Echipa Rowmania a reprezentat din nou comunitatea românească din Ottawa la o competiţie de Dragonboat, «Tim Hortons International Dragonboat Festival». Evenimentul atrage în fiecare an peste 150 de echipaje, în principal din Canada şi Statele Unite.
Echipajul Rowmania a inclus în fiecare an cel puțin un membru al Ambasadei României din Canada şi a câştigat de mai multe ori competiţia, la diferite categorii. Am stat de vobă cu doamna Flori Suciu, căpitanul echipei Rowmania.
În anul 1910, pe o stradă din centrul Bucureştiului era terminat un
edificiu construit în stil ionic, similar templelor greceşti. Este vorba despre
locul, în care Anastase Simu (academician român, doctor în științe politice și
administrative, colecționar de artă, ocupând funcțiile de secretar la Legația
României la Berlin, membru de onoare al
Academiei Române din 1933, născut la 25 martie 1854, la Brăila şi trecut la
cele veşnice la 28 februarie 1935, la București) a fondat Muzeul Simu, care a
funcţionat ca muzeu privat până în 1927, când Anastase Simu l-a donat statului
român.
Clădirea a fost demolată în 1960, în plină perioadă comunistă, iar pe locul
ei a fost construit un magazin de confecţii renumit la acea vreme, Eva.
Colecţia
muzeului era împărţită în 5 secţii, cuprinzând: arta Antichității, cea
românească, cea franceză, cea bizantină, iar în cea de-a cincea sală se găseau
grafica și colecția de miniaturi. Se găseau aici foarte multe lucrări de
pictori şi sculptori francezi din secolele al XVIII-lea – al XIX-lea. Printre
alte exponate se mai aflau mulaje italieneşti din secolul al XVI-lea sau icoane
bizantine.
Astăzi, Muzeul Simu poate fi din nou vizitat, desigur, virtual. Mihai
Guţanu, director în cadrul Administraţiei muzeelor şi patrimoniului turistic,
Primăria capitalei, ne spune mai multe: Trebuie să le mulţumim celor de la şcoala de arhitectură, Universităţii
Ion Mincu. Acolo, în subsolul facultăţii, funcţionează încă de anul trecut un
muzeu virtual. Ideea celor de la Facultatea de arhitectură a fost să scoată
acest muzeu virtual din interiorul facultăţii şi să-l aşeze într-un spaţiu
public. Şi care altul ar fi fost mai potrivit decât Punctul de informare
turistică al Municipiului Bucureşti, din
pasajul Universităţii.
Reconstrucția în realitate virtuală a exteriorului Muzeului Simu a fost
realizată de Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, în
parteneriat cu Muzeul Municipiului București, Muzeul Național de Artă al
României, Arhivele Naționale ale României și Manifest Cultural, pe baza
planurilor și a fotografiilor de arhivă. Au fost scanate tridimensional și
fotogrametriate obiecte provenite din patrimoniul Muzeului Simu, obținându-se
reprezentări virtuale fidele realității.
Proiectul are ca scop
reconstituirea cât mai fidelă a unuia din cele mai importante muzee de artă ale
Bucureștiului din perioada interbelică. Au fost modelate cu mare acuratețe atât
exteriorul clădirii, cât și prima sală, cea dedicată Antichității, iar
exponatele au fost amplasate într-un un spațiu arhitectural bogat în ornamente,
conform fotografiilor vremii.
S-a reconstruit astfel nu doar o clădire reper a vechiului București, ci și
funcționalitatea acesteia, prin inserarea unor obiecte din Muzeul Simu și prin
recrearea experienței de vizitare. Cu ajutorul unei căști de realitate
virtuală, vizitatorii Punctului de Informare Turistică pot păși în spațiul
Muzeului, iar o variantă accesibilă în mediul online a fost încărcată pe
platforma Sketchfab.
Cât timp mai poate fi vizitat muzeul la Centrul de Informare Turistică a
Municipiului Bucureşti aflăm de la Mihai Guţanu, director în cadrul
Administraţiei muzeelor şi patrimoniului turistic, Primăria capitalei: Muzeul capătă pe zi ce trece
mai mulţi vizitatori şi de la o medie de 10-15 vizitatori pe zi, ieri am avut
30. Urmărim şi noi evoluţia şi interesul pe care îl stârneşte acest muzeu şi
această prezentare în sistem VR (sistem de realitate virtuală sau, în engleză,
Virtual Reality). Dacă vedem că se bucură de interes, vom prelungi perioada în
care Muzeul Simu poate fi vizitat virtual, cu o lună, poate două.
Sau chiar şi şase luni, ne-a promis Mihai Guţanu, care ne-a descris apoi ce
putem vedea pe parcursul acestei vizite: Muzeul propriu-zis a fost un templu grecesc, o copie a Templului lui
Zeus din Olimp. Anastasie Simu a fost un mare colecţionar, care în prima
jumătate a secolului XX, a adunat o colecţie senzaţională. Lucrări de
fotografie de la începuturile fotografiei, a adunat grafică, pictură
românească, (n.r. Theodor) Aman (n.r. 1831-1891, pictor, grafician, pedagog și
academician român, întemeietor al primelor școli românești de arte frumoase de
la Iași și București), (n.r. Alexandru) Severin (n.r. artist plastic mai puţin
cunoscut), (n.r. Rudolf) Schweitzer-Cumpăna (n.r. 1886-1975, pictor și
grafician, român de origine germană sau evreiască profesor la Institutul de
Arte Plastice Nicolae Grigorescu din București, membru al Uniunii Artiștilor
Plastici, secția pictură.), o colecţie de o bogăţie cunoscută la nivel mondial.
El a făcut cunoscută peste hotare dărâmarea muzeului şi scoaterea colecţiilor
din interior mult după ce aceste lucruri se petrecuseră. Şi veneau turişti
italieni, francezi, spanioli şi întrebau unde poate fi vizitat muzeul sau unde
poate fi văzută colecţia de grafică, de guaşă, de tuşuri ale unor remarcabili
graficieni, cum ar fi Camil Pissaro, să spunem. Grafică de Pissaro nu se
găseşte oriunde, există câteva lucrări la Muzeul Luvru şi se găsea la Muzeul
Simu, ca să vorbim despre colecţiile spectaculoase ale muzeului Simu, care pot
fi văzute acum virtual. Toată această bogăţie de obiecte de artă nu mai poate
fi văzută undeva adunată, decât virtual.
Colecția muzeului număra aproximativ 1200 de
piese în momentul în care a fost donată Statului român. Anastase Simu este
primul colecționar de artă care propune construirea unui templu dedicat artelor,
cu scopul educării cultural artistice a locuitorilor orașului conform sintagmei
Nu doar pentru noi, ci și pentru alții
Ploiurli ti nu suntu duri, deadun cu una veara cabaia cu can’ină, adusira una criză cabaia mari tru agricultura românească. Xerea zn’iipsi cama di un cirec dit siminarli agricole di estan — fac timbihi reprezentanţal’ii a fermierlor. Nai ma zn’iipsiti suntu agarli di misur, ama mari problemi, spun specialiştil’i, suntu şi la floarea soarilui ica soia. Moldova (est) easti zona nai cama zn’iipsita, ama xerea agudi şi bună parti dit Dobrogea (sud-est), Banat (sud-vest) ica Crişana (nord-vest).
Prezidentul a Ligal’ii Asociaţiilor Producătorlor Agricoli dit România, Laurenţiu Baciu, s-aşteaptă la producţii cu 25-30% ma n’it andicra dit 2014 şi la cheardiri di aproapea doauă miliardi di euro. El spuni că, tru aesti condiţii, fermierl’ii nu pot s-ndreaga naulu an agricol şi diplândzi, tu idyiul chiro, ixichea di disponibilitati a bancherlor tra s-da mparmuturi di aoa si nclo ti sectorlu agricol şi absenţa di la birou a responsabililor ali administraţie, ti suntu tru adyea. Autorităţle taxescu, toradioara, că va s-da agiutoare tt culturli n’it. Tru marli exploataţii, ministerlu ali Agricultura lipseasti s-ndreaga isachi ma largurii di finanţare, tru cari easti ananghi di acordul ali Uniuni Europene.
Baciu cutugurseasti si agalisearea ti procedurli di agiutor ş-că fermierl’ii nu pot ş-asigurispeasca culturle tru xeri ica ngl’eţ, iara agiutoarili cari la si da tru ahtari situaţii agiungu amanat. Iara calvarlu a fermierlor nu pari sa s-bitisească dip ayon’ea. Meteorologil’i spun prognoza că şi tru dzalili ti yin kirolu va s-hiba can’ina tru ma marea parte a vasiliil’ei şi masi aoa si aclo suntu aştiptate ploi slabe, di scurtă durată. Ase că ixichea di apă dit loc va s-armana tu idyea scara tru regiunile agricole dit estul, sud-estul, sudul şi ascapitata a vasiliil’ei. Diplânsă şi tru an’il’i tricuţ, devalizarea a sistemlui di irigaţii dit perioada comunistă agiumsi diznau tru dezbaterea publică.
Reabilitarea a unei infrastructura di irigaţii la nivel naţional custuseasti aproapea un miliardu di euro. Tru numa a Guvernului, ministrul Agricultural’i, Daniel Constantin, spuni că aesta poati s-hiba finanţată cu fonduri europene, prit acatarea tru isapi tru aşi-numasitlu “plan Juncker”, un proiectu di investiţii publiti ti poartă numa a şeflui di la executivlu comunitar şi cari va s-aruca tru economiile a văsiliilor membre cama di 300 di miliardi di euro. Constantin adavgă că acata tru isapi şi un acordu politic parlamentar, prit cari s-hibă promovat un nom mutrindalui reabilitarea a sistemlui di irigaţii tru yinitorl’i tinti ani.
Tu kirolu di ma ninti izvurlu di amprotusa di apă tru sistemlu di irigaţii, Dunărea eara işisi calamitată. Nivelu a araului scădzu ahât multu tru perioada dit soni, câte s-aproaki di nai cama n’itli coti nreghistrate varaoară. Baziaş, nica tru intrata tru vasilie, debitlu easti cu 50% ma n’ic andicra di media multianuală a perioadal’ei, a deapoa Galaţi, nai ma marli casaba-portu fluvial dit România, tamama nolgica di cupan’e isi tu migdani un singir di hamunisii di arina. Uidisit cu spusa a specialiştilor, tru yinitoarili dzali, nivelu a Dunăl’ei ma largu va sa scadă.
Angrapsearea: Bogdan Matei
Armanipsearea: Tascu Lala
Producţiili la misur, garnu şi floarea-a soarlui înreghistrati tru chirolu dit soni u aduti România pi protili locuri tru UE, iara la rapiţă s-aminta nai cama bună producţie dit istoria a vasiliil’ei. Acatata tru isapi tra lucrari, nu di multu chiro, dimec di aproapea 45 di an’i, rapiţa agiumsi s-hiba siminata tru aestu chiro pi una suprafaţă di cama di 450 di n’il’i di ictari, iara 80% dit producţie s-duti la exportu, hiindalui ufilisita tra biodiesel. Specialiştil’i spun că România poate s-agiunga diznau birichetea ali Europa, tru condiţiile tru cari, an di an, agricultura u ndrupasti vartos economia naţională.
Ia ti spunsi vitepremierlu Daniel Constantin, ministru ali agriculturia şi dezvoltari rurala, tru un interviu ti lu-deadi tra Radio România:
“Agricultura, anlu ti tricu, dit atea crişteare di 4% avut una contribuţie extraordinară, di 1,5% – 1,7%, di furn’ia a aistei producţii multu mari şi di furn’ia că aestă producţie na agiuta s-exportăm multu di multu. Minduescu că putem ma multu andicra di ahat cate pana tora featim exportu şi exportăm parmatia primă. Mutrescu şi protili tifri dit 2014, ma s-apraftasim s-procesăm şi deapoa s-exportăm valoarea adăvgată minduescu că putem s-nregistrăm amintatiti ma mari tra fermieri deapoa şi amintatiti ma mari la bugetlu di stat. Aesta va s-dzaca că pi idyiul nivel di producţie putem s-avem una marjă di profit multu ma mari.”
Tru naulu program naţional di dezvoltari rurală 2014-2020, restructurarea şi criştearea a exploataţiilor agricoli easti protlu scupo. Ministurlu Daniel Constantin exighiseasti (track): Avem nai cama marea suprafaţă, him pi protlu loc tru Europa dit videala a agarlor siminati cu misur şi dit videala, vahi, a cantitatil’ei, ama aesta nu însimneadza că avem nai cama marli randamentu. Avem iuva anvarliga di 4 – 4,5 di tonuri la ictaru. Dezavantajlu ti lu-avem easti că una suprafaţă multu mari, ti amartie, easti nica sarmi-sarmi tru exploataţii multu n’it, di până la 5 ictari.”
Ti atea, fermierl’ii cari au tru lucru anamisa di 5 şi 30 di ictari di agari, va s-l’ia ahurhindalui di anlu ti yini, una sumvenţie ma mari dit fonduri europeani şi di la bugetlu di stat, respectiv 210 di euro pi ictar. Apofasea ari scupolu tra s-da curayiu ti adunarea stog a agarlor ti siminari, ti furn’ia ca persoanili cari au n’it cumat, ma n’it di tinti ictari pot sa s-aduna stog tra s-l’ia di la stat paradz ma multa. Tru atea ti mutreasti agiutorlu ti siminarea a soiurlor româneşti di dardzavat, ministurlu ali agricultura dimanda nai sumvenţii tra cari aşteaptă vulusearea ali Comisie Europena. Atel’i cari au solarii va s-l’ia 3 n’il’i di euro ti ictar sumvenţie, iara atel’i cari au seri, 6 n’il’i di euro ti un ictar.
Armanipsearea: Tascu Lala
Vruţ soţ şi priiatin’i,
Pi 1 di meslu brumar 2013 si fac împlin’i 85 di an’i di radiofonie românească. Unâ aniversare cu care nâ mârim pi care u evocăm cu ma multă ică ma puţână nostalghie şi care nâ determină să nâ bâgăm întribări dispri v’initor. Aniversarea easte unâ araste ca Radio România Internaţional să vă provoacâ, la ediţia di anlu aestu a «Dzuâl’lei a Ascultătorului », să raspundiţ la întribarea: “Care va sibâ v’initorulu a radioului trâ xinâtate?”
Di la momentile di arhiusitâ şi până azâ, radioulu fu supus a multor provocări, condiţionate ică di alâxerile produse în peisajul media, pricum arâspândirea a televiziunil’ei, dezvoltarea a posturilor private di radio, apariţia a Internetului şi, ma recentu, a reţealilor soţiale, hibâ că di progresulu tehnic, pricum dezvoltarea a modalităţilor di recepţie şi di transmisie. Ca răspunsu si alâxi producţia radio şi si alâxirâ conţânuturile radio. Emisia şi recepţia radio si modernizarâ.
Factori politiţ, alâxiri di reghim, polimuri au influentatâ misiunea a radiourilor şi emisiun’ile a lor, iara factori economiţ, pricum perioade di creaştire ică di criză economică, decisirâ, acsi cum ştim tuţ, asupra a numirului posturilor şi a emisiun’ilor. Posturile internationale au cunoscutâ arada di alante posturi di radio aeste evoluţii.
Aşima, vruţ ascultători, vă invităm să nâ spuniţ ică să nâ scriiţ cum minduiţ că va sâsi dezvoltâ tru an’il’i ţi v’in posturile di radio trâ xeane şi ţi astiptări aveţ di la eale! Cum va sibâ şi cât di mare va sibâ oferta globală a emisiun’ilor trâ xeane? Pi ţi căl’iuri va sâ si transmitâ aţeale ma multile emisiun’i internaţionale? Care va sibâ rolul a posturilor di radio internaţionale într-unâ lume tru care accesulu la informaţie easte tut ma lişor?
Aştiptăm cu mare interes răspunsurile a voastre la întribarea: “Care va sibâ v’initorulu a radioului trâ xeane?”. Aţeale mai interesantile 20 contributii va sibâ răspâltite cu premii.
Ca di aradâ, pi timel’lu a răspunsurilor a voastre va sâ realizăm «Dzua a Ascultătorului» la Radio România Internaţional, ţi va sibâ tru prima duminică a meslui noiembriu, adică pi 3 noiembriu anulu aestu. Aştiptăm răspunsurile hibâ că înreghistrat, ma că si aveţ dor să vă sunăm trâ înregistrare audio contribuţiile a dvs., hibâ că în scris, pri-tru e-mail, prin scrisori, pi faxu, pi Facebook sau directu pri-tru formularulu di răspunsu di pi site-ul RRI. Coordonatile a noastre suntu: Radio România Internaţional, str. General Berthelot nr. 60–64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail arom@rri.ro. (Irina Adamescu, Eugen Cojocariu)