Tag: romani in Belgia

  • Ziua Internațională a Iei, sărbătorită în Belgia

    Ziua Internațională a Iei, sărbătorită în Belgia

    Comunitatea românească si moldovenească din Regatul Belgiei au sărbătorit  în la finalul săptămânii trecute Ziua Internațională a Iei, marcată anual la 24 iunie. Simpozionul Iei a avut loc la Château de la Solitude, castel neoclasic de patrimoniu, amplasat în mijlocul pădurii Forêt des Soignes.

    Simpozionul s-a desfășurat pe parcursul a două zile și a fost organizat de asociatia CASA Bruxelles, cu sprijinul Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni si în parteneriat cu Ambasada României și Ambasada Republicii Moldova în Regatul Belgiei.

    Un număr important de organizații și asociații românești și moldovenești prezente în Belgia, dar și a unora din România și R. Moldova s-au implicat în desfășurarea acestui eveniment și au încântat publicul participant atât cu momente artistice, cat si cu produse tradiționale românești.

    Evenimentul a fost deschis de ambasadorul României Andreea Păstârnac și cel al Republicii Moldova, Viorel Cibotaru, care au făcut referire în intervențiile lor la înscrierea, la 1 decembrie 2022, a cămășii cu altiță pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității a elementelor „Artei cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova” și consacrarea Zilei Internaționale a Iei.

    Invitat special la reuniunea de deschidere a fost doamna Varvara Buzilă, etnograf și cercetător științific al Muzeului Național de Etnografie și Istorie din Chișinău.  La  dezbaterile din cadrul evenimentului a asistat un public numeros, interesat să afle despre etnografie și folclor, măiestria creației cămășii românești cu altiță, tranziția de la tradițional la modernitate.

    În cea de-a doua zi a simpozionului, au fost abordate cu interes legătura dintre cămașa cu altiță și sărbătoarea Sânzienelor, purtătoare de ie, dar și reflectarea în literatura română și imortalizarea artistică a mitului sânzienelor.

     

  • Jurnal românesc – 24.06.2024

    Jurnal românesc – 24.06.2024

    Ministrul român de externe, Luminiţa Odobescu, participă astăzi, luni, 24 iunie 2024, în Luxemburg, la Consiliul Afaceri Externe, unde se va discuta despre agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, situaţia din Orientul Mijlociu, evoluţiile din Georgia şi din regiunea Marilor Lacuri. Şefii diplomaţiilor din statele europene vor avea şi un schimb de opinii informal cu omologii din Balcanii de Vest, în cadrul unui dejun de lucru. MAE român trasmite că discuţiile privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei se vor concentra pe evoluţiile recente din teren şi sprijinul pe care UE trebuie să îl ofere Ucrainei, în special în domeniul militar. De asemenea, vor fi discutate noi măsuri restrictive la adresa Rusiei şi Belarusului, stadiul angajamentelor de securitate UE-Ucraina şi evaluarea Summitului pentru Pacea în Ucraina, care a avut loc în Elveţia, între 15 şi 16 iunie.

     

    România a înregistrat progrese în vederea includerii în programul „Visa Waiver” al Statelor Unite, a declarat, la Radio România, Luminiţa Odobescu, șefa diplomatiei de la Bucuresti, care a încheiat recent o vizită la Washington. Potrivit Luminiţei Odobescu, „sunt progrese substanţiale pe componenta legislativă. Practic, actele legislative au fost deja adoptate de către partea română, dar şi în ceea ce priveşte reînnoirea vizelor, astfel încât să reducem rata de recurs sub 3%. Folosesc acest prilej pentru a solicita în continuare sprijin pentru reînnoirea vizelor, pentru că e nevoie de cât mai multe vize aprobate, mai avem încă de lucru şi sperăm cât mai curând posibil să ne atingem acest obiectiv.” La Washington, şefa diplomaţiei române a avut mai multe întâlniri cu oficiali americani de rang înalt, printre care secretarul de stat Antony Blinken.

     

    Comunitatea românească şi moldovenească din Regatul Belgiei au sărbătorit în perioada 22-23 iunie 2024 Ziua Internaţională a Iei. Simpozionul Iei a avut loc la Château de la Solitude.  La deschiderea evenimentului, ambasadorii României Andreea Păstârnac şi al Republicii Moldova, Viorel Cibotaru au făcut referire la înscrierea, la 1 decembrie 2022, pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, a ‘Artei cămăşii cu altiţă – element de identitate culturală în România şi Republica Moldova’, şi la consacrarea Zilei Internaţionale a Iei.  Invitat special la reuniunea de deschidere a fost doamna Varvara Buzilă, etnograf şi cercetător ştiinţific al Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie din Chişinău, informează Ambasada României în Regatul Belgiei într-un comunicat de presă.  În cea de-a doua zi a simpozionului, au fost abordate cu interes legătura dintre cămaşa cu altiţă şi sărbătoarea Sânzienelor, purtătoare de ie, dar şi reflectarea în literatura română şi imortalizarea artistică a mitului sânzienelor.  Simpozionul a fost organizat de asociaţia CASA Bruxelles, cu sprijinul Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni şi în parteneriat cu Ambasada României şi Ambasada Republicii Moldova în Regatul Belgiei. Un număr important de organizaţii şi asociaţii româneşti şi moldoveneşti prezente în Belgia, dar şi a unora din România şi Republica Moldova s-au implicat în desfăşurarea acestui eveniment şi au încântat publicul participant atât cu momente artistice,cât şi cu produse tradiţionale româneşti.

     

    Comunitatea românilor din Nürnberg, Germania, a prezentat duminică, cel mai lung brâu românesc din lume, pentru a fi inclus în Cartea Recordurilor. Iniţiativa a fost lansată la sfârşitul lunii februarie, iar de atunci peste 1.000 de români din întreaga lume s-au alăturat proiectului şi au confecţionat bucăţi de brâu care sunt unite între ele astăzi. Fiecare segment are modelul din zona din care provin românii participanţi, a precizat pentru Radio România, coordonatoarea Centrului Cultural Româno-Moldo-Germană din Nürnberg, Ionela van Rees-Zota. „Aproape din fiecare judeţ al României avem câte o persoană sau câte o asociaţie. Avem din toată lumea, din Noua Zeelandă până în Republica Moldova şi din Norvegia până Asia”, a precizat Ionela van Rees-Zota.

     

    Stupina plutitoare, cel mai recent proiect al artistului Vasile Raţă, ocupă spaţiul Piccola Galleria al Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia în perioada 22 iunie – 1 iulie 2024. „Stupina plutitoare” este gândită ca o instalaţie in situ care conţine lucrări de pictură, câteva schiţe ale proiectului, precum şi o lucrare din obiecte recuperate, specifică abordării conceptuale în practica artistului amintit. „Stupina plutitoare”, ca o navă spaţială, este o metaforă a societăţii actuale care caută soluţii şi modalităţi de adaptare într-o epocă marcată de transformări notabile în toate domeniile. Expoziţia este organizată de către Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia şi Asociaţia pentru cultură şi arte Arbor, în colaborare cu Primăria Veneţiei, Universitatea Ca’Foscari Veneţia, Uniunea Artiştilor Plastici din România şi EuroCulturArt, cu patronajul Regiunii Veneto.

  • Jurnal românesc –23.05.2024

    Jurnal românesc –23.05.2024

     ”În marile oraşe, în special în regiunea Bruxelles-Capitală, românii se găsesc în topul comunităţilor de străini din Belgia. Cred că e un lucru foarte important, mai ales că Bruxelles-Capitală se consideră unul dintre cele mai cosmopolite oraşe din lume şi mizează foarte mult pe dialogul cu cei care aleg să se stabilească în acest oraş”, a explicat ambasadoarea. Comunităţi considerabile de români sunt şi în Flandra, în special în provinciile Anvers şi Limburg, la graniţa cu Olanda. În acest context, la ultimele cicluri electorale, misiunea diplomatică a României în Belgia a fost preocupată să existe secţii de vot acolo unde sunt mari comunităţi româneşti şi există un mediu asociativ. Ministerul de Externe organizează 915 secţii de votare în străinătate la apropiatele alegeri europarlamentare. Cele mai multe vor fi în ţările unde trăiesc cele mai numeroase comunităţi de români. Cetăţenii români cu drept de vot care domiciliază, au reşedinţa sau se află temporar în străinătate pot vota la orice secţie organizată peste hotare, pe baza unui document de identitate românesc valabil în ziua votării.

     

    România îşi întăreşte relaţiile cu Turcia în domeniul securităţii sociale. Ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Simona Bucura-Oprescu, și omologul turc, Vedat Işikhan, au semnat, la Ankara, documentul pentru implementarea Acordului bilateral de securitate socială. Acesta stabileşte modul de colaborare între instituţiile celor două state şi procedurile referitoare la eliberarea certificatelor privind legislaţia aplicabilă, confirmarea perioadelor de asigurare, depunerea cererilor pentru prestaţii şi modalitatea de plată a acestora. De asemenea, documentul prevede modalitatea de plată a pensiilor pentru cei care au stagii de cotizare în unul sau în ambele state, stabileşte procedura pentru a beneficia de prestaţii de asigurări de sănătate şi de indemnizaţie de maternitate pe teritoriul celuilalt stat şi prevede modalitatea de acordare a prestaţiilor în caz de accidente de muncă sau boli profesionale. În plus, acordul reglementează modalitatea de solicitare a ajutorului de deces în cazul în care solicitantul are domiciliul pe teritoriul celuilalt stat şi conţine prevederi referitoare la furnizarea de proteze ori materiale sanitare. În Turcia sunt stabiliţi aproximativ 5.000 de cetăţeni români, iar în România sunt 9.993 de salariaţi turci care au încheiate, în total, 10.825 de contracte muncă.

     

    Majestata Sa Margareta a pledat, la Luxemburg, pentru sprijinirea Republicii Moldova în procesul de integrare europeană. Într-un discurs susţinut la Institutul Pierre Werner, intitulat ‘Securitatea frontierelor estice ale UE şi NATO. O perspectivă românească’, Majestatea Sa a atras atenţia asupra estului continentului şi a invitat la reflecţie asupra potenţialelor pericole de escaladare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. ‘Pe lângă Ucraina, aş dori să menţionez o altă ţară în favoarea căreia Europa trebuie, de asemenea, să ia poziţie pentru ca siguranţa continentului să fie deplină: Republica Moldova.’, a punctat Custodele Coroanei. Aceasta a menţionat că Republica Moldova a fost unul dintre primele teritorii ale fostei Uniuni Sovietice care a cunoscut tehnicile de destabilizare ale Moscovei şi, chiar dacă a supravieţuit, a rămas relativ săracă şi foarte vulnerabilă, iar invazia Rusiei în Ucraina a împins Republica într-o situaţie extrem de periculoasă. Or, Majestatea Sa consideră că este ‘o binecuvântare’ faptul că s-a deschis calea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE şi a menţionat urgenţa şi importanţa sprijinului pentru acest stat. ‘Să facem tot ce ne stă în putinţă pentru ca Republica Moldova să rămână întreagă şi liberă’, a transmis Majestatea Sa.

     

    În perioada 23 mai – 1 iunie, la Cinemateca din Tel Aviv are loc Festivalul Internaţional de Film Documentar DocAviv 2024. Pentru această ediţie, organizatorii israelieni au selectat și pelicula ‘Toate neamurile’, în regia Alexandrei Diaconu. Filmul românesc va avea două proiecţii în datele de 24 şi 28 mai. ‘Toate neamurile’ a fost prezentat la TIFF, unde a primit Menţiune Specială la secţiunea Scurtmetraj şi la Festivalul Filmul de Piatră, unde a primit premiul pentru Cel mai bun documentar.

  • Cooperare pe axa România – Belgia

    Cooperare pe axa România – Belgia

    În istoria relațiilor diplomatice ale Bucureștiului, anul 1838 este primul care apare pe axa cu Belgia, care a înființat la acel moment, la Galați, în estul României, primul său consulat în această țară. Patru ani mai târziu, acesta este mutat la București și transformat, în 1870, în agenție diplomatică, pentru ca în 1880, după recunoașterea independenței României, să ia naștere prima reprezentanță diplomatică românească la Bruxelles, la nivel de legație. În 1963, relațiile sunt ridicate la nivel de ambasadă, după ce între 1941 și 1946 au fost întrerupte. Declaraţia politică comună între România şi Regatul Belgiei se semnează mult mai târziu, în 1994, iar ulterior se semnează Acordul de cooperare între Guvernul României și cel al Flandrei, care vizează, în mod prioritar, domeniile: energie regenerabilă, agricultură, transport şi lucrări publice, sănătate, protecţie şi asistenţă socială, știința şi tehnologia inovării, ocuparea forţei de muncă şi integrare socială. Un acord similar vizează cooperarea între Guvernul României, Guvernul Regiunii Valone şi Guvernul Comunității Franceze din Belgia. Un dialog foarte bun la nivel politico-diplomatic, o cooperare strânsă în plan economic și comercial, precum și colaborarea la nivel european și internațional caracterizează relațiile româno-belgiene. Iar datele statistice din ultimul deceniu indică o creștere constantă a volumului schimburilor comerciale, la fel cum se întâmplă și cu numărul companiilor belgiene care au investiții în România.

    Despre o parte dintre aceste aspecte a vorbit într-un interviu acordat pentru RRI, Elio di Rupo, fost premier al Belgiei, în prezent ministru-președinte în cadrul guvernului Valoniei, care a făcut la finalul lunii februarie o vizită în Romania, țară membră a Organizației Mondiale a Francofoniei

    Sunt mai multe motive pentru care mă aflu în capitala României. În primul rând: relațiile pe care le avem cu românii din Belgia. Conform Ambasadei României aproape 200 de mii de romani se află în Belgia, din care mai mult de jumătate sunt la Bruxelles. Un alt motiv: poziția strategică a României în ceea ce privește Ucraina și Republica Moldova în acest război abominabil inițiat de Rusia. Pe plan economic, România are o creștere economică de 5%, este aproape independentă din punct de vedere energetic și are o strategie ce vizează autonomia enegetică, ceea ce atrage întreprinderile. Deja există 330 de companii (belgiene) care lucrează cu România și încă 700 de companii din Valonia care sunt interesate de ceea ce se întâmplă în România.

    Cei aproximativ 200 de mii de români din Belgia constituie a doua cea mai importantă comunitate de străini din această țară, iar impactul economic al acesteia este unul important. În general, este vorba de muncitori pe care îi regăsim aproape în toate sectoarele economiei, în construcții, dar și printre infirmieri și medici. Reprezintă o populație foarte bine integrată, spune oficialul belgian, amintind și că în România sunt deja mai multe companii belgiene. Dar, spune Elio di Rupo, relatiile pot fi si mai intense, este nevoie să creăm valoare economică prin schimburi, prin comerț, printr-un schimb de producție. Acesta a vorbit și despre faptul că România a intrat în UE în 2007, însă nici până azi nu este membră a spațiului Schengen

    De ce ? Pentru că trebuie să avem unanimitate. Iar până acum Olanda a fost reticentă. Îmi aduc aminte, acum 10 ani cand eram în Consiliul European, Olanda îi reproșa României că era prea permisivă în ceea ce îi privește pe străini. Dar președintele României i-a replicat că Roterdam era o platformă de import de droguri pentru întreaga Europă. Acum Olanda pare să se fi convins că trebuie avansat. În schimb, Austria încă nu este de aceeași părere. Se pare că marea problemă a UE este că la momentul deschiderii către țările Europei de Est nu s-a renunțat la acest mecanism al unanimității. Și efectele se văd azi, în ceea ce privește acceptarea României în spațiul Schengen: este de ajuns ca o țară să se opună pentru ca procesul să fie blocat. Dar adevărul este că trebuie să avansăm.

    Și, pentru că războiul Rusiei în Ucraina își pune amprenta asupra întregii Europe, Elio di Rupo s-a referit și la acest subiect care de mai bine de un an ține capul de afiș al jurnalelor informative de pretutindeni, amintind că Belgia a reacționat similar cu celelalte țări, în sensul că la începutul conflictului a sperat să se găsească o soluție diplomatică. Din păcate, azi, un an mai târziu, nu există altă soluție decât apărarea în fața Rusiei, spune oficialul belgian

    Pentru că, dacă Rusia va triumfa în Ucraina, democrațiile și libertatea vor fi în mare pericol. Pentru că nu știm unde se va opri Putin. Așadar, evoluția situației în Ucraina va fi lungă și dificilă. Nu putem subestima rezistența și capacitatea militară ale Rusiei. Nu vom găsi o soluție prea curând. China intervine, dar așa cum este el astăzi, avansul trupelor ruse în Ucraina, nu ne permite să sperăm la un armistițiu și la o negociere imediată. Deci nu avem altă soluție în situația actuală: trebuie să înarmăm Ucraina. Asta și fac țările membre NATO și țările europene, fără ele Ucraina nu ar putea rezista. Care va fi deznodământul acestui conflict ? Nimeni nu știe.Dar nu putem să nu ajutăm Ucraina cu tot ceea ce putem. (…)Bătălia nu se duce doar pe teritoriul Ucrainei, acolo se duce lupta fizică, mai spune Elio di Rupo, dar avem dificultăți umane, politice, sociale, economice și în țările din Vestul UE.


  • Şefa LSRS Belgia, despre viaţa studenţească din inima Europei

    Şefa LSRS Belgia, despre viaţa studenţească din inima Europei

    Daiana Vasiu-Velcherean are 23 de ani şi conduce filiala Belgia a Ligii Studenţilor Români din Străinătate. Este din Deva şi a ajuns în Belgia vârsta de 16 ani, împreună cu mama sa. Primul contact cu societatea belgiană l-a avut în orăşelul La Louvière, unde a locuit timp de doi ani, perioadă în care a absolvit liceul şi învăţat limba franceză.



    Nu pot să spun că nu a fost dificil, pentru că a fost. Fiind un orăşel mic am avut parte şi de multe instanţe de xenofobie, dar faptul că am învăţat franceza atât de repede m-a ajutat să mă integrez mai repede.”



    De cinci ani locuieşte în capitala informală a Europei, unde a obţinut licenţa în literatură şi lingvistică în limbile engleză, germană şi japoneză la Universitatea Liberă din Bruxelles. În prezent urmează cursurile de master în comunicare şi relaţii internaţionale la aceeaşi instituţie de învăţământ superior. Este membru al Ligii Studenţilor Români din Străinătate de aproape trei ani, iar de un an a preluat frâiele filialei Belgia. Împreună cu cei 24 de membri, Daiana a pus în scenă câteva proiecte destinate studenţilor români de acolo, dar şi promovării tradiţilor româneşti.



    Facem multe proiecte de tip workshop, numele unui asemenea proiect fiind LSRS Skills. Am avut două ediţii înainte să lovească pandemia şi de atunci încă încercăm să ne reprofilăm în online. La prima ediţie a fost vorba despre CV, despre scrisoarea de intenţie şi despre interviu, deci cum ne pregătim pentru viaşa profesională în calitate de studenţi. Am avut profesionişti care au venit să ne vorbească, să ne explice şi apoi, în a doua parte a evenimentului, să ne corecteze CV-urile şi scrisorile de intenţie şi să ne pregăteascp rapid pentru un posibil interviu. Ideea a fost să pregătim uşor, uşor studenţii pentru ce urmează după facultate. A doua ediţie a evenimentului a avut ca temă leadership-ul, cum abordăm această temă a leadership-ului, ce fel de calităţi are un lider şi aşa mai departe. În ultimii trei ani, de 1 martie şi de 1 decembrie a făcut evenimente la care am avut momente artistice, diverse activităţi ca să celebrăm Ziua Naţională sau Mărţişorul. Ultimul eveniment pe care l-am făcut anul acesta a fost chiar Mărţişorul şi am făcut mărţişoare din materiale sustenabile, am prezentat tradiţia Mărţişorului şi, de data aceasta, a fost un eveniment deschis tuturor nu doar românilor, ca să promovăm puţin tradiţia Mărţişorului şi sustenabilitatea. Pe lângă acestea avem şi evenimente puţin mai informale, precum Meet the students. În fiecare lună ne întâlneam la un restaurant din bruxelles şi la acest eveniment veneau studenţii din comunitatea românească, povesteam, ne cunoşteam, era un eveniment informal de networking pentru studenţi.”



    Odată cu apariţia noului coronavirus şi a impunerii de restricţii menite să reducă rata de infectare, LSRS Belgia, la fel ca celelalte filiale ale Ligii, a fost nevoită să-şi reducă activităţile şi să le tranfere, pe cât posibil, în online. Deşi spune că nu a fost uşor, Daiana a reuşit organizarea câtorva evenimente.



    Ne-am îndreptat activitatea către echipă şi, la început, am făcut foarte multe proiecte interne ca să ne consolidăm puţin echipa şi să nu pierdem contactul unii cu alţii, pentru că este foarte greu pe timp de pandemie. Am început să facem diverse proiecte în online, precum conferinţe sau seminarii. De exemplu, în octombrie am avut un eveniment care se numeşte Women in diplomacy cu doamna Ambasadoare la Uniunea Europeană Luminiţa Odobescu, unde ne-a vorbit despre experienţa sa ca femeie în domeniul diplomaţiei şi ne-a dat câteva sfaturi, deci am încercat să adaptăm evenimentele deja existente în format online.”



    Daiana Vasiu-Velcherean este de părere că nu există un loc de muncă ideal, ci mai de grabă aspecte ale anumitor job-uri care sunt ideale. Spune că este în căutarea acelei actvităţi care să-i odfere motivaţia de a se trezi dimineaţa cu gândul că poate face o diferenţă. La întrebarea dacă intenţionează să se întoarcă în România şi să profeseze, a oferit un răspuns categoric.



    Da. Deşi am remarcat că din ce în ce mai puţine persoane au acelaşi răspuns ca mine, eu mi-aş dori foarte mult să mă întorc în România. Îmi dau seama că am învăţat foarte multe lucruri aici care ar putea fi de folos în România şi care ar putea schimba anumite mentalităţi. Mă gândesc din ce în ce mai serios că, dacă opportunitatea se iveşte, să mă mut înapoi şi să văd dacă pot, şi sper să pot, să construiesc ceva frumos acolo pentru că îmi spun că dacă am reuşit în Belgia, într-o ţară străină care m-a acceptat şi m-a adoptat, reuşesc şi în ţara mea.”





  • Jurnal românesc – 21.05.2018

    Jurnal românesc – 21.05.2018

    Niciun candidat la primăria Chişinăului nu a obţinut majoritatea în primul tur al alegerilor locale anticipate, desfăşurat duminică în capitala Republicii Moldova. Primii doi clasaţi, care se vor confrunta peste două săptămâni în turul decisiv, sunt socialistul filorus Ion Ceban, cu peste 41% din voturi, şi militantul civic pro-european Andrei Năstase, din partea Platformei Demnitate şi Adevăr, cu circa 32 de procente. Scrutinul este considerat un test în perspectiva alegerilor parlamentare din toamnă.



    Zece povești românești de succes din Belgia au primit recunoaștere și apreciere în cadrul galei de premiere 100 pentru Centenar” organizată la Bruxelles de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu autoritățile locale, cu reprezentanța diplomatică a României și cu mediul asociativ românesc din teritoriu. Bruxelles-ul a găzduit prima etapă a proiectului în care vor fi premiați, în total, 100 de români din Belgia, SUA, Italia, Spania, Portugalia, Franța, Germania, Marea Britanie, Grecia și Israel. Cu acest prilej, ministrul pentru românii de pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, a luat parte la conferința Costumul popular românesc și IA Românească”, evenimentul fiind urmat de o paradă cu costume din diverse zone ale României.



    Reprezentanţi ai Ministerului de Externe de la Bucureşti au avut, la sfârşitul săptămânii trecute, la Roma, o întâlnire cu membri ai comunităţii româneşti din Italia, în cadrul campaniei “Dialog cu diaspora pe teme consulare 2018”. Cei aproximativ 50 de reprezentanţi ai mediului asociativ din Italia au primit informaţii referitoare la Platforma electronică de servicii consulare E-Cons, la serviciile de atenţionare prin SMS şi aplicaţia pentru telefoane “Călătoreşte în singuranţă”, precum şi amănunte despre campaniile publice de informare cu privire la situaţiile de risc la care pot fi expuşi cetăţenii români din străinătate. Campania – lansată în 2015 – se află la a patra ediţie. Anul acesta, dialogul s-a mai desfăşurat la Bonn şi va continua la Cairo.



    Europarlamentarul Gabriela Zoană atrage atenţia parlamentarilor europeni şi poliţiei italiene cu privire la abuzurile care se comit asupra româncelor aflate la muncă în fermele agricole din Italia. În calitate de membru al Comisiei pentru drepturile femeii şi egalitatea de gen din cadrul Parlamentului European, Gabriela Zoană a atras atenţia colegilor din cadrul PE în legătură cu abuzurile la care aceste femei sunt supuse zilnic, în legătură cu lipsa condiţiilor adecvate de muncă, neprimirea salariului la timp şi lipsa mijloacelor de transport de la ferme către comunităţile locale învecinate. Dacă până acum nu au fost impuse măsuri concrete cu privire la apararea drepturilor femeilor, e cazul să luăm atitudine şi să priorizăm identificarea şi rezolvarea legală a unor astfel de situaţii în maximă urgenţă, a mai declarat europarlamentarul român.



    Ucraina şi România au convenit să introducă patru trenuri pe ruta Cernăuţi-Suceava la începutul anului 2019. Anunţul a fost făcut de biroul de presă al Ministerului ucrainean al Infrastructurii la finalul unei întâlniri între adjunctul ministrului pentru Integrare Europeană, Viktor Dovhan, şi secretarul de stat din Ministerul Transporturilor din România, Maria Grigore. De asemenea, părţile au căzut de acord asupra necesităţii de a organiza transporturile intermodale pe teritoriile Ucrainei şi României şi au promis că îşi vor extinde cooperarea.