a reafirmat principiul ”nimic despre Ucraina fără Ucraina”. Iar majoritatea reprezentanților grupurilor politice din legislativul european și-au reafirmat sprijinul ferm pentru Ucraina, solicitând conducerii Uniunii să furnizeze armele necesare pentru câștigarea războiului.

    La rândul lui, Charles Michel, președintele Consliului European, a adresat un mesaj plin de compasiune, de căldură, de apreciere și de sprijin pe care blocul european le are pentru tragedia prin care trece poporul ucrainean.

    ”Dragă domnule președinte Zelenski, dragi prieteni ucraineni! S-au împlinit 1000 de zile de la invazia pe scară largă a Rusiei. Este o agresiune împotriva țării voastre și împotriva poporului vostru. S-au împlinit 1000 de zile de sacrificiu, s-au împlinit 1000 de zile de suferință. Dar s-au împlinit 1000 de zile de vitejie și curaj. Uniunea Europeană este alături de voi, suntem hotărâți să vă susținem atât timp cât va fi nevoie.”

    În încheierea sesiunii comemorative, Roberta Metsola a anunțat că drapelul ucrainean va fi arborat alături de cel al Uniunii Europene în fața clădirilor Parlamentului din Bruxelles, Strasbourg și Luxemburg. De la invazia Rusiei, Uniunea Europeană a ajutat Ucraina cu 156 miliarde de dolari în echipamente militare, fonduri financiare și umanitare.

     

  • Securizarea economiei UE

    Securizarea economiei UE

    În prima săptămână a lunii noiembrie a avut loc Reuniunea informală a șefilor de stat şi de guvern, de la Budapesta. Discuţiile au arătat că într-un peisaj geopolitic care s-a modificat, UE este hotărâtă să obțină prosperitate economică, să stimuleze competitivitatea, să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic din lume și să asigure suveranitatea, securitatea, reziliența și influența UE la nivel mondial.

    Roberta Metsola, Președintele Parlamentului European, a declarat: “Un lucru pe care l-am auzit în mod constant ieri a fost că Europa trebuie să revină la o tendință rapidă, ascendentă.

    Pentru noi, competitivitatea nu este doar un cuvânt la modă. Este unul care înseamnă că trebuie să ne concentrăm pe creșterea economică. Iar creșterea economică înseamnă mai multe locuri de muncă, o cifră de afaceri mai mare.

    Ca să vă dau statistici, analiștii economici spun că dacă am fi fost în același ritm de creștere ca și Statele Unite ale Americii, de la începutul secolului, am avea 11 milioane de locuri de muncă în plus.

    Acesta este modul în care putem continua să avem rețele eficiente de protecție socială. Așa putem continua să răspundem nevoilor familiilor noastre, fermierilor noștri, fabricilor noastre, industriei noastre.”

    Liderii UE au adoptat Declarația de la Budapesta, care subliniază nevoia urgentă și hotărârea de a face ca UE să fie mai competitivă, prin intermediul unui nou pact pentru competitivitatea europeană.

    Roberta Metsola, Președintele Parlamentului European, a adăugat: “Pentru noi, competitivitatea înseamnă să ne putem concentra cu adevărat pe dezlănțuirea adevăratului nostru potențial.

    Şi, în cele din urmă, avem ceea ce este necesar, trebuie doar să ne concentrăm asupra acestui aspect. Asta ne-au cerut cetățenii în iunie și asta sunt sigură că putem livra.

    Cred că, dacă există un lucru pe care îl învățăm, sau trebuie să continuăm să îl repetăm, este că atunci când Statele Unite aleg, noi nu doar să reacționăm, ci să acționăm.

    Putem continua să ne concentrăm și să ajutăm mediul de  afaceri, putem continua să ne concentrăm și să  ajutăm oamenii care lucrează în inovare, cercetătorii noștri, companiile noastre. Și cred că dacă răspundem nevoilor lor, dacă nu ne întoarcem privirea, nu vom fi strânși între uniuni economice care ar putea încerca să ne excludă. Sunt convinsă de asta.”

    Liderii UE vor depune în continuare eforturi pentru ca UE să fie mai suverană, mai productivă, mai competitivă și mai durabilă. Politica de coeziune a UE și eforturile pentru a asigura convergența și condiții de concurență echitabile în interiorul și în afara UE vor juca un rol în acest sens.

  • Reacții româneşti şi internaţionale la rezultatul referendumului din Republica Moldova

    Reacții româneşti şi internaţionale la rezultatul referendumului din Republica Moldova

    Rezultatul referendumului din 20 octombrie 2024 din Republica Moldova, care a arătat o ușoară majoritate în favoarea aderării la Uniunea Europeană, a generat reacții diverse din partea politicienilor români şi europeni.

     

    Marcel Ciolacu: “Un pas important spre Vest”

    Premierul României, Marcel Ciolacu, a salutat rezultatul referendumului, subliniind importanța acestuia pentru viitorul european al Republicii Moldova. El a declarat că rezultatul strâns demonstrează necesitatea intensificării eforturilor pentru a convinge cetățenii din zonele rurale și din provincie, unde influența propagandei rusești este mai puternică. Ciolacu a felicitat cetățenii moldoveni pentru rezistența lor în fața presiunilor externe și a subliniat sprijinul total al României pentru Republica Moldova.

    Elena Lasconi: “Prosperitatea vine de la Vest”

    Președinta USR, Elena Lasconi, a felicitat cetățenii moldoveni pentru alegerea făcută, subliniind că prosperitatea și democrația vin din Vest, nu din Rusia lui Putin. Lasconi a criticat politicienii români care, în opinia ei, își ascund incompetența cu replici favorabile Rusiei și a subliniat importanța unei comunicări clare și oneste între stat și cetățeni.

    Klaus Iohannis: “Un pas spre modernizare”

    Președintele României, Klaus Iohannis, a salutat victoria forțelor pro-europene din Republica Moldova și a exprimat speranța că acest rezultat va accelera procesele de modernizare și apropiere de Uniunea Europeană. Klaus Iohannis a reiterat sprijinul României pentru Republica Moldova în atingerea acestor obiective.

    ‘‘Salut votul pentru integrarea europeană la referendumul din Republica Moldova şi pentru susţinerea populară exprimată în favoarea doamnei preşedinte Maia Sandu şi a valorilor democratice. Destinul Republicii Moldova trebuie decis doar de cetăţenii săi”, a scris Klaus Iohannis pe platforma X.

     

    Nicolae Ciucă: „Rezultatul strâns al votului la referendumul din Moldova arătă forța de manipulare a propagandei ruse”

    Nicolae Ciucă a transmis, luni, un mesaj, după rezultatul foarte strâns al referendumului pentru apartenența Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Preşedintele PNL spune că rezultatul arată că „Rusia continuă agresiunea hibridă asupra Europei”.

    ”Felicit cetăţenii Republicii Moldova pentru votul în favoarea drumului european! Chiar dacă e o victorie la limită, acest vot e un mare pas înainte pentru un viitor mai bun al Republicii Moldova”, a scris, azi, 21 octombrie, pe Facebook, preşedintele PNL şi al Senatului, Nicolae Ciucă.

     

    Iată şi din reacțiile politicienilor europeni la rezultatul referendumului din Republica Moldova:

     

    Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PPE / PNL), președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova a salutat votul de la referendumul pentru aderarea la UE:

    „Rezultatul alegerilor este o victorie a oamenilor din Republica Moldova. Este o victorie pentru un viitor european garantat. Este o victorie împotriva Federației Ruse care a mobilizat resurse fără precedent în încercarea de a influența rezultatul alegerilor democratice și al referendumului. Rezultatul strâns al referendumului nu înseamnă că Moldova este divizată, ci înseamnă că, în ciuda propagandei și a implicării masive a Federației Ruse, oamenii au găsit puterea de a alege Europa.”

    De asemenea,  ca negociator-șef al Parlamentului European privind Planul de Creștere de 1,8 miliarde de euro pentru Republica Moldova, Siegfried Mureșan a mai declarat: “Mă mă voi asigura că adoptăm cât mai repede legislația europeană astfel încât banii să ajungă acolo unde este nevoie de ei: în infrastructura țării, în școli, drumuri, spitale, dar și în modernizarea administrației publice și continuarea reformelor în sistemul de justiție. Integrarea europeană aduce rezultate concrete pentru oameni, iar oamenii trebuie să simtă acest lucru cât mai repede.”

     

    Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European din partea PSD, a scris pe Facebook că „începând de acum, putem să creăm perspective reale privind finalizarea negocierilor până în 2030 și ulterior aderarea la Uniunea Europeană”.

    Negrescu a vizitat săptămâna trecută Capitala și a anunțat că a inițiat demersurile pentru deschiderea unui birou al Parlamentului European la Chișinău.

    Mai mult, alesul român de la Bruxelles avertizează că „lumea occidentală trebuie să se trezească și să realizeze impactul nefast al propagandei ruse”.

    Donald Tusk: “Maia Sandu și-a salvat din nou țara”

    Premierul Poloniei, Donald Tusk, a lăudat curajul președintei Maia Sandu și al cetățenilor moldoveni. „Înfurie Moscova, impresionează Europa și își salvează încă o dată țara – asta e ea, Maia Sandu. Un mare lider și o națiune curajoasă!”.

     

    „Bravo, Republica Moldova! Vă mulțumesc pentru curaj. Îți mulțumesc, Maia Sandu. Conducerea și curajul tău au schimbat cursul istoriei. Europa este Moldova. Moldova este Europa. Viitorul nostru se va scrie împreună”, a transmis președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.

     

    Iată şi reacția șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen:

    „Felicitări poporului Moldovei și ție, Maia Sandu. Ați reușit din nou! În fața tacticilor hibride ale Rusiei, Moldova demonstrează că este independentă, este puternică și își dorește un viitor european!”, a scris Ursula von der Leyen, pe rețeaua X.

     

    Peter Stano: “Ingerințe fără precedent”

    Purtătorul de cuvânt al șefului diplomației UE, Josep Borrell, a declarat că votul a avut loc într-un context de ingerință și intimidare fără precedent din partea Rusiei și a intermediarilor ei, vizând destabilizarea procesului democratic în Republica Moldova.

     

    Josep Borrell: “Un pas important pentru Moldova”

    Șeful diplomației UE, Josep Borrell, a felicitat cetățenii moldoveni pentru curajul lor și a subliniat că acest referendum reprezintă un pas important pentru viitorul european al Republicii Moldova.

  • Eurobarometru după alegerile europene

    Eurobarometru după alegerile europene

    Ce i-a determinat pe români să voteze la alegerile europarlamentare din această vară a fost situaţia economică, arată un sondaj Eurobarometru, publicat, joi, de Parlamentul European. 45% dintre români au fost determinați de acest motiv să meargă la urne în luna iunie pentru a-și alege deputații în Legislativul European, iar 44% au fost determinați de creșterea prețurilor și a costului vieții. Studiul îi plasează pe români peste media celor 27 de state membre în ce priveşte optimismul referitor la viitorul blocului comunitar.

     

     

    Alte subiecte importante care i-au motivat pe români să voteze sunt protecţia socială, bunăstarea şi accesul la asistenţă medicală (32%, faţă de doar 24% media UE), situaţia internaţională (30%), democraţia şi statul de drept (27%), respectiv apărarea şi securitatea (27%, aproape similar cu media UE de 28%). Sondajul mai arată că sprijinul pentru Uniunea Europeană rămâne ridicat, în ciuda problemelor economice.

     

     

    Astfel, 65% dintre cetăţenii europeni sunt optimişti cu privire la viitorul blocului comunitar. Procentul cetăţenilor români optimişti cu privire la acest subiect este mai mare decât media europeană și anume 68% şi este în creştere cu 7 puncte procentuale faţă de sondajul din primăvară. Studiul mai arată că apartenenţa la Uniune este privită într-o lumină favorabilă, iar şapte din 10 europeni cred că ţara lor a beneficiat de calitatea de membru al spaţiului comunitar, cifră care a rămas stabilă în ultimii ani.

     

    Sunt patru motive pentru care apartenenţa este considerată benefică și anume cooperarea sporită între statele membre, protejarea păcii şi consolidarea securităţii, contribuţia Uniunii la creşterea economică şi crearea de oportunităţi în piaţa muncii. Analiza acestui sondaj postelectoral sugerează, de asemenea, că votul la alegerile europene devine un obicei pentru mulţi cetăţeni. Când au fost întrebaţi de ce au votat, 46% dintre alegătorii europeni au răspuns că o fac întotdeauna.

     

    Procentul celor din România care au dat acest răspuns a fost de 35% în România. „În luna iunie, cetăţenii din întreaga Europă şi-au făcut auzită vocea, în condiţiile în care am asistat la cea mai mare participare la alegerile pentru Parlamentul European din ultimii 30 de ani. Cetăţenii ne-au dat mandat să acţionăm, să oferim răspunsuri şi soluţii benefice în viaţa lor de zi cu ziˮ, a declarat preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, citată într-un comunicat al instituţiei, comentând rezultatele sondajului Eurobarometru. Aceasta a mai spus că Parlamentul îşi va onora promisiunile. „În următoarele săptămâni, va fi examinată noua Comisie Europeană pentru a se verifica că aceasta va aborda aspectele care reprezintă o prioritate pentru cetăţeni: costul vieţii, starea economiei noastre, democraţia, statul de drept, migraţia şi securitateaˮ, a adăugat Roberta Metsola.

     

     

     

  • Priorități pe agenda Parlamentului European

    Priorități pe agenda Parlamentului European

    „Competitivitatea, securitatea, apărarea și egalitatea socială trebuie să fie pe agenda noastră puncte cheie pentru programul UE, având în vedere că sunt acestea mesajele pe care ni le-au trimis alegătorii în timpul recentei campanii electorale.” Este declarația președintelui Parlamentului European, Roberta Metsola, în fața Consiliului European.

    De asemenea, piața unică europeană continuă să se numere printre prioritățile cetățenilor europeni, a mai declarat Roberta Metsola:

    ” În acest moment putem spune că avem o viziune mult mai clară legată de așteptările pe care cetățenii europeni le au de la noi pentru următorii cinci ani. Iar provocarea, pentru noi, este să reușim să transformăm mesajele și semnalele lor într-un program politic coerent la nivelul Parlamentului European.

    Un mesaj consistent și pe care în același timp să-l putem implementa. După ce am ieșit din această lungă perioadă de campanie electorală, este momentul să luăm în serios mesajele transmise de cetățeni și să ne focusăm pe cererile lor. Printre cele mai mari așteptări se numără apărarea solidă a valorilor europene și securitatea, ca prioritate. Asta înseamnă că sprijinul acordat de UE Ucrainei trebuie să continue.

    De asemenea, acest lucru presupune și a face mai mult pentru a crește capacitatea Europei de a răspunde oricărui tip de criză. Autonomia strategică a UE este o necesitate. Pentru a îndeplini aceste obiective este nevoie de dezvoltarea unei politici comune reale de Securitate. O politică ce poate completa NATO,  fără însă a-i face concurență. În actuala legislatură, am pus deja bazele acestei politici, am lucrat împreună pentru a ne intensifica capacitățile și a reduce fragmentarea industriei de apărare. “

    În același discurs susținut la Consiliului European, Roberta Metsola a vorbit despre așteptările cetățenilor din Uniunea Europeană:

    “Oamenii sunt îngrijorați din cauza facturilor și se întreabă dacă își vor putea păstra joburile sau permite vreodată să-și cumpere o casă. Ar trebui să luăm foarte în serios mesajul pe care ni l-au transmis alegătorii în acest sens.

    De asemenea, vorbind despre transformarea digitală și tranziția verde, trebuie să-i avem în vedere pe toți cetățenii europeni. Felul în care vom reuși să le implementăm este esențial, trebuie să ne focusăm pe acest aspect, așa vom reuși să realizăm o Europă mai apropiată de așteptările cetățenilor noștri, o Europă mai puternică, mai sigură și mai echitabilă pentru toți europenii.  Iar un program puternic are nevoie de o echipă puternică. Nu există unul fără celălalt.”

     

  • Parlamentul European, prima reuniune după alegeri

    Parlamentul European, prima reuniune după alegeri

    Parlamentul European (PE) a fost constituit oficial marți, la Strasbourg și a început cea de-a zecea legislatură, pentru perioada 2024-2029.

     

    Actuala structură a forului legislativ european include 720 de locuri, cu 15 în plus față de finalul legislaturii anterioare. Peste jumătate dintre eurodeuptații aleși în scrutinul din iunie (54%) sunt la primul mandat, mai puțin decât cei din 2019 (61%). Totodată, 39% dintre deputații europeni sunt femei, o pondere aproape identică cu a fostei structuri legislative (40%). Doar cinci dintre cei 33 de eurodeputați români sunt femei (15%).

     

    Cel mai tânăr eurodeputat este Lena Schilling din Austria (23 de ani, grupul Verzi/ALE), în timp ce Leoluca Orlando din Italia este cel mai în vârstă (77 de ani, membru al aceluiași grup politic).

     

    Metsola, un nou mandat de președintă a PE

     

    Actualul Parlament European este format din opt grupuri politice, cu unul mai mult decât în legislatura anterioară, dar 33 de eurodeputații rămân neafiliați.

     

    Marți, eurodeputații au ales conducerea forului legislativ european. Roberta Metsola, a fost realeasă ca președinte al PE cu cu 562 voturi „pentru”. Contracandidata sa, Irene Montero, membră a grupului Stânga Europeană, a obținut doar 61 de voturi. Au fost 699 dintre cei 720 de eurodeputaţi și-au exprimat votul, iar 76 dintre acestea au fost nule..

     

    Roberta Metsola (Malta) este eurodeputată din 2013. A fost aleasă prim-vicepreședintă a PE în noiembrie 2020, apoi președinta în exercițiu a forului legislativ după decesul lui David Sassoli din ianuarie 2022. În aceeași lună, Metsola a fost aleasă președintă pentru a doua jumătate a celei de a noua legislaturi.

     

    După încheierea votului, Roberta Metsola a declarat: „Împreună, trebuie să apărăm speranța, visul care este Europa. Vreau ca oamenii să recapete un sentiment de încredere și entuziasm pentru proiectul nostru. Încrederea de a face spațiul nostru comun mai sigur, mai echitabil, mai drept și mai egal. Încrederea că împreună suntem mai puternici și mai buni. Încrederea că Europa noastră este o Europă pentru toți.”

     

    Eurodeputații și-au ales și noul Birou, format din 14 vicepreședinți si cinci chestori. În urma votului de marți, România va avea doi vicepreședinți în actuala legislatură. Este vorba de Victor Negrescu (mebru al grupului Socialiștilor și Democraților) și Nicolae Ștefănuță, singurul independent român (Verzi/ ALE).

    Sursa: Parlamentul European
    Sursa: Parlamentul European

     

    Ungaria, în vizorul PE după vizitele lui Orban în Rusia și China

     

    Tot marți, un grup de 63 de eurodeputaţi din mai multe grupuri politice a cerut UE să deposedeze Ungaria, țară care deține președinția rotativă a Consiliului, de drepturile sale de vot în blocul comunitar, ca răspuns la recentele vizite ale premierului ungar Viktor Orban la Moscova şi Beijing,

     

    Premierul maghiar s-a deplasat în Ucraina, pentru întâlnire cu preşedintele Volodimir Zelenski, apoi în Rusia, unde s-a întâlnit cu preşedintele Vladimir Putin, şi în China, unde s-a văzut cu preşedintele chinez Xi Jinping, într-o autodeclarată “misiune de pace” pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Săptămâna trecută, Orban s-a întâlnit și cu Donald Trump, candidatul republican pentru Statelor Unite.

     

     

  • Victor Negrescu şi Nicolae Ştefănuţă, vicepreşedinţi ai Parlamentului European

    Victor Negrescu şi Nicolae Ştefănuţă, vicepreşedinţi ai Parlamentului European

    Eurodeputaţii români Victor Negrescu (S&D) şi Nicolae Ştefănuţă (Verzi) au fost aleşi marţi în funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului European.

     

    Victor Negrescu a obţinut 394 de voturi, iar Nicolae Ştefănuţă 347 de voturi în prima rundă de vot.

     

    Tot marţi, eurodeputata malteză Roberta Metsola, membră a Partidului Popular European, a fost realeasă preşedinte al Parlamentului European pentru următorii doi ani şi jumătate.

     

    Metsola, care a deţinut deja această funcţie de la decesul lui David Sassoli în ianuarie 2022, a obţinut 562 voturi pentru din 623 de voturi valabil exprimate. Pentru preşedinţia PE a mai candidat marţi eurodeputata spaniolă Irene Montero, din grupul Stângii Europene, care a obţinut 61 voturi.

     

    Cei cinci chestori ai Parlamentului European vor fi aleşi miercuri, când va fi stabilit şi numărul de membri ai fiecărei comisii de specialitate a legislativului UE. Componenţa acestora va fi anunţată în 19 iulie.

  • Negocieri pentru funcţiile de conducere în UE

    Negocieri pentru funcţiile de conducere în UE

    Reuniți neoficial la începutul acestei săptămâni pentru prima dată după alegerile europarlamentare din 6-9 iunie, șefii de stat și de guvern europeni au dezbătut la Bruxelles atribuirea “top jobs”, cele mai înalte posturi din UE. Mai exact, discuțiile au vizat propunerile Consiliului European pentru trei din principalele patru funcţii în UE: preşedinte al Comisiei, preşedinte al Consiliului şi şef al diplomaţiei.

    Viitorii titulari sunt desemnați de Consiliu și trebuie votați și de Parlament. Negocierile trebuie să ţină cont şi de configuraţia majorităţii parlamentare rezultată în urma alegerilor, dar şi de nevoia de echilibru între statele din vest şi cele din est.

    Pentru preşedinţia Comisiei cele mai mari șanse le are actualul şef al executivului comunitar, Ursula von der Leyen. Aceasta în condițiile în care contextul politic european după alegerea noului legislativ este dominat de Partidul Popular European (PPE), din care fac parte formaţiunile a 13 lideri din cei 27, precum şi Uniunea Creştin-Democrată din care provine von der Leyen.

    Pentru a conduce în continuare executivul european, Ursula von der Leyen trebuie să întrunească şi majoritatea calificată a cel puţin 15 ţări, care să reprezinte 65% din populaţia Uniunii, iar ulterior şi majoritatea absolută de 361 de membri din noul Parlament European, care va vota pentru prima dată în noua sesiune în 16 iulie.

    La pachet cu şefia Comisiei, statele membre trebuie să decidă cine va fi viitorul preşedinte al Consiliului European, precum şi şeful diplomaţiei europene. Social-democraţii, al doilea grup politic din PE, revendică pentru fostul premier portughez António Costa succesiunea belgianului Charles Michel. Socialistul portughez în vârstă de 62 de ani a fost nevoit să demisioneze în noiembrie anul trecut de la conducerea guvernului de la Lisabona, fiind anchetat în ţara sa pentru trafic de influenţă, dar numeroşi diplomaţi consideră că aceasta nu constituie un obstacol de nedepăşit în măsura în care suspiciunile la adresa lui par să se risipească.

    Premierul spaniol Pedro Sánchez sau fostul premier italian Enrico Letta sunt alte variante vehiculate pentru funcţia de preşedinte al Consiliului European.

    La majoritatea din Parlamentul European participă şi un al treilea grup – Renew – care probabil se simte îndreptăţit să preia şefia diplomaţiei europene, de unde şi vehicularea numelui premierului eston Kaja Kallas sau al premierului belgian Alexander De Croo, ambii parte din grupul Renew.

    În același timp, Roberta Metsola, preşedinta Parlamentului European din ianuarie 2022, pare să aibă asigurat al patrulea dintre cele mai importante posturi din UE. Un element ce complică negocierile ține de împărţirea funcţiilor între vestul şi estul Europei. Vestul pare a avea nominalizări pe toate fronturile, în timp ce estul o are doar pe Kaja Kallas, premierul eston. Liderii urmează să ia o decizie oficială în cadrul unui summit care va avea loc la 27-28 iunie, când se vor discuta și obiectivele politice pentru următorii cinci ani în domenii importante ca apărarea şi economia.

  • Parlamentul European aprobă noul pact al UE privind migrația și azilul

    Parlamentul European aprobă noul pact al UE privind migrația și azilul

    Cele zece acte legislative adoptate de europarlamentari vor duce la o procesare mai rapidă a cererilor de azil, la o procedură mai eficientă de returnare, o identificare mai bună la sosire, controale de securitate şi medicale obligatorii. Vor exista, de asemenea, o intervenție mai bună în situații de criză și un nou mecanism voluntar de relocare a refugiaților din țările terțe.

    Statele membre pot alege să-şi asume responsabilitatea pentru solicitanţii de azil, să contribuie financiar sau să ofere sprijin operaţional. Vor fi actualizate și criteriile potrivit cărora se stabilește statul membru responsabil de examinarea cererilor de protecție internațională (așa-numitul „Regulament Dublin”).

    Ţările Uniunii care se confruntă cu un număr excepțional de persoane care sosesc din țări terțe se pot baza pe solidaritatea și sprijinul celorlalte țări. Noile norme vizează și instrumentalizarea migranților, adică situațiile în care ei sunt folosiți de țări extracomunitare sau de actori nestatali ostili care urmăresc destabilizarea Uniunii.

    Persoanele care nu îndeplinesc condițiile pentru a intra pe teritoriul Uniunii vor fi supuse unei proceduri de verificare prealabilă, care va dura maximum șapte zile, iar statele membre vor avea obligația de a introduce mecanisme independente de monitorizare.

    La nivelul întregii Uniuni se va stabili o nouă procedură comună de acordare și retragere a protecției internaționale, cu termene-limită mai scurte pentru solicitările nefondate sau inadmisibile. Datele persoanelor care sosesc neregulamentar în Uniune vor fi înregistrate în baza de date Eurodac, care va fi reformată.

    Parlamentul a aprobat și noi standarde uniforme pentru toate statele membre, care se vor aplica la recunoașterea statutului de refugiat sau de persoană eligibilă pentru protecția subsidiară. Persoanele care solicită protecție vor trebui să rămână pe teritoriul statului responsabil cu prelucrarea cererii lor sau al statului în care a fost acordată protecția.

    Statele membre vor trebui să le asigure solicitanților de azil standarde de primire echivalente în ceea ce privește, de exemplu, condițiile de locuit, educația și asistența medicală. 

  • Pactul european privind migrația și azilul

    Pactul european privind migrația și azilul

    Eurodeputații au adoptat, miercuri, noua legislație pentru migrație și azil. Rezultat al unui compromis dificil pe un subiect care alimentează, de mai mulţi ani, tensiunile şi diviziunile între cele 27 de state membre ale blocului comunitar, această reformă înăspreşte controalele asupra sosirilor la frontierele blocului comunitar şi stabileşte un sistem de solidaritate între statele membre. Este cu atât mai important cu cât migraţia s-a accentuat în ultimii ani, în special cea dinspre nordul Africii.

     

    De amintit faptul că Uniunea Europeană se confruntă cu o creştere a cererilor de azil, care au ajuns la 1,14 milioane în anul trecut, cel mai ridicat nivel din 2016, potrivit Agenţiei Europene pentru Azil. Datele Frontex arată că intrările ilegale în uniune sunt, de asemenea, în creştere, ajungând la 380.000. Pactul privind Migraţia şi Azilul este prima legislaţie care impune o abordare unitară la nivelul tuturor statelor membre.

     

    „Am promis un sistem care să fie corect cu cei eligibili pentru protecţie, ferm cu cei care nu sunt eligibili şi puternic în faţa traficului de migranţiˮ, a afirmat preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola.

     

    Aceasta a adăugat că legislaţia va asigura că niciun stat membru nu va duce singur presiunea migraţiei, indiferent dacă este pe graniţa Mediteranei sau pe alte rute terestre. Regulamentul aduce proceduri mai simple şi mai rapide pentru selectarea celor care au dreptul la azil şi, în acelaşi timp, pentru întoarcerea celor care nu se califică, între trei şi şapte zile, în funcţie de intrarea ilegală sau legală a acestora.

     

    Un alt element nou este scanarea tuturor migranţilor şi includerea într-o bază de date comună la nivel european, în vederea limitării intrărilor persoanelor care pot reprezenta riscuri la adresa securităţii comunitare. Astfel, vor fi colectate amprente şi imagini faciale de la toate persoanele cu vârsta de peste şase ani şi vor fi înregistrate într-o bază europeană. Migranţii vor fi supuşi unor analize medicale.

     

    Nu în ultimul rând, este instituit un mecanism al solidarităţii, prin care statele asaltate de azilanţi vor fi ajutate de celelalte state membre prin relocări sau prin finanţare.

     

    Totodată, conform noului regulament, statele membre sunt obligate să asigure solicitanţilor de azil anumite standarde de primire echivalente în privinţa condiţiilor de locuit, educaţiei şi asistenţei medicale. Solicitanţii de azil acceptaţi vor putea începe să lucreze cel târziu la şase luni după depunerea cererii.

     

    Cei care au criticat regulamentul au fost parlamentarii de dreapta şi stânga politică extremă, dar şi din restul grupurilor. Potrivit acestora, Pactul nu impune un control şi o limitare suficientă a migraţiei, atentează la drepturile azilanţilor şi instituie un regim asemănător detenţiei la graniţele Uniunii. Reforma va trebui să fie validată oficial de statele membre, probabil la sfârşitul lunii. Obiectivul negociatorilor este adoptarea finală înainte de alegerile europene din iunie.

  • Femeile din Parlamentul European și rolul lor în politică

    Femeile din Parlamentul European și rolul lor în politică

    De-a lungul anilor, numărul femeilor din Parlamentul European a crescut, însă mai este mult de recuperat în privința accesului egal al femeilor la funcții politice.

     

    Doar 31 de femei au fost deputate europene din anul 1952 până la primele alegeri directe, care au avut loc în 1979.
    După aceste alegeri, aproape 16%  dintre europarlamentarii aleși au fost femei.

     

    Apoi, procentului femeilor alese în Parlamentul European a crescut, astfel că, în  februarie 2024 acest procent era de 39,8%.

     

    România nu excelează la capitolul reprezentării femeii în politica europeană. Dintre eurodeputații români, doar 15,2% erau femei în 2023, România aflându-se astfel pe ultimul loc în clasament, potrivit statisticilor europene.

    Nici la nivel național nu stăm prea bine.

    Dacă ne uităm la Indexul privind Egalitatea de Gen, țara noastră ocupă una dintre ultimele poziții din UE privind reprezentarea femeilor în parlament, în guvern sau în consiliile locale.

     

    La nivel european însă, lucrurile stau mai bine.
    În ceea  privește reprezentarea femeilor în Parlamentul European, aceasta este peste media parlamentelor naționale la nivel mondial.

     

    Începând cu ianuarie 2022, Parlamentul este prezidat de o femeie: eurodeputata malteză Roberta Metsola, iar șase dintre cei 14 vicepreședinți sunt femei.

     

    În 2019, două instituții UE au învestit pentru prima dată femei în funcția de președinte: Ursula von der Leyen a devenit președinta Comisiei Europene, iar printre comisari se numărau 12 femei și 14 bărbați.

     

    În același an, Christine Lagarde a fost numită președintă a Băncii Centrale Europene cu susținerea Parlamentului.

    Dacă zona de decizie economică rămâne modestă în ceea ce privește egalitatea de gen și reprezentarea femeilor, la nivel politic, lucrurile se mai pot schimba. Și asta pentru că la viitoarele alegeri europene din 9 iunie, alegătorii vor putea decide câte femei vor fi membre în Parlamentul European pentru următorii cinci ani.

  • Congres PPE la Bucureşti

    Congres PPE la Bucureşti

    La Bucureşti se desfăşoară, miercuri şi joi, Congresul Partidului Popular European. Participă peste 2.000 de delegaţi din 44 de ţări, printre care se numără preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola, şefi de state şi de guverne, preşedinţii de partide şi comisarii europeni care fac parte din familia politică a PPE.

     

    Discuţiile vizează alegerile europarlamentare, viitorul Uniunii, politicile europene, sprijinul pentru Ucraina. şi desemnarea candidatului la şefia Comisiei Europene. Ursula von der Leyen, actuala preşedintă, este singura înscrisă oficial în competiţie. Adunarea Politică a partidului a validat, marţi seara, candidatura acesteia.

     

    În documentul final al Congresului PPE se va regăsi şi solicitarea ca România şi Bulgaria să devină membre cu drepturi depline ale spaţiului Schengen.

    Potrivit preşedintelui PPE, Manfred Weber, cele două ţări respectă toate criteriile pentru aderarea la Spaţiul Schengen. El a spus că formaţiunea sa politică susţine ferm aderarea totală şi imediată a României şi Bulgariei şi a felicitat România pentru aderarea la spaţiul de liberă circulaţie cu frontierele aeriene şi maritime de la 31 martie.

    Roberta Metsola, preşedinta Parlamentului European, a asigurat Bucureştiul că este susţinut de “prieteni numeroşi” care îl vor ajuta să ajungă în Spaţiul Schengen, care nu va fi complet, potrivit acesteia, până nu va fi inclusă şi România.

     

    La Bucureşti este aşteptat şi cancelarul Austriei, Karl Nehammer, cel care a oprit intrarea României în spaţiul de liberă circulaţie, pe cale terestră.

  • Importanța tinerilor în alegerile europene

    Importanța tinerilor în alegerile europene

    În luna februarie reţeau Euranet Plus a susţinut Summitul anual al tinerilor, în prezenţa preşedintei Parlamentului European,  Roberta Metsola.

     

    În calitate de cel mai tânăr președinte al Parlamentului care a existat vreodată, Metsola are ceva de o perspectivă unică de oferit tinerilor ascultători. Ea explică că a intrat în politică de la o vârstă fragedă pentru că a vrut să ia decizii pentru propria generație, în loc să lase oamenii în vârstă să decidă pentru ea.

     

    Mesajul lui Metsola pentru tinerii europeni este “dacă nu votați, alții vor decide pentru voi”. Șeful Parlamentului este de mult un susținător al acordării dreptului de vot cetățenilor de la 16 ani la alegerile UE. Acesta este deja cazul în patru țări UE – Austria, Belgia, Germania și propria ei țară, Malta. De asemenea, vârsta de vot este stabilită la 17 ani în Grecia.

     

    Roberta Metsola, președinta PE, a afirmat: “În fiecare ţată în care merg, mă întâlnesc cu peroane de 16 ani şi le spun că eu consider că ei, la 16 ani, au dreptul să aleagă cine îi reprezintă. Aşa că este responsabilitatea noastră să ne asigurăm că suntem pe cât de implicaţi se poate într-o campanie ţintită către tinerii de 16 ani din ţările UE, pentru că dacă începi să votezi de la o vârstă tânără vei recunoaşte asta ca datorie civică toată viaţa ta”

     

    Conform legislației actuale a UE, statele membre sunt libere să își stabilească vârsta minimă națională de vot pentru alegerile europene. Deşi are convingerea că tinerii de 16 și 17 ani au dreptul la un cuvânt politic, Roberta Metsola a adaugat că nu este suficient să le oferim pur și simplu un vot, implicarea activă a tinerilor presupunând şi alte aspecte:

     

    “Nu trebuie doar să legiferăm asta, ci trebuie şi să creăm o mai bună conştientizare. Conştientizare, educare, lupta cu campaniile de dezinformare şi legiferare sunt asprectele ce ne crează nu numai nouă posibilităţi, dar şi partenerilor noştri din lumea Tech. Trebuie să susţinem acel adevăr care ne ajută să facem alegeri conştiente.”

     

    Potrivit preşedintei PE beneficiul interacțiunii cu tinerii alegători este că ei au cu adevărat o perspectivă diferită, concentrându-se adesea pe probleme precum accesul la educație, oportunitățile de călătorie și preocupările legate de sănătate specifice tinerilor.