Radio România Internațional

Tag: romani in America

  • Un român rănit în atacul din Las Vegas

    Printre persoanele rănite în urma atacului a fost identificată o persoană de cetățenie română. Aceasta a fost transportată și internată la un spital din regiune pentru îngrijiri medicale de specialitate, informează MAE.


    Consulul onorific al României la Las Vegas îl va vizita pe cetățeanul român de îndată ce starea de sănătate a acestuia va permite acest lucru. Consulatul General al României la Los Angeles este în contact permanent cu autoritățile locale și este pregătit să acorde asistență consulară.



    Încă de la momentul desfășurării atacului care a avut loc astăzi, 2 octombrie 2017, la Las Vegas, Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul Consulatului General al României la Los Angeles a întreprins, în regim de urgență, demersuri pe lângă autoritățile locale, pentru a verifica dacă printre victime sunt cetăţeni români.


    Ministerul Afacerilor Externe reiterează condamnarea tuturor actelor de acest tip și respinge cu tărie violențele, indiferent de rațiune și formă de manifestare.


    Ministrul Teodor Meleșcanu transmite condoleanțe membrilor familiilor victimelor, întreaga sa compasiune persoanelor rănite în tragicul eveniment și exprimă solidaritatea cu poporul american.

  • Preşedintele Iohannis, întâlnire cu românii din SUA

    Preşedintele Iohannis, întâlnire cu românii din SUA

    Comunitatea românească este importantă pentru relaţia cu America, a spus preşedintele Klaus Iohannis, care s-a aflat, de duminică, în Statele Unite, unde a participat la cea de-a 72-a sesiune a Adunarii Generale a ONU. Joi, el s-a întâlnit cu românii din Philadelphia, cărora le-a solicitat să contribuie, în continuare, la ceea ce a numit bunăstarea relaţiei dintre Bucureşti şi Washington: “De la început am dat o atenţie deosebită diasporei şi fac această chestiune din convingere. Sunteţi importanţi pentru noi. Sunteţi vitali pentru păstrarea legăturii cu patria şi mă bazez foarte mult pe dumeavoastră şi pe ceilalţi români din Statele Unite ale Americii, atunci când vine vorba despre Parteneriatul Strategic cu Statele Unite.“



    Liderul de la Bucureşti a precizat că, în momentul în care a fost stabilită vizita sa în SUA, după o selecţie atentă a comunităţilor de români, a ales să vină la Philadelphia. În afară de faptul că sunteţi o comunitate de care suntem mândri, aveţi în Philadelphia o istorie extrem de bogată, în primul rând istoria Statelor Unite, a afirmat şeful statului. El a menţionat, cu această ocazie, şi un document despre care a spus că a contribuit la existenţa statului român. Este acea renumită declaraţii de principii care, împreună cu opinia fermă a preşedintelui Woodrow Wilson, a făcut posibilă, de exemplu, Marea Adunare de la Alba Iulia, pe 1 decembrie 1918, Ziua noastră Naţională, a spus Iohannis. El a amintit de întâlnirea sa cu liderul de la Casa Alba, Donald Trump, în prima parte a anului. După această vizită, relaţia noastră a devenit deosebit de puternică şi am reuşit să dăm o nouă dimensiune Parteneriatului strategic dintre România şi SUA, a punctat Iohannis. Şeful statului a precizat că Donald Trump a arătat, la acel moment, că apreciază foarte mult comunitatea de români din Statele Unite.



    Tot în cursul vizitei făcute în Statele Unite, Klaus Iohannis a anunţat că şi-a contramandat vizita pe care urma să o facă în Ucraina vecină, luna viitoare. El a luat această decizie în urma adoptării, în Parlamentul de la Kiev, a Legii educaţiei, care limitează dreptul etnicilor români de a studia limba maternă: “Când am aflat de această Lege am contramandat vizita mea în Ucraina şi am contramandat şi primirea preşedintelui Parlamentului ucrainean, care se anunţase pentru sfârşitul lui septembrie la mine, dând astfel semnale diplomatice extrem de puternice. Întâmplarea a făcut că l-am întâlnit pe preşedintele Porosenko pe holurile ONU şi normal că ne-am salutat şi i-am spus pe scurt aceste lucruri.“



    În replică la Legea Educaţiei votată la Kiev, Parlamentul României a adoptat o declaraţie prin care apreciază că noul act normativ limitează drastic dreptul la educaţie în limba maternă pentru etnicii români din Ucraina, eveniment care a trezit o profundă preocupare şi îngrijorare în România. În Ucraina trăiesc, în prezent, aproximativ 400 de mii de etnici români, majoritatea pe teritoriile româneşti anexate, în 1940, de fosta Uniune Sovietică şi preluate, în 1991, de Ucraina, ca stat succesor.

  • Jurnal românesc – 22.09.2017

    Jurnal românesc – 22.09.2017

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a participat la o întâlnire cu românii din Philadelphia, în cadrul acesteia şeful statului punctând faptul că şi de ei depinde relaţia bună între România şi SUA. Mai mult, acesta a subliniat că va continua să acorde o importanţă deosebită diasporei“. Este extrem de important ca dumneavoastră să contribuiţi ca şi americanii la bunăstarea acestei ţări şi să contribuiţi la bunăstarea relaţiei între România şi SUA“ — a declarat Iohannis. El a discutat cu diaspora din Philadelphia despre politica internă românească: lupta împotriva corupţiei, independenţa Justiţiei şi promovarea unor politici de dreapta, pe model american. El le-a spus acestora că Parteneriatul Strategic dintre România şi SUA a căpătat o nouă dimensiune, după vizita pe care a făcut-o la Washington, în acest an.



    Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că şi-a contramandat vizita în Ucraina şi a anulat şi vizita pe care trebuia să o aibă preşedintele Parlamentului din această ţară la Bucureşti. Deciziile şefului statului vin după ce Kievul a adoptat o Lege a educaţiei care limitează dreptul la învăţare în limba maternă pentru 400 de mii de etnici români din această ţară. Potrivit preşedintelui, anularea celor două vizite sunt semnale diplomatice extrem de puternice. Miercuri, Senatul şi Camera Deputaţilor de la Bucureşti au adoptat, într-o şedinţă comună, o declaraţie referitoare la noua lege a învăţământului din Ucraina despre care afirmă că limitează drastic dreptul la educaţie în limba maternă pentru etnicii români din Ucraina.



    Eveniment unic în relaţiile României cu românii din Serbia – o delegaţie a Congresului Românilor din Serbia, care a venit joi la Bucureşti, a fost salutată de plenul Senatului României. Discuţiile, la care au participat mai mulţi parlamentari, au fost ”deschise şi neconvenţionale”, liderii comunităţii româneşti explicând situaţia dramatică cu care se confruntă românii/vlahii din Timoc în contextul demersurilor Serbiei de a adera la UE. Reprezentanţii Congresul Românilor din Serbia au reiterat că organizaţiile româneşti sprijină aderarea Serbiei, dar numai în condiţiile în care autorităţile de la Belgrad vor respecta drepturile identitare ale celor 300.000 de vlahi din Timoc. La discuţii au participat şi senatori din zona de frontieră cu Serbia care au promis ajutor în realizarea unor parteneriate cu autorităţile locale judeţene din zona de frontieră.



    Guvernul a modificat și completat cadrul legal privind acordarea cetățeniei române copiilor minori ai cetățenilor străini sau fără cetățenie. În acest sens, Guvernul a decis ca acestor minori să li se acorde cetățenia la cererea părinților și odată cu aceștia. Cererea va fi depusă odată cu cererea părinților de acordare a cetățeniei române. În propunerea de reglementare este prevăzută condiția ca, la data cererii, copiii minori să domicilieze, în condițiile legii, în România. Minorilor care dobândesc cetățenia română odată cu părinții sau cu unul dintre ei li se va elibera certificat de cetățenie distinct de cel al părinților. Noile reglementări au fost adoptate prin ordonanță de urgenţă, pentru a elimina, cu efect imediat, aspecte care au generat interpretări divergente la nivelul autorităților cu atribuții în domeniu, urmate de numeroase litigii, soluționate definitiv sau în curs de soluționare pe rolul instanțelor judecătoreşti.

  • Jurnal românesc – 08.06.2017

    Jurnal românesc – 08.06.2017

    Preşedintele Klaus Iohannis le-a transmis, miercuri, românilor din SUA că prin ceea ce fac întăresc relaţiile dintre cele două state şi că pot fi ”un catalizator pentru dezvoltarea României”. Şeful statului a afirmat că statul român trebuie să fie în slujba românilor din diaspora, să-i apere şi să le promoveze drepturile şi interesele, amintind şi de progresele înregistrate anul trecut în ceea ce priveşte oferirea de servicii consulare online, simplificarea procedurii de recunoaştere a diplomelor şi susţinerea întoarcerii în ţară prin antreprenoriat. Totodată, în faţa românilor de la ambasada din Washington, Iohannis şi-a exprimat aprecierea pentru modul în care românii din SUA s-au integrat cu succes în societatea americană, prin muncă, talent şi onestitate, contribuind considerabil la economia americană şi la întărirea Parteneriatului Strategic. Totodată, şeful statului a subliniat importanţa utilizării limbii române ca principal simbol al identităţii naţionale, salutând funcţionarea în SUA a peste 100 de şcoli de duminică dedicate inclusiv învăţării limbii române.



    Preşedintele Klaus Iohannis, a adăugat, la finalul întâlnirii cu membri ai comunităţii românilor din SUA, că îl admiră pe Florin Morariu, românul care a devenit cunoscut ca urmare a faptelor sale curajoase din timpul atentatului terorist din 3 iunie de la Londra. “Mi-a plăcut foarte mult şi recunosc că am văzut reportajele şi l-am admirat. E demn de toată aprecierea. Astfel de oameni cu un curaj civic ieşit din comun sunt exemple extraordinar de frumoase şi pentru tânăra generaţie,” a declarat şeful statului. El se află, în perioada 4-9 iunie, într-o vizită în SUA, elementul central fiind întrevederea oficială cu liderul de la Casa Albă, Donald Trump, vineri.



    Presa locală scrie că sărăcia din România a creat un fenomen nou în ultimii ani: angajaţi ai primăriilor îşi iau concedii fără plată şi pleacă la muncă în străinătate. Vaslui, Bacău sau Neamţ sunt judeţele cele mai afectate. Deficitul de personal din administraţia locală se accentuează, lipsesc din ce în ce mai mulţi oameni calificaţi pentru anumite funcţii, iar pe durate de trei până la cinci luni, nici măcar nu se pot angaja alte persoane, chiar dacă s-ar găsi specialişti. Conform legii, un angajat îşi poate lua concediu fără plată până la trei ani într-un deceniu, iar unii reuşesc astfel să-şi asigure existenţa din munca sezonieră în alte ţări, apoi se întorc la primărie. Deficitul de personal în primării este de circa 15% la nivel de ţară, iar personalul calificat este foarte greu de găsit, în special în domeniile care în privat sunt plătite mai bine, precum IT, construcţii sau financiar.



    15 militari români răniţi în teatrele de operaţiuni internaţionale au fost selecţionaţi din lotul lărgit de 33 de sportivi şi au fost înscrişi în competiţia oficială a jocurilor Invictus Team România – 2017 — a anunţat MapN. Jocurile sunt organizate de Fundaţia cu acelaşi nume, patronată de Prinţul Harry al Marii Britanii, în scopul de a creşte gradul de informare a publicului larg cu privire la problematica veteranilor răniţi în teatrele de operaţiuni şi de a încuraja şi sprijini recuperarea fizică şi reabilitarea acestora. România va participa la întreceri de atletism, ciclism, canotaj în sală, haltere sau tir cu arcul. Ediţia din acest an a jocurilor se va desfăşura în perioada 24-30 septembrie la Toronto, Canada şi va reuni aproape 600 de sportivi, care se vor întrece în cadrul a 12 discipline sportive.

  • Jurnal românesc – 29.09.2015

    Jurnal românesc – 29.09.2015

    Preşedintele Klaus Iohannis a apreciat, la întâlnirea de la New York cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Statele Unite, că asigurarea votului prin corespondenţă la alegerile din 2016 va fi o dovadă de maturizare a clasei politice româneşti. Şeful statului a declarat că votul prin corespondenţă este un proiect la care ţine în mod special, nu din raţiuni politice, ci ca exemplu al unei relaţii corecte între stat şi cetăţean în garantarea unui drept fundamental, dreptul la vot. Iohannis a adăugat că, în condiţiile în care Parteneriatul strategic cu Washingtonul reprezintă una dintre coordonatele fundamentale ale politicii externe a Bucureştiului, comunităţile româneşti din America sunt un liant între cele două state.



    Peste 300 de voluntari americani şi români au curăţat de gunoaie plaja din staţiunea Mamaia, într-o acţiune organizată de Ambasada americană la Bucureşti şi de Liga Navală a Statelor Unite. Alături de adjunctul şefului misiunii diplomatice, Dean Thompson, şi de angajaţi ai Ambasadei, la curăţarea plajei şi a zonelor limitrofe au participat militari ai forţelor armate americane şi române, reprezentanţi ai autorităţilor locale, sportivi consacraţi – printre care fostul preşedinte al Federaţiei Române de Atletism Ilie Floroiu şi vicecampioana mondială la handbal feminin Elena Frâncu -, precum şi elevi din liceele constănţene.



    Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, le-a transmis participanţilor la conferinţa Limba română în lume un mesaj în care subliniază importanţa hotărâtoare a factorului lingvistic în definirea identităţii naţionale şi apartenenţei la cultura română. Găzduită de oraşele germane Berlin şi Leipzig, conferinţa s-a desfăşurat în perioada 25 – 29 septembrie, cu participarea a numeroşi cercetători din universităţi româneşti şi germane, scriitori şi oameni de cultură.



    Organizaţii ale societăţii civile şi partide politice unioniste din Republica Moldova au anunţat coalizarea lor, pentru a milita mai eficient pentru reunificarea cu România. Considerând că Unirea constituie unica soluţie viabilă pentru locuitorii celui de-al doilea stat românesc, liderii acestora au cerut, într-o declaraţie comună, guvernelor de la Bucureşti şi Chişinău interconectarea cât mai rapidă a sistemelor energetice ale celor două state; trecerea sistemului financiar-bancar din Republica Moldova în subordinea Băncii Naţionale a României şi adoptarea leului românesc ca monedă oficială la Chişinău; instituirea unor politici unice în domeniile afacerilor externe, ordinii publice, securităţii şi apărării. Declaraţia este semnată de 19 organizaţii şi partide politice, printre care Mişcarea Civică Tinerii Moldovei, Platforma Unionistă Acţiunea 2012, Forul Democrat al Românilor din Republica Moldova, Asociaţia Foştilor Deportaţi şi Deţinuţi Politici, Consiliul Naţional al Reîntregirii, Consiliul Unirii, Partidul Naţional Liberal, Partidul Dreapta.



    Ministerul de Externe de la Bucureşti a cerut Ambasadei României la Kiev şi Consulatului general de la Cernăuţi să verifice autenticitatea informaţiilor vehiculate în mass-media, cu privire la înfiinţarea, în cadrul armatei ucrainene, a unei brigăzi de vânători de munte în Bucovina, cu aşa-numita misiune de apărare în faţa unor posibile pretenţii ale României asupra acestei regiuni. Diplomaţia română îşi exprimă speranţa că statul ucrainean nu a întreprins o astfel de măsură, fiindcă, prin atitudinea şi acţiunile sale, România susţine necondiţionat independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, iar oficialii de la Kiev şi-au exprimat în mod repetat aprecierea pentru această poziţie constantă şi fermă.