Tag: romani din strainatate

  • România 43

    România 43

    Primul Curs dedicat problematicii românilor din afara României” lansat de Ministerul Românilor de Pretutindeni




  • Jurnal românesc – 01.11.2017

    Jurnal românesc – 01.11.2017

    Ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstârnac, a efectuat o vizită de lucru în Bulgaria vecină în perioada 27-30 octombrie. Cu această ocazie a avut loc o întrevedere cu autorităţile locale din Vidin în cadrul căreia părţile au discutat despre modalităţi de promovare şi păstrare a patrimoniului cultural şi lingvistic specific celor două comunităţi etnice. Andreea Păstârnac s-a întâlnit cu elevii şi profesorii de la Liceul românesc Mihai Eminescu” din Sofia, precum şi cu reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei din Bulgaria. În cadrul întrevederii au fost discutate proiecte referitoare la educaţia în limbile română şi bulgară şi schimburi de bune practici privind programele pentru diaspora. Totodată, au fost evidenţiate posibilităţile de cooperare pentru schimburi de tineri şi înfrăţiri între şcoli şi licee, precum şi proiectul recent lansat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni Descoperă şi cunoaşte România”. În cadrul vizitei, Andreea Păstârnac a mers şi la organizaţia AVE” Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria, cu sediul în Vidin, unde copiii care urmează cursuri de limba română în regim de clase-pilot au prezentat un program artistic în limba română. Ministrul a vizitat şi Biserica Românească Ortodoxă Sfânta Treime” din Sofia şi a participat la cea de-a XVIII-a ediţie a Festivalului Internaţional folcloric al cântecului şi dansului româno-vlah 2017 Tradiţii româneşti vii” organizat în regiunea Vidin de Asociaţia Vlahilor din Bulgaria.



    Asociaţia Femeilor Românce din Italia a transmis o scrisoare deschisă către Comisiile parlamentare pentru romanii de pretutindeni din Senat şi Camera Deputaţilor şi Ministerul pentru Romanii de Pretutindeni cu privire la efectele negative ale migraţiei economice asupra copiilor. Prin acest document organizaţia trage un semnal de alarmă şi întreabă dacă diaspora reprezintă o prioritate pentru Guvernul României, în contextul în care, potrivit adevarul.ro, un copil de 12 ani din judeţul Buzău a fost legat de un copac şi tăiat pe corp cu un cuţit de tatăl său. Bărbatul a filmat agresiunea şi a trimis apoi imaginile mamei băiatului pentru a se răzbuna pe aceasta că l-a părăsit şi a plecat în Spania. Agresorul, care a mai stat în spatele gratiilor pentru tâlhărie, e deja internat într-un spital de psihiatrie şi cercetat pentru lipsire de libertate şi rele tratamente aplicate minorului. Aproape 4 milioane de români lucrează şi trăiesc în străinătate, iar numărul copiilor rămaşi acasă fără părinţi depăşeşte cifra de 300.000. România are veşnic alte priorităţi, instituţiile în cauză sunt mereu nepregătite legislativ, programatic sau/şi financiar, parlamentarii din comisiile pentru romanii de pretutindeni, cărora întotdeauna le-a fost adusă la cunoştinţă situaţia, recunosc gravitatea problemei. Trebuie intervenit urgent în susţinerea familiilor, pentru că timpul trece, iar fenomenul migraţiei afectează întreaga societate, mai atrage atenţia Asociaţia Femeilor Românce din Italia.



    Camera Deputaţilor de la Bucureşti a adoptat pe 31 octombrie, în calitate de for decizional, modificările propuse la sistemul unitar de pensii publice, dar şi o serie de prevederi referitoare la protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate. Textul legislativ permite cumularea pensiei de invaliditate şi a celei de urmaş cu veniturile obţinute din activităţi independente, cum ar fi drepturile de autor sau cele obţinute ca persoană fizică autorizată. Prevederea nu se aplică pentru cei care s-au pensionat anticipat. Plenul Camerei Deputaţilor a aprobat şi modificări ale legii privind protecţia românilor care lucrează în străinătate. Astfel, ofertele ferme din contracte vor cuprinde, între altele, datele de identificare ale angajatorului străin, timpul de muncă şi de repaus şi condiţiile de transport şi repatriere ale salariaţilor români, inclusiv în caz de boli profesionale, accidente de muncă sau deces.

  • România 43

    România 43

    Crearea unui cadru legislativ clar şi eficient în materie de acordare a cetăţeniei o prioritate a Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.




  • România 43

    România 43

    Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor face demersuri pentru modificarea legii nr. 186/2016 privind domeniul asigurării unor categorii de persoane în sistemul public de pensii. Interviu cu preşedintele Comisiei, deputatul Constantin Codreanu.



  • România 43

    România 43

    Dosarul cetăţenia română” pe ordinea de zi a Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.




  • Jurnal românesc – 26.12.2016

    Jurnal românesc – 26.12.2016

    Mesaje de Crăciun



    Lideri politici şi religioşi au adresat românilor mesaje de Crăciun. Preşedintele Klaus Iohannis le-a transmis conaţionalilor, într-un mesaj video postat pe Facebook, că, în ciuda provocărilor din ultimul an, pot fi găsite motive de optimism, precum şi puterea de a construi o societate mai bună. Pe aceeaşi reţea de socializare, premierul Dacian Cioloş a scris că, pentru el, Crăciunul a fost întotdeauna o sărbătoare în care credinţa s-a întrepătruns cu puritatea sufletului de copil, cu protecţia şi iubirea părintească. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, în Pastorala de Crăciun 2016, a îndemnat la “creşterea copiilor ţării în iubirea faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni”. Totodată, Preafericitul a chemat la “ajutorare frăţească” şi “facere de bine”.



    Preşedintele va anunţa după Crăciun numele premierului desemnat



    Preşedintele României, Klaus Iohannis, va anunţa, după Crăciun, numele premierului desemnat. Şeful statului a avut înainte de sărbători consultări pe această temă cu partidele politice care au intrat în Parlament în urma alegerilor de pe 11 decembrie. Coaliţia majoritară PSDALDE, care deţine 54% din mandate şi este susţinută în Legislativ şi de UDMR, a propus-o ca premier pe social-democrata Sevil Shhaideh, fost ministru al Dezvoltării. Dintre partidele de dreapta, doar PMP, condus de fostul preşedinte Traian Băsescu, a venit cu o propunere de premier, în persoana lui Eugen Tomac. PNL şi USR au anunţat că vor face opoziţie şi nu vor susţine un guvern format în jurul PSD.



    Bilanț Lazăr Comănescu



    Ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu, a susţinut joi, 22 decembrie, o conferinţă de presă în care a prezentat bilanţul mandatului său la conducerea MAE. Înaltul oficial a apreciat cu acest prilej modul în care Ministerul de Externe a răspuns cerinţelor şi doleanţelor cetăţenilor români din străinătate la alegerile parlamentare din acest an. În plus, Lazăr Comănescu a salutat înfiinţarea în 2016 a patru noi consulate, adăugând că s-a aprobat înfiinţarea altor două noi consulate generale, la Miami şi Edinburgh. Mai mult, el a precizat că se are în vedere extinderea reţelei consulare şi în Australia sau în Germania. Tot în ideea de a veni în sprijinul doleanţelor cetăţenilor români din străinătate, a fost “upgradat întreg sistemul informatic consular în serviciul extern”. Şeful diplomaţiei de la Bucureşti a mai spus că “România a avut rolul esenţial (…) în realizarea acordului dintre Uniunea Europeană şi Canada, cu privire la liberalizarea vizelor.” Pe 30 octombrie 2016, vă reamintim, în cadrul Summit-ului UE-Canada, de la Bruxelles, s-au semnat Acordul economic şi comercial cuprinzător între Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Canada, pe de altă parte (CETA), precum şi cel de Parteneriat Strategic între UE şi Canada. Canada a anunţat că va elimina toate vizele pentru cetăţenii români şi bulgari de la 1 decembrie 2017.



    Restricții de circulație în Bosnia



    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau doresc să se deplaseze în Bosnia şi Herţegovina că, pe fondul nivelului de poluare extrem de ridicat din ultimele săptămâni, autorităţile cantonale din Sarajevo (include oraşul Sarajevo şi suburbiile), au luat măsuri privind introducerea regulii de circulaţie a autovehiculelor, pe principiul numerelor de înmatriculare pare/impare. Astfel, în ziua de 26 decembrie 2016, au drept de circulaţie pe drumurile publice din Cantonul Sarajevo autovehiculele al căror număr de înmatriculare se termină cu cifră pară. Măsura cu caracter temporar se aplică atât autovehiculelor înmatriculate în Bosnia şi Herţegovina, cât şi celor cu numere străine, cu excepţia autoturismelor cu numere diplomatice. Amenzile pentru nerespectarea deciziei autorităţilor din Cantonul Sarajevo sunt cuprinse între cca. 500 şi 2500 euro pentru persoane juridice, respectiv între cca. 250 şi 500 euro pentru persoane fizice.



    Avertismente de călătorie



    Ministerul Afacerilor Externe a emis mai multe noi avertismente de călătorie în Burundi, Kenya şi Tanzania. În plus, având în vedere evoluţia îngrijorătoare a situaţiei de securitate din Siria şi Libia, Ministerul Afacerilor Externe recomandă cu fermitate cetăţenilor români să evite orice fel de călătorie în aceste ţări, iar celor care se află încă pe teritoriul sirian sau libian să părăsească imediat aceste zone. Pentru informaţii suplimentare consultaţi pagina de internet www.mae.ro. Totodată, cetăţenii români care se deplasează în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă” (disponibilă gratuit în App Store şi Google Play), ce oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.

  • Debutul perioadei de înscriere în Registrul electoral a românilor din străinătate

    Debutul perioadei de înscriere în Registrul electoral a românilor din străinătate

    Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) anunță că, începând de la 1 aprilie 2016, alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate se pot înscrie în Registrul electoral, inclusiv cu opțiunea pentru votul prin corespondență, în perspectiva alegerilor parlamentare din acest an.



    Înscrierile se pot face până cel mai târziu cu 48 de ore după începerea perioadei electorale pentru alegerile parlamentare, prin perioadă electorală înțelegând intervalul de timp care începe la data aducerii la cunoștință publică a zilei alegerilor și care se încheie odată cu publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului scrutinului.



    Pentru cei care doresc să voteze prin corespondență, este obligatorie înscrierea în Registrul electoral cu această opțiune. Conform Legii nr. 288/2015 privind votul prin corespondență, precum și modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cei interesați trebuie să depună personal sau să trimită prin poștă către misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul de domiciliu sau reședință o cerere scrisă, datată și semnată, însoțită de o copie a pașaportului cu menționarea statului de domiciliu, în cazul cetățenilor români cu domiciliul în străinătate, respectiv o copie a actului de identitate și o copie a documentului care dovedește dreptul de ședere, eliberat de autoritățile străine.



    Modelul cererii poate fi descărcat AICI.



    AEP precizează că verificarea înscrierii în Registrul electoral cu opțiunea pentru votul prin corespondență se poate face online, după cinci zile de la expirarea termenului de înscriere, accesând https://www.registrulelectoral.ro/ și introducând datele personale.



    AEP îi încurajează pe alegătorii români să se înscrie în Registrul electoral cu opțiunea pentru votul prin corespondență, pentru a beneficia de facilitatea de a vota de acasă, printr-o procedură simplă și de scurtă durată, evitând astfel costurile unei deplasări și aglomerația de la secțiile de votare.



    Autoritatea recomandă și alegătorilor români cu domiciliul sau reședința în străinătate care nu optează pentru votul prin corespondență să se înscrie în Registrul electoral, deoarece înregistrarea le oferă facilitatea de a vota la o secție de votare din apropierea domiciliului sau reședinței, scutind astfel costurile și timpul pierdut cu deplasarea la secțiile de votare de pe lângă ambasade, consulate sau institute culturale. În localitățile sau grupurile de localități unde sunt înregistrați cel puțin 100 de alegători români cu domiciliul sau reședința în străinătate vor fi înființate secții de votare.



    Fiecare alegător înscris în Registrul electoral cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate va fi arondat de AEP unei singure secţii de votare. Alegătorul român din străinătate poate afla la ce secție de votare este arondat, inclusiv adresa acesteia, accesând https://www.registrulelectoral.ro/ și introducând datele personale.



    AEP precizează că înscrierea în Registrul electoral nu este obligatorie și că au drept de vot toți alegătorii români care au domiciliul sau reședința legal stabilite în străinătate.



    Pentru mai multe informații privind înscrierea în Registrul electoral și votul în străinătate, puteţi accesa http://www.roaep.ro/vot_strainatate/vot_strainatate.html sau viziona videoclipurile realizate de AEP, disponibile pe pagina oficială de Facebook și pe canalul de Youtube.

  • Românii par să se îndrepte către țările nordice

    Românii par să se îndrepte către țările nordice

    Românii care muncesc în străinătate tind tot mai mult spre nordul continentului, în ţări precum Germania, Marea Britanie, Suedia sau Norvegia. A scăzut preferinţa pentru Spania, Italia sau Grecia, a declarat Radu Pojoga, director regional MoneyGram pentru Europa de Sud-Est. “Vedem un trend în special al românilor care au lucrat în Spania, Italia, Grecia și în țările din sud care se duc către nordul continentului — Germania, Marea Britanie, Suedia, Norvegia. Unde sunt bani, acolo se duc și românii! “, a afirmat acesta.



    Cei mai mulţi bani au fost transferaţi anul trecut către România din Italia – 1 miliard de dolari SUA, Spania – 792 milioane de dolari, Germania – 451 milioane de dolari. Urmează în top Ungaria – 220 milioane de dolari, SUA – 199 milioane de dolari, Israel şi Marea Britanie – 104 milioane de dolari fiecare, Canada – 98 milioane de dolari, Austria – 76 milioane de dolari şi Franţa – 58 milioane de dolari, potrivit datelor Băncii Mondiale.



    Valoarea medie a unei tranzacţii este de 300 de euro, iar valoarea maximă de 15.000 de euro. Cele mai multe tranzacţii au loc de Paşte şi de Crăciun, dar mai sunt şi alte perioade, de exemplu când românii pleacă să lucreze temporar, seyonier, peste hotare. Un studiu de MoneyGram în 2014 relevă că persoanele care primesc bani se încadrează între vârstele 40 şi 62 ani, în special femei.