Tag: romani in Cipru

  • Jurnal Românesc – 16.06.2022

    Jurnal Românesc – 16.06.2022

    Președintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni din Senat, Claudiu Târziu, a anunţat că a iniţiat un proiect de lege potrivit căruia românii din diaspora ar putea fi reprezentaţi în Parlament de 37 de senatori şi 83 de deputaţi. “Avem peste 6 milioane de români în afara graniţelor, cetăţeni stabiliţi în străinătate sau aflaţi la muncă în străinătate, aproximativ un milion cu paşaport cu domiciliul în străinătate, restul fiind rezidenţi acolo. Potrivit legii, ei ar avea dreptul să fie reprezentaţi de un număr mai mare de parlamentari, dar nu se întâmplă asta. (…) Am propus modificarea legii în acest sens, astfel încât să existe o reprezentare proporţională a românilor care se află în străinătate şi care merită să aibă apărători direcţi în Legislativul ţării”, a spus senatorul. Acesta a arătat că, în prezent, există 4 deputaţi şi 2 senatori aleşi pentru Circumscripţia 43 care reprezintă diaspora, în condiţiile în care norma de reprezentare pentru un deputat este de 73.000 de români, iar pentru un senator este de 168.000 de cetăţeni. Claudiu Târziu a menţionat că proiectul a intrat în circuitul parlamentar şi urmează să fie dezbătut în comisiile de specialitate.



    Consilierul prezidenţial pentru Relaţia cu Românii din afara Graniţelor, Sandra Pralong, a efectuat o vizită în Cipru în perioada 10-13 iunie. Administraţia Prezidenţială transmite că aceasta a avut o întrevedere cu comisarul prezidenţial cipriot pentru diaspora şi afaceri umanitare, Photis Photiou, cu care a discutat despre proiectele viitoare şi o întâlnire cu mediul asociativ şi reprezentanţii comunităţii româneşti de pe insulă. De asemenea, Sandra Pralong a participat la festivităţile de încheiere a anului şcolar la instituţiile de învăţământ româneşti din Nicosia, Limassol şi Paphos. Ambasada României arată că pe insulă funcţionează 9 şcoli româneşti, prima fiind deschisă în 2004, la iniţiativa reprezentanţei diplomatice şi a Alianţei Românilor din Cipru. Românii alcătuiesc a treia comunitate de cetăţeni europeni din acest stat, după greci şi britanici. Oficial, pe insulă trăiesc peste 24.300 de conaţionali, dar potrivit Ambasadei României, numărul acestora este mult mai mare, întrucât cel puţin 10.000 de persoane nu sunt înregistrate de autorităţile cipriote.



    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni anunţă că a creat pe site-ul propriu, dprp.gov.ro, o nouă rubrică intitulată Evenimente Comunităţi. Instituţia transmite că scopul acesteia este păstrarea identității românești în comunităţile de peste hotare, prin promovarea evenimentelor ce întăresc identitatea etnică, culturală, lingvistică și religioasă, conservarea patrimoniului cultural și păstrarea tradițiilor și obiceiurilor românești. În acest sens, DRP îi invită pe reprezentanții comunităților românești de pretutindeni care desfășoară activități culturale și educative să transmită un e-mail la adresa comunicare@dprp.gov.ro cu informații complete despre evenimentele pe care le organizează, acestea urmând să dispună de o cât mai mare vizibilitate. Totodată, Departamentul a anunţat că a publicat pe site-ul propriu rezultatele contestațiilor formulate în urma sesiunii de evaluare a cererilor de finanțare nerambursabilă, depuse până la data de 12 mai.



    Filiala Italia a Ligii Studenţilor Români din Străinătate organizează, la 17 iunie, cel de-al treilea seminar din ciclul “Oportunităţi de carieră pentru TINEri”. Evenimentul are loc cu sprijinul sucursalei de la Milano a Global Romanian Society of Young Professionals, o organizaţie fondată în 2008 cu peste 10.000 de membrii în întreaga lume. Seminarul are ca temă “CV-ul şi scrisoarea de intenţie”. Doi tineri profesionişti în domeniul Resurselor Umane, Cristina Şerban şi Iulian Paval, vor împărtăşi câteva tehnici care pot fi de ajutor în personalizarea CV-ului pentru a creşte şansele de obţinere a unui interviu. Detalii despre participarea la seminarul online, care va avea loc de la 18.30 ora Italiei, se găsesc pe paginile de Facebook şi Instagram ale LSRS Italia.







  • Jurnal românesc – 03.03.2020

    Jurnal românesc – 03.03.2020

    Şeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, secretarul de stat Ovidiu Burdușa, s-a deplasat în Cipru unde s-a întâlnit cu Comisarul Prezidențial cipriot pentru Diaspora și Afaceri Umanitare, Photis Photiou. Vizita a avut loc în contextul în care anul acesta se împlinesc 60 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între cele două țări. Cei doi oficiali au evocat schimbul de experiențe și bune practici în relația cu diaspora şi au agreat organizarea a două evenimente comune, unul cultural adresat tinerei generații și altul care să implice mediul de afaceri. Însoţit de Photis Photiou, Ovidiu Burdușa a vizitat școala româneascã din Nicosia, unde a distribuit manuale în limba română. Şeful DRP s-a întâlnit apoi cu membri ai comunității românești din Cipru, cărora le-a vorbit despre proiectele Departamentului pe anul 2020. El i-a încurajat să participe la sesiunile de depunere de proiecte pentru a obține finanțări nerambursabile din partea Guvernului României. Totodată, oficialul român a avut și o întrevedere cu antreprenori și muncitori români din Nicosia, Larnaca, Limassol și Paphos, cu care a discutat despre inițiativele pentru promovarea valorilor României în lume şi despre posibilitatea reîntoarcerii și dezvoltării de afaceri în ţară. Aproape 40.000 de români trăiesc în Cipru şi formează cea de-a treia comunitate de străini din aceast stat.



    Expoziţia “Transylvania Retouched. A Matter of Landscape and Representation” a fost inaugurată la The Studio of Young Artists’ Association din Budapesta. Proiectul expoziţional, curatoriat de Daniela Duca şi Virág Major şi organizat în parteneriat cu Institutul Cultural Român, abordează tema reprezentării peisajului natural și implicațiile sociale și culturale ale acestor reprezentări. “Transylvania Retouched” include lucrările artiștilor Aladár Garda, Anca Benera & Arnold Estefan, Zsolt Fekete, Károly Elekes, Lehel Kovács, Mircea Nicolae, Radu Băieș, Szabolcs Kisspál, români și maghiari, prepoderent originari din Transilvania. Expoziţia, deschisă până pe 21 martie, cuprinde materiale inedite – fotografii, înregistrări video și documente – din arhivele personale ale fondatorilor mişcării artistice land-art MAMŰ, un grup de neo-avangardă fondat în 1979 la Târgu Mureş, ce numără astăzi aproape 300 de membri.



    România a fost și în anul 2019 cel mai important partener comercial al Republicii Moldova. Relaţiile comerciale dintre cele două state au ajuns la aproape 2 miliarde de euro, potrivit Biroului Național de Statistică de la Chişinău. Ambasada României în Republica Moldova a transmis că exporturile româneşti au atins 1,12 miliarde de euro, iar importurile sunt aproape de 749 de milioane de euro. România a exportat în Republica Moldova în principal resurse minerale, mașini, aparate și echipamente electrice, produse ale industriei chimice și conexe, metale și articole metalice, mase plastice, cauciuc și produse alimentare. Totodată, a importat aparate și echipamente electrice, produse vegetale, metale și articole metalice şi materiale textile. În 2019, Republica Moldova a exportat mărfuri în valoare totală de 2,5 miliarde de euro, aproape 66% dintre acestea ajungând pe piața Uniunii Europene.



    Filmul “Mo”, regizat de Radu Dragomir, va reprezenta România la a 11-a ediţie a FRANCOFILM – Festivalul Filmului Francofon de la Roma. Inițiativa este susținută de Ambasada României în Italia și Accademia di Romania din Roma, cu sprijinul Institutului Cultural Român. Prezența la festival, organizat de Institutul Francez — Centre Saint Louis cu prilejul Zilei Internaționale a Francofoniei, se înscrie în seria de evenimente organizate pentru a marca aniversarea a 50 de ani de la lansarea mișcării francofone. “Mo” îi are ca protagoniști pe actorii Dana Rogoz, Răzvan Vasilescu și Mădălina Craiu. Pelicula va fi proiectată pe 8 martie, la sediul Institutului Francez din capitala Italiei. Ediția din acest an a FRANCOFILM are loc în perioada 5-13 martie şi reuneşte 17 lungmetraje din 14 țări. În 2019, producţia “Un pas în urma serafimilor”, în regia lui Daniel Sandu, a primit Premiul Publicului.



    Expoziția de fotografie “Foto Magna” este deschisă la sediul Institutului Cultural Român de la Budapesta. Manifestarea cuprinde lucrările realizate în cadrul Taberei Internaționale de Fotografie de la Bistrița, parte dintr-un amplu proiect cultural al Fundației “Societatea de Concerte Bistrița”, și a fost parțial finanțată din Programul “Cultura 2000” al Comisiei Europene. Sunt expuse creaţii ale unor importanți artiști fotografi din 15 țări, inclusiv România, printre care Alexandru Jugaru, Cristina Irian, Bogdan Dragomir, Ana Alexandrescu, Tudor Stănică sau Ioana Cârlig. Expoziţia va putea fi vizitată până pe 3 aprilie.

  • Jurnal românesc – 17.11.2017

    Jurnal românesc – 17.11.2017

    Secretarul de stat pentru afaceri bilaterale şi strategice în spaţiul euroatlantic, George Ciamba, a avut, recent, la Nicosia, consultări cu mai multi oficiali ciprioti cu care a discutat, printre altele, şi problemele minorităţii româneşti din Cipru. În cadrul discuţiilor a fost subliniat interesul pentru dinamizarea dialogului, având în vedere tradiţia cooperării dintre cele două state, precum şi prezenţa unei comunităţi româneşti importante în Cipru şi a unei comunităţi cipriote de afaceri în România.


    Întâlnirea cu ministrul cipriot al energiei, comerţului, industriei şi turismului, Yiorgos Lakkotrypis, a fost axată îndeosebi pe modalităţile de aprofundare a cooperării în plan economic şi sectorial, prin valorificarea potenţialului de dezvoltare şi diversificare a relaţiilor bilaterale în aceste domenii. Reamintim că, cele mai mari comunităţi româneşti din Cipru se află în oraşele Nicosia, Limassol şi Larnaca. Cei aproximativ 25 de mii de români înregistraţi legal în Cipru reprezintă a treia mare minoritate de rezidenţi străini, după greci şi britanici şi ei lucrează mai ales în domenii precum servicii – comerț, hoteluri, restaurante -, construcții sau agricultura.



    Preşedintele român Klaus Iohannis a mers, vineri, la Goteborg, în Suedia, pentru Summitul social privind promovarea locurilor de muncă echitabile şi a creşterii economice în UE. În opinia sa, este foarte important să continue programele europene care au dat rezultate excepţionale şi pentru români. Referindu-se la educaţie şi cultură, şeful statului român a amintit de Erasmus, un program în care au intrat foarte mulţi tineri români studenţi şi au putut să studieze în diferite universităţi din întreaga Europă, deci un program destinat mobilităţii studenţilor.


    Totodată, el a precizat că va sprijini orice abordare care este destinată mobilităţii artiştilor, a oamenilor care lucrează în domeniul cultural. Aceste concepte trebuie extinse şi promovate, a punctat Klaus Iohannis. În ceea ce priveşte locurile de muncă, şeful statului român doreşte o abordare echitabilă, având în vedere importanţa acestei teme pentru România. Nu dorim să avem politici europene care discriminează anumite părţi ale continentului, a mai spus Klaus Iohannis.



    Zilele acestea, elevii şi profesorii din unităţile de învăţământ cu predare în limba română din Transcarpatia, regiune din sud-vestul Ucrainei unde trăiesc peste 40.000 de români, sunt evaluaţi de o comisie a Ministerului Educaţiei de la Kiev. Profesorii sunt foarte revoltaţi, considerând că evaluarea, care nu a mai fost făcută de ani de zile, ar avea ca scop sa demonstreze cum că şcolile minorităţilor naţionale nu ar fi indeajuns de performante, profesorii nu ar fi pregatiţi să predea la nivel calitativ, iar elevii nu ar fi destul de bine pregătiţi pentru a-şi da testele de evaluare naţională. Dascălii spun că evaluarea reprezintă, de fapt, doar o formă de presiune mascată, de intimidare, în urma contestatei Legi a educaţiei adoptată de Rada Supremă de la Kiev în septembrie, care îngrădeşte dreptul constituţional de studiere în limba maternă.


    La sfârşitul lunii octombrie, experţi ai Comisiei de la Veneţia au fost la Kiev pentru a examina situaţia creată după adoptarea noii Legi a educaţiei, lege criticată inclusiv de Bucureşti. Potrivit ultimelor declaraţii ale autorităţilor din Ucraina, modificările controversatei legi vor ţine cont de recomandările Comisiei de la Veneţia, dar nu vor duce la o modificare a ei, în sine.