Masa rotundă cu titlul “Înnoirea actelor de identitate și a pașapoartelor” – dificultăţi întâmpinate de românii din străinătate, organizată de senatorul Radu Mihail, vicepreședintele Comisiei pentru politică externă.
Tag: romani in strainatate
-
Eroi necunoscuți care au pregătit Marea Unire – Maria Puia
Eroi necunoscuți care au pregătit Marea Unire – Maria Puia. Interviu cu av. Mihai Nicolae, președintele Institutului Frații Golescu pentru relații cu românii din străinătate.
-
România 43
Iniţiativele legislative privind mărirea
numărului de parlamentari de Diaspora şi introducerea votului electronic -
priorităţi pe agenda Comisiei pentru comunitățile de români din afara
granițelor țării din Camera Deputaţilor.
-
Românii din diaspora
Anul
aderării României la Uniunea Europeană a însemnat pentru peste o jumătate de
milion de români momentul de plecare în afara graniţelor în căutarea unui trai
mai bun. Fluxul migratoriu a continuat – şi continuă încă – dar 2007 rămâne anul de vârf.Datele arată că,
în prezent, aproximativ 9,7 milioane de români trăiesc în străinătate – aproximativ 5,6 milioane se află în
diaspora, iar diferenţa, în comunităţile istorice. Numărul a fost calculat de Ministerul
Românilor de Pretutindeni în baza cifrelor comunicate de 70 de misiuni
diplomatice ale României şi a fost prezentat de ministrul de resort. Natalia
Intotero a precizat, însă, că numărul exact este greu de estimat, întrucât mulți dintre românii
care pleacă nu își stabilesc domiciliul legal în țara-gazdă. Cei mai mulți dintre
românii din diaspora se află în Italia -
peste 1 milion, Germania – 680 de mii, aceasta fiind şi destinația principală
pentru emigranții români cu studii superioare, și Spania – 573 de mii.Motivele cel mai des invocate de cei care
pleacă, a precizat ministrul, sunt neajunsurile materiale cotidiene, veniturile
mici, lipsa unui loc de muncă decent, calitatea slabă a clasei politice şi
corupţia. Iar procesul nu pare să fie încheiat, deoarece în ultimii ani,
aproximativ 25% dintre românii care trăiesc în România și-au exprimat dorința
de a se stabili definitiv în străinătate dacă vor avea posibilitatea. Natalia Intotero a anunţat că ministerul pregăteşte un proiect de lege
privind reinserţia socio-profesională a românilor care vor să se întoarcă
acasă, proiect ce va fi înaintat Parlamentului în septembrie. De asemenea, în
august va începe a doua etapă a campaniei naţionale Informare acasă!
Siguranţă în lume, destinată informării prealabile a românilor, înainte
de a lua decizia de a pleca în afara graniţelor, dar şi a celor care ar dori să
revină acasă. Până atunci, în perioada imediat următoare, va avea loc o campanie
de informare despre modalităţile de vot pentru alegerile prezidenţiale din
noiembrie.Natalia Intotero: Am deschis o consultare cu românii din
afara graniţelor şi le mulţumesc tuturor celor care ne-au transmis propuneri şi
sugestii pentru îmbunătăţirea legislaţiei privind participarea la vot. În
următoarea perioadă vom participa alături de colegi din Ministerul Afacerilor
Externe, care au atribuţia de a organiza aceste alegeri şi secţii de votare
pretutindeni în lume, şi de reprezentanţii Autorităţii Electorale Permanente la
întâlniri cu români din afara graniţelor, pentru a le prezenta modalităţile de
vot, timpul de vot, cum se pot înscrie pentru votul prin corespondenţă.Pe
de altă parte, persoane şi ONG-uri româneşti din afara graniţelor au răspuns unor
chestionare ale ministerului, iar rezultatele arată că şi-ar dori mai multă
unitate în cadrul comunităţilor româneşti, mai multe posibilităţi de învăţare a
limbii române şi o mai bună relaţie cu autorităţile române. -
Jurnal românesc – 25.07.2019
Numărul total al românilor care trăiesc în afara graniţelor ţării
este de aproximativ 9,7 milioane, a declarat ministrul pentru Românii de
Pretutindeni, Natalia Intotero. Ea a precizat că s-a ajuns la această cifră în
urma centralizării datelor comunicate de către 70 de misiuni diplomatice ale
României. Oficialul a mai spus că numărul exact al românilor din străinătate este greu de
estimat întrucât mulţi dintre ei nu îşi stabilesc domiciliul legal în
ţările-gazdă.Intotero a anunţat că pregăteşte un proiect de lege privind
reinserţia socio-profesională a celor care vor să se întoarcă acasă, proiect ce
fi înaintat Parlamentului în septembrie. Ministrul a afirmat că, în perioada
imediat următoare, va avea loc o campanie de informare a românilor din diaspora
despre modalităţile de vot pentru alegerile prezidenţiale, la care vor
participa reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe şi ai Autorităţii
Electorale Permanente.Opoziţia de la Bucureşti a reacţionat la declaraţia
Nataliei Intotero privind numărul de români din afara graniţelor. Şeful PMP,
Eugen Tomac, a declarat că numărul mare de cetăţeni din străinătate
obligă instituţiile statului să-şi regândească strategia în relaţia cu
diaspora şi vecinătatea imediată şi că autorităţile au obligaţia de a
trata acest subiect ca pe o chestiune de securitate. La rândul său,
liderul USR Dan Barna, a spus că plecarea românilor din ţară este cea mai
mare dramă naţională din ultimii 30 de ani, că limitarea emigraţiei este
cea mai mare provocare din prezent şi că o soluţie ar fi elaborarea unei
strategii coerente prin care românii de pretutindeni să poată fi implicaţi în
viaţa României la acelaşi nivel ca cei rămaşi acasă.
Buletinele pentru votul prin corespondenţă vor putea fi solicitate
la trei zile după publicarea modificărilor legii electorale în Monitorul
Oficial, a declarat preşedintele Autorităţii Electorale Permanente,
Constantin-Florin Mituleţu-Buică. El a mai spus că, tot în termen de trei zile
de la promulgarea legii, va fi disponibilă şi aplicaţia online care le va
permite românilor din diaspora să se înscrie fie pentru a vota în cadrul unei
secţii e din străinătate, fie pentru votul prin corespondenţă. Până pe 11
septembrie va fi posibilă preînregistrarea. Ulterior, AEP şi Poşta Română vor
începe pregătirea documentelor, iar după cinci zile de la încetarea
preînregistrării va începe procesul de transmitere a plicurilor, a
precizat Florin Mituleţu. El a menţionat că preînregistrarea este facilă şi
importantă pentru a asigura numărul necesar de secţii şi pentru a evita statul
la coadă.Este de reţinut că alegătorii care vor expedia plicurile către
misiunea diplomatică din statul gazdă o vor face pe cheltuiala proprie, iar
pentru cei care aleg Poşta Română tarifele vor fi suportate de bugetul
statului. Alegerile prezidenţiale din România sunt programate să se desfăşoare
pe 10 noiembrie – primul tur, şi pe 24 noiembrie – cel de-al doilea. Noutatea
procesului electoral o reprezintă extinderea la trei zile a duratei de vot la
secţiile din străinătate pentru a se evita cozile înregistrate la urne în
ulimii ani.
Ambasadorul Statelor Unite în România, Hans Klemm, a vizitat
sinagoga ortodoxă din Oradea, reabilitată cu sprijinul Ambasadei SUA şi
transformată în muzeu al evreilor. Diplomatul s-a întâlnit apoi cu
reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene. Vreau să încurajez
liderii români şi România, în general, să lucreze îndeaproape cu partenerul
strategic Statele Unite ale Americii, a declarat Klemm. Comerţul a
crescut considerabil, la fel şi investiţiile americane în România şi un lucru
care m-a impresionat este că tot mai mulţi români, persoane fizice, dar şi
companii, se gândesc serios să facă afaceri în Statele Unite. Este un semn
foarte bun al puterii economice a României, a mai spus ambasadorul.Demnitarul american a făcut referire şi la posibila intrare a României în
Programul Visa Waiver. Hans Klemm a susţinut că există un sprijin în acest sens
în Congresul american, dar că politica de imigraţie este un subiect extrem de
sensibil şi că este foarte greu de prevăzut când ar putea avea loc o schimbare
legislativă. În prezent, Visa Waiver facilitează intrarea fără viză în SUA a 20
milioane de persoane anual, din 38 de țări partenere. -
România 43
Declarații de presă cu privire la bilanțul MRP pentru prima jumătate a
anului 2019, susţinute de ministrul pentru
Românii de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero.
-
Înregistrarea voluntară la cea mai apropiată misiune diplomatică sau oficiu consular al României
În cazul stabilirii reședinței sau domiciliului în străinătate, cetățenii români au obligația de a se înregistra la cea mai apropiată misiune diplomatică sau oficiu consular al României, în conformitate cu prevederile art. 5 lit. d) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, cu modificările și completările ulterioare.
De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe recomandă și cetăţenilor români care călătoresc în străinătate doar pentru o ședere de scurtă durată, fără a-și stabili reședința sau domiciliul în altă țară, să îşi înregistreze prezența, în mod voluntar, la cea mai apropiată misiune diplomatică sau oficiu consular al României, pentru a putea fi contactaţi în situaţii de urgenţă. În acest caz, înregistrarea nu reprezintă o obligație legală, ci un instrument util, care poate facilita acordarea de asistență și protecție consulară în situații deosebite (precum conflictele militare, atentatele teroriste, calamitățile naturale și alte dezastre care impun, după caz, evacuarea din zonele afectate și repatrierea în regim de urgență a cetățenilor români).
În toate situațiile, înregistrarea cetățenilor români la misiunile diplomatice și la oficiile consulare ale României din străinătate nu se operează din oficiu, cu ocazia prestării unor servicii consulare, ci exclusiv la solicitarea persoanelor în cauză.
Datele cu caracter personal colectate prin această procedură de înregistrare sunt prelucrate în strictă conformitate cu prevederile RGPD, cu modificările și completările ulterioare.
Pentru efectuarea formalităților de înregistrare a cetățenilor români la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din străinătate nu se percep taxe consulare. Înregistrarea la consulat se poate face și accesând: www.econsulat.ro.
Sursa : Noi în Spania /noiinspania.com
-
România are a cincea cea mai numeroasă diasporă din lume
Românii constituie a cincea cea mai numeroasă diasporă din lume, raportat la numărul total al populației, conform unui raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), comandat de Ministerul de Externe al României, informează publicația G4media.ro.
Astfel, cel puțin 17% din totalul populației născute în România trăia în țările membre OECD în perioada 2015 — 2016. Comparativ cu datele raportului din 2001-2002, numărul emigranților români a crescut cu 2,3 milioane, de la 1,1 milioane la 3,4 milioane.
Italia este țara preferată de românii plecați peste hotare. Conform raportului, 1 din 3 români din diaspora locuiesc în Italia (peste 1 milion), iar pe următoarele poziții se află Germania (680.000 de români) și Spania (573.000). Cele trei țări erau gazda a 93% din diaspora românească. De latfel, 90% dintre românii plecați în afara granițelor se află în Europa.
Cei mai mulți emigranți români au locuri de muncă necalificate, iar jumătate dintre românii cu studii universitare plecați în străinătate au locuri de muncă ce nu cer specializare, mai arată raportul citat de G4media.ro.
Canada găzduiește cei mai mulți români cu studii universitare (77%), urmată de Statele Unite ale Americii (54%). La popul opus se află Italia unde numai 7% dintre români au studii superioare, Germania și Spania, ambele cu 17%.
3 din 4 români apți de muncă (76%) sunt integrați pe piața muncii din străinătate. Cu toate că emigranții români bine educați au o rată mai mare de angajare, cantitatea de locuri de muncă destinate persoanelor necalificate este mai mare.
Raportul nu include datele din ultimii trei ani, timp în care comunitatea românească din Regatul Unit al Marii Britanii a crescut vertiginos. Astfel, peste 430.000 de români locuiau în Marea Britanie la începutul anului trecut, conform Oficiului Național de Statistică al Regatului Unit.
-
Jurnal românesc – 08.04.2019
Ministerul de Externe informează că românii din străinătate care vor să voteze la alegerile pentru Parlamentul European din 26 mai pot găsi pe site-ul www.mae.ro, la rubrica “Alegeri europarlamentare 2019”, informaţii despre procedura de vot în străinătate. MAE precizează că, pe 26 mai, nu se votează prin corespondență şi că legislația în vigoare nu prevede necesitatea înscrierii cetățenilor români în Registrul electoral cu adresa de reședință sau de domiciliu din străinătate. Românii din afara graniţelor pot vota la orice secție organizată în străinătate, pe baza unui document de identitate românesc valabil. În ziua scrutinului, secțiile de votare din afara graniţelor vor fi deschise în intervalul orar 7:00 – 21:00, ora locală, iar lista acestora va fi publicată cu cel târziu 30 de zile înaintea datei alegerilor. Ministerul Afacerilor Externe le recomandă celor care se află sau călătoresc în străinătate să se informeze din timp asupra procesului de votare şi să îşi verifice documentele de identitate pentru a-şi putea exercita dreptul la vot în cele mai bune condiţii.
Numărul total de cetăţeni români cu drept de vot înscrişi în Registrul Electoral la data de 31 martie era de 18.949.141, cu 11.883 mai mare decât la data de 28 februarie, informează Autoritatea Electorală Permanentă. Potrivit instituţiei, diferențele apar ca urmare a operațiunilor efectuate de primari în Registrul electoral aferent unităților administrativ-teritoriale și a importului de date de la Direcția Generală de Pașapoarte. Din totalul alegătorilor români care figurează în Registrul Electoral, 18.252.743 au domiciliul sau reședința în țară, iar 696.398 au domiciliul în străinătate și sunt posesori de paşaport electronic. Cei mai mulţi cetăţeni români cu drept de vot din afara graniţelor ţării, înscrişi în Registrul Electoral, se află în Republica Moldova – 223.899, Germania – 100.919, Statele Unite ale Americii – 60.384, Italia – 59.527, Canada – 43.297, Israel – 37.232, Spania – 38.513 şi Ungaria – 27.599.
Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, s-a aflat într-o vizită de 4 zile în Cipru, unde s-a întâlnit cu factori de decizie în domeniul minorităţilor şi cu reprezentanţii românilor stabiliţi în acolo. Ministrul român şi comisarul prezidenţial cipriot pentru Diaspora şi Afaceri Umanitare, Photis Photiou, au discutat despre iniţierea unor proiecte comune la nivelul comunităţii româneşti din Cipru şi al celei cipriote din România, precum şi includerea problematicilor privind diaspora pe agenda viitoarei Comisii Europene.
După întâlnire, Natalia Intotero a fost primită de Arhiepiscopul Ciprului, Chrysostomos al II-lea cu care a vorbit despre importanța spiritualității și rolul bisericii în viața românilor. Demnitarul s-a deplasat, apoi, la Limassol şi Nicosia, unde a vizitat şcolile româneşti din teritoriu şi s-a întâlnit cu elevi, părinţi şi cadre didactice. Ministrul le-a premiat pe Carmen Ioannou, cel mai vechi profesor al şcolii din Limassol, şi pe Valentina Cican, de la şcoala din Nicosia, pentru activitatea prin care au menţinut vie identitatea românească a elevilor şi i-a încurajat pe cei prezenţi să participe la programul de tabere “ARC”. Pe 7 aprilie, Natalia Intotero şi-a încheiat vizita în Cipru și s-a deplasat în Grecia, la Atena, pentru a participa la o întâlnire cu reprezentanții mediului asociativ românesc. În cadrul discuţiilor s-a evocat posibilitatea unei colaborări culturale trilaterale România – Grecia – Cipru.
-
Aflăm pentru tine
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni anunță începerea primei sesiuni de finanțare pentru anul 2019, în perioada 20 martie — 04 aprilie. Declaratie Natalia Intotero, ministrul pentru romanii de pretutindeni.
-
Jurnal românesc – 19.03.2019
O reuniune informală a miniştrilor europeni pentru diaspora a fost organizată, la Bucureşti, de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu Ministerul de Externe. S-a discutat despre traficul de persoane, libera circulaţie a forţei de muncă, migraţie, integrare precum şi despre creşterea gradului de coeziune a politicilor privind ţările cu diaspora numeroasă. Ministrul Natalia Intotero a reiterat necesitatea ca diaspora să constituie o temă pe agenda europeană. “Dat fiind numărul semnificativ de români stabiliţi dincolo de graniţele ţării, dar şi numărul mare de cetăţeni ai altor state membre care lucrează, studiază, trăiesc în alte ţări decât cele de origine, avem responsabilitatea să activăm mecanismele europene necesare dezvoltării şi promovării politicilor care să conducă la integrarea membrilor comunităţii aparţinând diasporei, precum şi cele dedicate sprijinirii procesului de reîntoarcere în ţările de origine”, a afirmat Intotero.
Ministrul pentru Afaceri Europene, George Ciamba, a subliniat, la rându-i, că apărarea drepturilor şi intereselor tuturor cetăţenilor europeni trebuie să fie o prioritate pentru guvernele statelor membre. George Ciamba a amintit că preşedinţia română a Consiliului UE a reuşit să obţină un acord provizoriu cu Parlamentul European cu privire la crearea Autorităţii Europene în domeniul Muncii, o instituţie care urmează să sprijine statele membre în aplicarea actelor juridice europene în domeniul mobilităţii forţei de muncă la nivelul UE, dar şi în ce priveşte coordonarea securităţii sociale.
Ministrul francez al culturii, Frank Riester, a prezentat, la Paris, platforma digitală ROMANICA, un proiect video de învățare a limbilor romanice, care înglobează opt limbi, printre care și cea română. Scopul jocului video este de a-i familiariza pe utilizatori cu o serie de elemente din fiecare limbă romanică, cu accent pe asemănările care există între unele expresii și cuvinte, în ciuda distanței fizice dintre vorbitorii acestora. Cu o grafică simplă, noua aplicaţie, este disponibilă pe tablete şi telefoane inteligente, în franceză şi română şi dispune de 15 niveluri de dificultate. Produs de un studio francez, jocul ROMANICA este disponibil în regim de gratuitate pe platformele de descărcare online şi se adresează utilizatorilor cu vârste de peste 12 ani.
Ministrul Frank Riester consideră că acest joc “arată ceea ce îi uneşte” pe vorbitorii de diferite limbi romanice, iar ambasadorul României la Paris, Luca Niculesscu, a felicitat interesul “manifestat pentru limbile străine, stimulat de domeniul digital”. Evenimentul de lansare s-a desfășurat în cadrul manifestărilor dedicate Sezonului România-Franța 2019 al cărui partener este Institutul Cultural Român. Lansarea ROMANICA avut loc în ultima zi a Târgului Livre Paris 2019, ediție la care România a participat, pentru a 11-a oară.
Şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, a declarat, după Reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles, că Uniunea Europeană va monitoriza cu vigilenţă situaţia statului de drept din Republica Moldova şi implementarea Acordului de Asociere. Miniştrii europeni de externe şi-au exprimat unele îngrijorări cu privire la evoluţiile din Republica Moldova şi susţin că viitorul guvern de la Chişinău trebuie să continue pe calea reformelor şi să respecte politicile asumate prin Acord.
“Am evaluat stadiul actual al reformelor, cu respectarea deplină a politicilor interne şi a statului de drept din perspectivă democratică. Am exprimat unele îngrijorări şi am căzut de acord că vom urmări formarea guvernului şi programul pe care acesta îl va prezenta”, a declarat Mogherini. Oficialul european a precizat că UE nu va intra în discuţii despre coaliţii sau formarea guvernului, dar va fi vigilentă pentru ca reformele să continue potrivit agendei, iar statul de drept să fie respectat. Federica Mogherini a subliniat faptul că Republica Moldova este un partener-cheie al Uniunii Europene în estul Europei şi a amintit că, în luna mai, se vor împlini 10 ani de când Acordul de Asociere a fost parafat.
-
Muncind în Europa
Schimb de bune practici între lideri europeni din țările cu diasporă numeroasă și experți din domeniul diasporei în cadrul întâlnirii pe care Ministerul pentru românii de pretutindeni, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, o organizează la Palatul Parlamentului în perioada 17 — 18 martie 2019. Interviu Natalia Elena Intotero, ministru pentru românii de pretutindeni.
-
Jurnal românesc – 01.03.2019
Ministerul Muncii va organiza, în perioada următoare, burse ale locurilor de muncă dedicate muncitorilor români din sectorul construcţiilor care lucrează în statele Uniunii Europene, pentru a-i convinge pe cât mai mulţi să revină în ţară, scrie Ziarul Bursa. Ministrul Marius Budăi a declarat că iniţiativa face parte din măsurile suplimentare pentru stabilizarea forţei de muncă, în contextul în care există deficit pe piaţa internă a muncii şi un şomaj foarte mic în anumite zone, mai ales în Vestul ţării, situaţie care poate duce la încetinirea sau blocarea dezvoltării şi chiar la retragerea unor investitori.
Împreună cu patronatele şi sindicatele din construcţii vom începe curând să ne deplasăm în Italia, Franţa şi Spania, pentru început, să realizăm burse ale locurilor de muncă strict dedicate românilor noştri care lucrează acolo şi să încercăm să îi aducem acasă, a spus Marius Budăi. Ministrul a afirmat că salariul net al unui lucrător în construcţii din România nu mai poate coborî sub 500 de euro, iar după discuţiile avute cu patronii, aceştia s-au arătat dispuşi să plătească în plus pentru a-i readuce în ţară pe muncitorii din diaspora.
Avem o platformă electronică dedicată românilor din UE, unde deja am postat aproximativ 300 de locuri de muncă din construcţii care le sunt adresate. Deja avem 50 de persoane cu contracte încheiate la nivel naţional, a explicat ministrul muncii. În contextul deficitului de forţă de muncă, Marius Budăi a amintit că Guvernul a majorat la 20.000 contingentul de lucrători din ţări non-UE care pot fi admişi pe piaţa din România. La rândul ei, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă transmite că organizează periodic burse ale locurilor de muncă în oraşe din Spania şi Italia. Secretarul general al ANOFM, Marcel Miclău, a declarat că una dintre măsurile luate de Agenţie este oferirea de 12.500 de lei pentru cei care se întorc şi îşi găsesc un loc de muncă în ţară.
Reprezentanții ministerelor Apărării din România şi Republica Moldova au discutat la Chișinău despre situaţia regională, provocările mediului de securitate și cooperarea militară, transmite Radio Chişinău. O delegaţie a MApN român, condusă de secretarul de stat, Andrei Ignat, s-a aflat în perioada 27-28 februarie în Republica Moldova, şi a avut o întrevedere cu secretarul general de stat, Radu Burduja, în cadrul căreia au fost abordate subiecte referitoare la cooperarea bilaterală pe dimensiunea militară, cu accent pe reforma sectorială şi dezvoltarea capabilităţilor de apărare ale celor două instituţii.
Părțile au discutat despre situaţia regională şi despre intensificarea colaborării în domeniul tehnico-militar, în conformitate cu Programul Armata Profesionistă şi cu Strategia Naţională de Apărare. Reprezentanţii MApN de la Bucureşti s-au întâlnit şi cu şefii de structuri din cadrul Ministerului Apărării şi Marelui Stat Major al Republicii Moldova şi au stabilit principalele direcţii de cooperare dintre Armatele Naţionale ale celor două ţări.
Consulul general al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, a efectuat o vizită de prezentare în regiunea Ivano Frankivsk, transmite Agenţia Bucpress. Cu această ocazie, oficialul român s-a întâlnit cu președintele Administrației regionale de stat, Oleg Goncearuk, cu vice-președintele Consiliului regional, Vasyl Gladii și cu primarul orașului, Roman Merținkiv. Vizita diplomatului s-a desfăşurat după întâlnirile avute cu conducerea regiunilor Cernăuți, Lviv și Vinița. Liderii regiunii și ai orașului Ivano-Frankivsk şi-au exprimat încrederea în dezvoltarea și consolidarea relației diplomatice dintre regiune și Consulatul General al României la Cernăuți, precum și a relației dintre România și Ucraina în ansamblul său. Irina Loredana Stănculescu şi-a început mandatul de consul al României la Cernăuţi la 11 ianuarie 2019.
-
Jurnal românesc – 04.02.2019
Campania de informare desfăşurată de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni privind accesarea de fonduri nerambursabile a ajuns în Portugalia, la Lisabona. Delegaţia condusă de secretarul de stat Alina Hagima, căreia i s-a alăturat ambasadorul Ioana Bivolaru, s-a întâlnit cu reprezentanții mediului asociativ românesc, ai clerului și ai presei de limba română, cărora le-a prezentat condiţiile de eligibilitate şi etapele necesare depunerii de proiecte. Oficialii MRP s-au deplasat apoi în Spania, țară care găzduiește una din cele mai importante comunități românești din Europa, peste 1 milion de persoane. Alina Hagima a desfăşurat sesiuni de informare la Sevilla și Madrid, ocazie cu care a prezentat şi principalele linii de activitate ale ministerului precum și proiectele inițiate în 2018 și care continuă anul acesta.
O altă delegaţie a MRP a mers în Irlanda şi în Marea Britanie, unde au avut întrevederi cu reprezentanții comunităţilor de români din Dublin, Manchester și Londra. Directorul Direcției Juridice și Proiecte pentru Comunități din cadrul Ministerului, Ana Maria Bud, a prezentat procedura actuală de acordare de finanțări nerambursabile și a răspuns întrebărilor și comentariilor celor prezenţi. Totodată s-a discutat despre importanța coagulării mediului asociativ românesc și a fost remarcată deschiderea instituţiilor locale de a colabora cu asociaţiile şi bisericile românești pentru proiecte, în special, cu caracter social. Potrivit datelor oficiale, peste 400.000 de români sunt înregistrați în Marea Britanie şi aproximativ 80.000 în Irlanda. Campania de informare va continua, în perioada imediat următoare, în Italia, la Roma şi Torino.
Nouă destinaţii cu profil de ecoturism din România şi 37 de companii au participat, în perioada 31 ianuarie – 3 februarie, la Târgul de Turism “Destinations” de la Londra, al cărui partener principal a fost AER – Asociaţia de Ecoturism din România. Peste 80.000 de vizitatori au văzut, au discutat şi au citit despre România în cadrul acestei manifestări expoziţionale. Cele nouă destinaţii cu profil ecoturistic promovate de Asociaţie în 2019 sub brand-ul Discover Eco-Romania au fost Ţara Haţegului – Retezat, Ţara Dornelor, Eco-Maramureş, Pădurea Craiului – Apuseni, Ţinutul Zimbrului – Neamţ, Colinele Transilvaniei, Băile Tuşnad şi Împrejurimile, Delta Dunării şi Piatra Craiului – Braşov.
“Ne dorim să atragem turiştii în destinaţiile ce se dezvoltă în armonie cu localnicii şi natura locului. Afacerile promovate au o calitate excepţională a produsului turistic, dar şi o responsabilitate specială pentru mediul natural şi social. Aceste oferte sunt extrem de căutate de publicul britanic şi nu numai”, a declarat directorul AER, Bogdan Papuc. România este printre primele ţări din lume care aplică un standard pentru evaluarea destinaţiilor de ecoturism adaptat după criteriile Consiliului Mondial al Turismului Durabil şi administrat de Ministerul Turismului. Rolul Asociaţiei de Ecoturism din România este de a promova şi dezvolta ecoturismul pentru a contribui la conservarea naturii şi a veni în sprijinul comunităţilor locale din zonele cu valoare naturală.
Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră transmite că, în ultimele 24 de ore, graniţa României a fost tranzitată de peste 142.000 de persoane, aproximativ 65.000 pe sensul de intrare şi 77.000 pe cel de ieşire, şi de peste 36.000 mijloace de transport, 16.600 pe sensul de intrare şi 19.700 pe sensul de ieşire din ţară. Poliţia reaminteşte de existenţa aplicaţiei on-line “Media timpilor de aşteptare în punctele rutiere de trecere a frontierei deschise traficului internaţional”, ce poate fi accesată la adresa www.politiadefrontiera.ro/traficonline şi care prezintă timpii de aşteptare actualizaţi în permanenţă.
Autorităţile informează că, în perioada menţionată, au fost constatate 39 fapte ilegale săvârşite atât de cetăţeni români cât şi străini, iar amenzile aplicate depăşesc 7.900 de lei. Totodată, pentru că nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege, 8 cetăţeni români au primit interdicţie de ieşire din ţară iar unui număr de 28 de cetăţeni străini nu li s-a permis intrarea în România.
