Fenomenul imigraţiei în România. Integrarea străinilor în societatea românească.
Tag: romani in straintate
-
Asistență consulară în țările din afara Uniunii Europene
Toți cetățenii europeni beneficiază, începând cu luna mai, de asistență consulară în orice stat a lumii din partea oricărei ambasade a unui stat comunitar. Comisarul european Vĕra Jourová, responsabil pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a declarat: “Aproape 7 milioane de cetățeni ai UE călătoresc sau locuiesc în afara Uniunii, în țări în care statele lor de origine nu au o ambasadă sau un consulat. Începând cu 1 mai, ne vom asigura că toți cetățenii UE beneficiază de un tratament corect atunci când au nevoie de asistență în situații de urgență, în afara UE. Noile norme consolidează drepturile cetățenilor și reprezintă un semnal puternic al solidarității europene.”
Noile norme permit cetățenilor aflați în situații de dificultate într-un stat terţ să beneficieze de protecția ambasadelor sau a consulatelor celorlalte state din spaţiul comunitar, dacă propria țară nu este reprezentată.
Negrescu: Românii din afara UE beneficiază de protecție consulară
La București, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a salutat intrarea în vigoare, la 1 mai 2018, a directivei privind măsurile de coordonare și cooperare pentru facilitarea protecției consulare a cetățenilor nereprezentați ai Uniunii Europene în țările terțe.
Această directivă consolidează drepturile cetăţenilor și acţionează în spiritul solidarităţii, o valoare elementară a construcției europene. Milioane de cetăţeni români călătoresc anual sau chiar petrec perioade lungi în străinătate şi este important să ştie că pot valorifica apartenenţa ţării noastre la Uniunea Europeană şi că există demersuri care pot ajuta la depăşirea multor situaţii nedorite şi neprevăzute. Începând de acum, fiecare român care locuieşte sau călătoreşte în afara Uniunii Europene va putea beneficia de protecție din partea autorităților consulare ale oricărui stat membru“, a declarat ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu.
Situații în care cetățenii UE pot cere asistență consulară
Beneficiile acordate cetățenilor europeni nereprezentați prin misiuni diplomatice sunt: asistență în caz de deces, asistență în caz de accident grav sau boală gravă, asistență în caz de arest sau detenție, asistență atunci când un cetățean este victima unei infracțiuni, ajutor și repatriere în caz de urgență.
Totodată, statul de origine a cetățenilor Uniunii Europene va fi consultată întotdeauna de către statul din care cetățeanul solicită ajutor și poate, în orice moment, să decidă să aibă grijă de propriii cetățeni, chiar și atunci când nu are nicio ambasadă sau niciun consulat în țara în cauză, se arată într-un comunicat al ministerului Afacerilor Europene.
Există și situații în care persoana care cere asistență consulară este redirecționată către misunea diplomaticp a altui stat membru UE, deoarece țările Uniunii Europene pot conveni la nivel local cine trebuie să aibă grijă de cine, în vederea asigurării unei protecții eficiente pentru cetățenii europeni. Solicitanţii pot obține informații cu privire la asistența disponibilă și la orice acorduri în vigoare între consulate prin contactarea delegației Uniunii Europene din țara în cauză.
Noile prevederi nu au intrat în viogaore în toate statele europene, însă Comisia Europeană va colabora strâns cu acele țările care nu au finalizat transpunerea normelor în legislația națională.
-
Jurnal românesc – 15.12.2017
Bugetul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni pe anul 2018 a fost aprobat, astăzi, de Comisiile de buget-finanţe ale Parlamentului, fiind adoptat un amendament de suplimentare a sumei alocate cu 3 milioane de lei. Potrivit proiectului de buget, pentru 2018, Ministerului ii fusese alocat un buget de 25,4 milioane de lei, majorare cu 44,6% faţă de 2017. Amendamentul a avut la bază propunerea deputatului PMP Constantin Codreanu de suplimentare cu 30 de milioane de lei a acestui buget. El a subliniat că organizaţiile minorităţilor naţionale din România primesc mult mai mult decât românii din diaspora.
Reprezentantul Permanent al României la ONU, ambasadorul Ion Jinga, a primit, miercuri, distincţia Best Romanian Diplomat in the United States 2017 în cadrul Galei de Crăciun a Consiliului de Afaceri Româno-American organizată la New York, informează Ambasada României la ONU într-un comunicat difuzat astazi. În intervenţia sa, preşedintele Consiliului, Ştefan Minovici, a menţionat că acordarea distincţiei a fost făcută nu doar pentru eforturile întreprinse de acesta la Naţiunile Unite în favoarea României, ci şi pentru implicarea sa în susţinerea mai multor proiecte şi evenimente ale comunităţii româneşti din New York. Printre acestea se numara Ziua României pe Broadway, întâlniri cu membri ai Congresului şi oficiali americani la campaniile organizate de Consiliul de Afaceri Româno-American în onoarea acestora, cultivarea unor relaţii de excepţie cu un spectru larg al comunităţii romanesti din Statele Unite, de la reprezentanţi ai bisericii ortodoxe, la personalităţi academice, oameni de afaceri, artişti, medici şi mulţi alţii.
Eurodeputaţii români şi bulgari s-au angajat să colaboreze cu privire la aderarea Bulgariei şi României la spaţiul Schengen, adoptând în acest sens o declaraţie comună cu prilejul unei reuniuni informale desfăşurate la Strasbourg. Ei au reamintit ca tarile membre ale spatiului european de libera circulatie au recunoscut ca au fost îndeplinite condiţiile juridice pentru luarea deciziei privind aderarea celor doua tari la spaţiul Schengen, prevazuta initial pentru martie 2011. Eurodeputaţii Victor Boştinaru şi Andrey Kovatchev, care au condus lucrările reuniunii, au anunţat că parlamentarii europeni români şi bulgari, aparţinând diferitelor grupuri politice, s-au angajat, totodată, să colaboreze pentru a garanta preşedinţii de succes ale Bulgariei, in 2018, şi României, in 2019, la Consiliul European.
Peste 3,4 milioane de români sunt plecaţi din ţară, iar 4 milioane nu vor să muncească sau să meargă la şcoală, deşi au vârste cuprinse între 15-65 de ani, notează jurnalul.ro. În aceste condiţii, firmele îşi găsesc din ce în ce mai greu angajaţi şi investitorii străini au început să ocolească România. Pe termen scurt, singura soluţie pare a fi aducerea de muncitori din Republica Moldova, Ucraina sau chiar din ţările asiatice. Numai 400.000 de oameni, din cei inactivi, declară că ar fi dispuşi să muncească dacă le-ar da cineva un loc de muncă, restul nici nu vor să audă de aşa ceva. “Un procent atât de scăzut se datorează probabil, în bună măsură, percepției unui cost de oportunitate prea ridicat atașat renunțării la asistența socială în favoarea unui loc de muncă, respectiv diferența dintre ajutorul social și salariu, timpul liber sacrificat”, arată un raport al Băncii Naţionale a României.