Radio România Internațional

Tag: româneşti

  • Echipele româneşti de fotbal în cupele europene

    Echipele româneşti de fotbal în cupele europene

    Patru echipe române de fotbal evolueazǎ, saptǎmâna aceasta, în turul trei preliminar al competiţiilor europene.



    Steaua Bucureşti a plecat deja cǎtre Kazahstan, unde va întâlni, miercuri, echipa Aktobe, în prima manşǎ a confruntǎrii pentru un loc în playoff-ul Ligii Campionilor. Elevii antrenorului Constantin Gâlcǎ vin dupǎ un debut de sezon neconvingǎtor. Dupa înfrângerea în Supercupǎ, în faţa Astrei, steliştii au câştigat urmǎtoarele douǎ partide, ambele cu Rapid, respectiv cu 2-1 în Cupa Ligii şi cu 3 la 1 în prima etapǎ de campionat. Jocul roş-albaştrilor nu s-a ridicat însǎ la nivelul evoluţiilor de anul trecut, poate şi din cauza faptului cǎ lotul de jucǎtori s-a subţiat serios dupǎ plecǎrile din varǎ.



    În turul al treilea al Ligii Europa, România este reprezentatǎ de trei formaţii. Douǎ dintre ele joacǎ, joi, pe teren propriu. Astra Giurgiu primeşte vizita echipei cehe Slovan Liberec. Dupǎ succesul cu Steaua din Supercupǎ, vicecampionii de anul trecut au înregistrat victorii concludente şi în jocurile care au urmat: 4-1 la Braşov, în Cupa Ligii, şi 2-0 la Chiajna, în prima etapǎ de campionat.



    Tot cu o echipǎ din Cehia se confruntǎ şi Petrolul. La Ploieşti vine formaţia Viktoria Plzeň, grupare care a avut, în anii din urmǎ, un parcurs internaţional bun, care a inclus şi o participare în faza grupelor Ligii Campionilor. Formaţia românǎ are însǎ un lot solid, din care face parte şi unul dintre cei mai valoroşi jucǎtori români ai ultimului deceniu, Adrian Mutu. În acest debut de sezon, Petrolul a cedat în Cupa Ligii în faţa Universitǎţii Cluj, cu 0 la 1, dar a învins la Braşov, în prima etapǎ de campionat, cu 1-0.

  • Tricutlu daima prezentu

    Tricutlu daima prezentu



    Un zbor faţi carieră tu România. Tu dzâlili dit soni sâ zburaşti cabaia ti torţionari, ti aţel’i cari tu chirolu a regimlui comunistu cumândusirâ hâpsăn’i tu cari opozanţâl’i politiţ era ncl’işi cu scupolu ti exterminari fizicâ. Easti zborlu, maxus, di an’il’i di ahurhitâ, an’il’i 50 şi giumitati di an’il’i 60, cându s-ufilisea metoda stalinistă a gulagurlor, hâpsăn’i şi colonii di hâpsăn’i cu regim multu sertu. Oamin’il’i era ncl’işi fără trâdzeari mânâ, di la casa a lor ică di pi geadei. Prota furâ victimi mărl’i politicien’i ali istorie anterioară ali Românie şi intelectuali di dreapta. Intrarâ tru hâpsăn’ili di exterminari aţel’i cari avea alumtatâ ti România giumitati dit secolu XX, personalităţ vârtoasi, oamin’i cu studii cu anami tu xinâtati, elita românească a aţilor momenti. El’i eara ostatiţ tu vâsilia a lor işiş, puţân’i hiindalui aţel’i cari puturâ s-fugâ tu xeani, achicâsindalui că ma s-armânâ tru România sum dominaţie lâhtâroasâ sovietică va lâ si bagâ sum semnul a ntribaril’ei nica şi simpla existenţă. Hiindalui şi pi unâ ilichie niintatâ, majoritatea murirâ tu hâpsăn’i, tu condiţii lâhtâroasi.



    Deapoa, anda regimlu comunistu agiumsi tut ma sertu ş-ma sigur, agiumsirâ tu aesti hâpsăn’i atel’i cari s-ncuntrarâ ti confiscarea ali industrie şi agriculturâl’ei, teologi ică oamin’i aplo ali biserică, opozanţâ cari alumtarâ cu arma tru mână, atel’i cari cutugursirâ icâ maşi feaţirâ şicaie cu năil’i stăpân’i a vâsiliil’ei. Ndauâ numi — Sighet, Piteşti, Periprava, Canalul Dună-Amarea Lae — agiumsirâ cunuscuti ca locâri di amprotusa a şingirlui di hâpsăn’i adrati di comunişti. După surparea a comunismului, tu Andreu 1989, responsabilii ti fânicadz, maxus şefl’ii a arâdâpsitilor hâpsăn’i politiţi comunisti, puturâ di ascâparâ di sancţiunea a societatil’ei, nica şi s-hibâ pâltiţ ti activitatea-a lor ufiţialâ dit an’il’i 50 icâ 60. Subiectul fu adus tu prota thesi tora ma ninti cându jurnaliştil’i lu aflarâ Alexandru Vişinescu, caplu a hâpsanil’ei di Râmnicu Sărat, tu chirolu 1956-1963, nai cama teribilă dit istoria represiunil’ei comunisti, tora, un auş isih cari, la 88 di an’i, bâneadzâ cu unâ pensie di stat ţi easti duri şi cabaia mari. Cazlu aflat di jurnalişti agiumsi s-hibâ evenimentu di maxim sinfer tră opinia publică, aşi că unâ acţiuni a giudicolui nchisi contra a lâhtâroslui cap a hâpsanil’ei comunistă. Deapoa, guvernul nchisi pi dezbateri un proiectu di nom cu ascupolu ta s-ndreagâ, s-hibâ niheamâ şi amânat problema a compensaţiilor ţi lâ si cad a victimilor di furn’ia a torţionarlor comunişti.



    Dit aestă dezbateri, iasi tu migdani unâ boaţi limbidâ şi profesionistă. Easti zborlu di tinirl’ii specialişti a Institutlui di Investigari a Crimilor a Comunismului şi Memoria a Exilului Romanesc (IICCMER), cari dizvârteaşti un lucru profesionistu di documentari istorică şi cercetari arheologică. Acâ tricurâ 50-60 di an’i, el’i scot tu videalâ toarâli a crimilor, martori nica şi stipsiţl’i. După Vişinescu, un altu cap torţionar comunistu, Ion Ficior, cari u cumândusi colonia di lucru di Periprava tu chirolu 1958 şi 1963, fu stipsitu ti genocid tră regimlu di exterminari pi cari lu bâgarâ tru practico. Puţân’il’i oamin’i ţi armasirâ tru banâ dit aestu lagăr şi a chirolui ţi tricu di atumţea pirmitusescu lucri lâhtâroasi ti bana a aiştui lagăr şi ti caplu a lui, Ion Ficior. Ma multu di mărtria a atilor ţi armasirâ tru banâ şi scutearea tu migdani a lucurlui faptu di torţionari, atel’i di la Institutlu di Investigari a Crimilor a Comunismului dizgroapă armâsâturli piminteşti a heroilor vâtâmaţ tu hâpsăn’ili comunisti, di li aflarâ mplini di toarâli a trân’ipserlor fapti aoa şi 6 dechenii ş-cama.



    Textul: Marius Tiţa


    Apriduţearea: Taşcu Lala



  • Catastisea a economiil’ei româneşti

    Catastisea a economiil’ei româneşti

    România ari ananghi di trei ingredienti di thimel’iu ti amintarea a investiţiilor, cundile, la un seminar di speţialitate ndreptu Bucuresti, economistul-şef a Bancâl’ei Nationale, Valentin Lazea: Noi avem tu România nai pţânu trei imperfecţiuni mări a pâzaril’ei, aţeali trei i-uri, cum mi ariseaşti s-lâ spun. Easti zborlu di infrastructură, instituţii şi inovare. Iara problema nai cama mari easti că, tu kirolu anda inovarea ţâni di un stadiu superior a factorlor di producţie, infrastructura şi instituţiile ţân di catastisea di thimel’iu, catastisea primarâ dimi, tra s-poatâ s-minâ dit prota fază a evoluţiil’ei economiţi lipseaşti s-aibă instituţii buni şi infrastructură bună şi noi nu şidem ghini dimi vahi şi aestâ exighiseaşti câţe vinirâ investitorl’ii la noi ma amânat ş-tu numir ma n’ic andicra di cât vinirâ tru vâsiliili di ningâ noi”.



    Di altă parti, tu minduita al Lazea, aţel’i cari spun câ sectoari cata cum aţel bancar icâ metalurgic lipsea s-hibâ ţânuti tu mâna a statlui şi a capitalui autohton, lipsea sâ s-mutreascâ la turism, paradigmâ, iu rezultatili înreghistrate tu aeşţâ dit soni 15-20 di ani suntu practic insesizabili. Tu arada a lui, prezidentul a Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, feaţi timbihi ti nihâirlâtica energheticâ ali economie naţionalâ. El cundil’e câ România easti treia nai cama energofagă economie dit Europa, cu un consum di energhie di dauă ori şi giumitati ma mari andicra di media europeană, ahtari turlie că iţi cât multi agiutoari tu pâradz vrea s-aproaki nâscânţâ producători industriali el’i nu pot s-hibâ competitivi. Dumitru spusi ş-ti performanţa multu scădzută a agriculturâl’ei, cari easti vârtos ligatâ di condiţiile climateriţi şi ari zn’ii di furn’ia a gradlui analtu di ampârţari a exploataţiilor agricole.



    Viţeguvernatorlu BNR, Bogdan Olteanu, feaţi timbihi, dit altâ videalâ, câ România easti tu piricl’iul ta s-ampuliseascâ cu unâ fudzeari dăldză-daldză a forţâl’ei di lucru analtu calificate ma s-nu asiguripseascâ criştearea-a compititivitatil’ei, em pi nivel di indivizi, em ş-ca societate. El spusi câ nai cama yilipsitor tu aestâ noimâ easti exodlu a yiaţârlor. Ministrul ti IMM-uri, mediul di afaceri şi turismu, Maria Grapini, lugurseaşti că şi dumenea a fiscalitatil’ei caftâ ndridzeri. Grapini va, di altâ parti, bâgarea tu lucru a TVA pi tut şingirlu di producţie, cari ţi s-hibâ dimensiunea a ţifrâl’ei di afaceri a companiilor si n’icşurarea a impozitlui pi amintatiţli a microîntreprinderlor, dit alunar, di la 3 la 1,5%. Ministurlu tră IMM-uri nica spusi câ dit veară va s-hibâ bâgat tu parctico impozitlu forfetar, ama şi unâ taxă pi valoarea adăvgată n’icşuratâ la 9% ti produsili di panificaţie. Grapini cundil’e ama, ca aşteaptă minduita a Ministerlui di Finanţe tu ligătură cu aesti alâxeri fiscali.