Adrian Stoica, cercetător şi director al Grupului de control avansat al roboţilor de la centrul NASA Jet Propulsion Laboratory din Pasadena, California, SUA (autor: Mihai Neacşu)
Adrian Stoica, cercetător şi director al Grupului de control avansat al roboţilor de la centrul NASA Jet Propulsion Laboratory din Pasadena, California, SUA (autor: Mihai Neacşu)
Încă din
noiembrie anul trecut, Comisia Europeană se angaja să achiziţioneze 200 de
roboţi dezinfectanţi pentru spitalele care tratau pacienţi cu Covid, din
statele membre.
În luna iunie
anul acesta doi astfel de roboţi au ajuns în spitale din Slovenia, iar până la
sfârşitul lunii trecute, spitale din București, Constanța și Oradea au primit
astfel de roboți.
Roxana Morea, consilier
de presă al Reprezentanţei Comisiei
Europene în România, a declarat:
Şapte spitale din România au primit
roboţi donaţi de Comisia Europeană, pentru a dezinfecta camerele pacienţilor, sprijinind
astfel reducerea şi oprirea răspândirii infecţiei cu coronavirus. Spitalele
despre care vorbim sunt din Bucureşti, Constanţa şi Oradea şi vor beneficia de
capacitatea acestor roboţi de a dezinfecta o cameră de spital de dimensiuni
standard într-un timp foarte scurt, de aproximativ 15 minute, prin utilizarea
luminii ultraviolete şi de faptul că e posibilă utilizarea unei singure
unităţi, pentru dezinfectarea a 18 camere.Robotul cu numărul 100, din cei 200
achiziționați de Comisia Europeană, a sosit în România şi este utilizat pentru
dezinfecţie la Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni din București. Alte
şase unităţi urmează să fie livrate în perioada următoare.
Roxana Morea, consilier de presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în
România, a detaliat:
Roboţii vor ajunge în alte 22 de state
membre UE, în urma interesului manifestat de acestea. Obiectivul este de a
asigura un mediu steril în spitale, fără a expune personalul la riscuri
nenecesare. Deoarece este vorba despre un proces fizic şi nu unul care foloseşte
dezinfectanţi chimici, acesta este mult mai sigur pentru personalul
spitalicesc, având în vedere că nu mai trebuie să mânuiască sau să transporte
şi să depoziteze produse chimice toxice, periculoase sau corozive. Personalul
de curăţenie poate opera robotul de la distanţă, prin intermediul unei
aplicaţii mobile, iar operaţiunea poate fi iniţiată din exteriorul camerei ce
urmează a fi dezinfectate, astfel încât niciun lucrător din domeniul sanitar nu
este prezent în timpul procesului de dezinfecţie. Furnizaţi de compania daneză
UVD Robots, care a câştigat o procedură de achiziţii publice în regim de
urgenţă, roboţii fac parte din efortul Comisiei Europene de a pune la
dispoziţia statelor membre echipamente utile şi necesare în gestionarea
pandemiei. 12 milioane de euro sunt disponibili în total, prin intermediului
Instrumentului de sprijin de urgenţă, pentru achiziţionarea a peste 200 de
astfel de roboţi.
Un număr de 29 de roboţi
dezinfectanţi au ajuns în spitale din Belgia, Denemarca, Germania, Estonia,
Irelanda, Grecia, Spania, Croaţia, Lituania, Luxembourg şi Olanda. Şi alte
spitale din România şi din UE, ce tratează pacienţi cu Covid şi sunt interesate
să primească un robot de dezinfecţie pot să facă acest lucru, înscriindu-se pe pagina de internet:
ec.europa.eu/eusurvey/runner/dessinfection_robots.
Inteligenţa artificială este ultima invenţie pe care o mai face omenirea. Celelalte invenţii vor fi făcute de către inteligenţa artificială. Este aprecierea făcută de Nick Bostrom, director la Future of Humanity Institute, iar felul în care evoluează lucrurile pare să-i dea dreptate. Aceasta pentru că, subiect desprins din literatura science-fiction cândva, intelegenţa artificială este tot mai prezentă în viaţa de zi cu zi, fiind aproape de neimaginat o lume în care efectele acesteia să nu-şi pună amprenta asupra tuturor. În termeni abstracţi, înţelegem prin inteligenţă artificială un ansamblu de tehnologii care permit computerelor să înveţe din propria experienţă şi să efectueze sarcini complexe.
Optimizând continuu resursele pe care le au la dispoziţie pentru a atinge un anumit obiectiv, computerele reuşesc, cu o viteză incredibilă, să obţină rezultatele scontate, printr-o abordare net superioară celei umane. Toate acestea, folosind cantităţi astronomice de date şi algoritmi. În termeni efectivi, asistenţii virtuali inteligenţi sau funcţiile semiautonome de siguranţă ale maşinilor sunt doar două exemple, dar lista este extrem de lungă. Iar specialiştii creionează un viitor care relevă o implicare masivă a inteligenţei artificiale, dialogurile om-robot urmând să devină o normalitate. Beneficiile inteligenţei artificiale sunt incontestabile. Iar acesta este şi unul dintre motivele pentru care ţările avansate, în principal, acordă o atenţie sporită şi sume pe măsură acestui domeniu. Este şi cazul Uniunii Europene, pentru care inteligenţa artificială reprezintă o prioritate.
Potrivit comisarului pentru economie digitală și societate digitală, Mariya Gabriel, Inteligența artificială transformă lumea în prezent, așa cum a făcut-o electricitatea în trecut. Împreună cu statele membre, vom investi mai mult pentru a introduce inteligența artificială în toate sectoarele economiei, vom sprijini competențele avansate și vom spori la maximum disponibilitatea datelor. Grație planului de acțiune coordonat, Europa va putea să valorifice avantajele inteligenței artificiale în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor și să concureze la nivel mondial, asigurând totodată un climat de încredere și respectarea valorilor etice.
Mariya Gabriel Obiectivul strategiei noastre este simplu: să oferim Europei tehnologii bazate pe inteligență artificială, care sunt atât eficiente, cât și centrate pe om. Etica și dezvoltarea economică a inteligenței artificiale nu se opun, exact invers! Încrederea cetățenilor noștri în inteligența artificială este esențială pentru a profita din plin de beneficiile pe care le aduce tehnologia. Transformarea digitală, inovațiile, progresele tehnologice, economia digitală trebuie să fie articulate într-un mod etic. În contextul strategiei sale privind inteligenţa artificială, adoptată în urmă cu un an, Comisia Europeană a elaborat împreună cu statele membre un plan coordonat pentru promovarea dezvoltării şi a utilizării acesteia în Europa. Acest plan propune acțiuni comune pentru o cooperare mai strânsă și mai eficientă între statele membre, Norvegia, Elveția și Comisie în patru domenii-cheie: creșterea investițiilor, punerea la dispoziție a mai multor date, încurajarea talentelor și asigurarea încrederii.
Pentru că, potrivit Bruxellesului, o coordonare mai puternică este esențială pentru ca Europa să devină lider mondial în domeniul dezvoltării și utilizării inteligenței artificiale etice și sigure de ultimă oră. În acelaşi timp, luată ca întreg, Uniunea are cel mai mare număr de specialişti în inteligenţa artificială, de aceea o strategie de coordonare la nivel european este esenţială. Inteligenţa artificială, care poate fi privită ca o nouă revoluţie industrială, aduce vrând-nevrând şi consecinţe nedorite pentru unii. Una dintre acestea ţine de numărul considerabil de slujbe pierdute în urma automatizării operaţiunilor repetitive. Se estimează că în următorii 10-15 ani roboţi fizici sau virtuali vor diminua drastic sau chiar vor elimina job-uri precum cele de laborant, operator call center, casier, controlul calităţii, recepţioner sau analist de date. Implicit, societatea va suferi transformări, căci pentru toate aceste persoane vor trebui găsite soluţii, majoritatea urmând să fie angajate în domenii ce nu pot fi automatizate, precum îngrijirea vârstnicilor, educația, îngrijirea medicală. Reorientarea profesională spre domenii precum design de site-uri web, editare video, programare, ghidare turistică sau livrare la domiciliu sunt alte variante de luat în calcul. În acelaşi timp, cel puţin deocamdată nu sunt amenințate joburile care presupun creativitate sau cunoștințe din mai multe domenii. Este vorba, între altele, de economiști, producători de aplicații, editorialiști, oameni de știință, artiști sau cei care lucrează în publicitate.
Eurodeputații nu vor să pună obstacole în calea unei tehnologii cu un amplu potențial, dar cer ca dezvoltarea sa vertiginoasă să se facă într-un cadru normativ care să se preocupe de “securitatea, intimitatea, integritatea, demnitatea, autonomia și proprietatea datelor“, se arată în rezoluția adoptată de eurodeputați.
Deputații cer Comisiei să aibă în vedere crearea unei agenții europene pentru robotică și inteligență artificială care să ofere autorităților publice expertiză tehnică, etică și regulatorie.
Există o serie de motive de îngrijorare pentru milioane de oameni care îşi văd ameninţate locurie de muncă, cu atât mai mult cu cât Uniunea Europenă şi-a propus scăderea şi nu creşterea şomajului, subliniază europarlamentarul Renate Weber: “Oare chiar mai avem nevoie de atâta forţă de muncă umană, în următorii ani? Trebuie să ai grijă, inclusiv pentru cei care îţi vin din alte zone ale lumii, imediat să aibă acces la o instruire care să le permită accesul pe această piaţă a muncii. Există o teorie care spune că, cel puţin o perioadă de timp, este normal ca lucrătorii să aibă o participare financiară la aceşti roboţi; deci, să fie coproprietari şi să câştige de pe urma lor. Efectele pot să fie foarte multe şi este, cred, momentul să ne gândim la ele. Ştiu că astăzi poate să pară un pic SF, dar să ştiţi că nu e SF. Toţi cu care am vorbit sunt de acord ca 10 ani este deja termen lung. Dar să ştiţi că am văzut un studiu, care ziceă că în 2050, de profesori n-o să mai fie nevoie căci roboţii chiar vor face treabă bună, medicii…doar ca să comande nişte utilaje, în sistemul de îngrijire la fel, de avocaţi nu va mai fi nevoie, că îi dai robotului tot şi scoate ce trebuie, s-ar putea ca nici sistemul d ejustiţie să nu mai fie cel pe care îl vedem acum… Tot ce a fost SF, acum câteva decenii, vedeţi că a devenit realitate, aşa că…”
Dincolo de mașinile fără șofer, pentru care se propune o asigurare obligatorie și un fond suplimentar pentru a garanta compensarea victimelor posibilelor accidente, se așteaptă ca impactul inteligenței artificiale să se remarce în dispozitive precum drone, roboți industriali, pentru îngrijirea persoanelor, pentru ferme sau ca jucării.
Roboții au devenit parte a vieții noastre şi de aceea aşteptăm cu interes legislaţia care să reglementeze utilizarea acestora, mai ales în cazul în care ar putea provoca daune.