Tag: romani rezidenti

  • Jurnal românesc – 29.05.2017

    Jurnal românesc – 29.05.2017

    Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, duminică, într-un mesaj
    transmis cu prilejul Zilei Românilor de Pretutindeni, că îşi doreşte ca aceştia
    să se susţină reciproc şi să participe la luarea deciziilor care le
    afectează viaţa. Cu atâţia români aflaţi acum peste hotare, cea mai bună manierăîn care
    statul le poate recunoaşte contribuţia este să se pună în slujba
    lor
    , a
    declarat preşedintele
    Iohannis. Acesta aminteşte căîn 2016 s-au făcut unele
    progrese privitoare
    la oferirea de servicii consulare online, simplificarea
    recunoaşterii diplomelor şi susţinerea întoarcerii în ţară prin
    antreprenoriat, dar admite că mai sunt multe de făcut.

    Ziua Românilor de Pretutindeni să ne aducă mai aproape unii de alţii şi să ne
    fortifice conştiinţa faptului că identitatea românească a noii
    generaţii porneşte de acasă
    , a declarat şi ministrul pentru Românii
    de Pretutindeni, Andreea Păstîrnac. Ziua Românilor de Pretutindeni este
    sărbătorită, începând cu anul 2015, în ultima duminică a lunii mai. Anul
    acesta, ea a fost dedicată educaţiei, pentru a pune în lumină
    contribuţia voluntarilor implicaţi în programele de predare în limba
    română, precum şi importanţa limbii materne ca element identitar pentru
    generaţiile tinere din afara graniţelor. Dovezi ale priorităţii pe care
    ministerul de resort de la Bucureşti o acordă educaţiei în limba
    română o reprezintă proiecte precum seminarul Limba română mai
    aproape de casă, maratonul media de cunoaştere de către
    opinia publică a iniţiativelor din domeniul educaţiei sau programul intitulat
    Limba română- Educaţie şi Comunicare, prin care cadrele didactice, pentru
    început din Spania, Italia şi Marea Britanie, sunt sprijinite cu suporturi de
    curs şi sesiuni de pregătire. Ministrul Educaţiei, Pavel Năstase, a
    declarat că îşi doreşte ca reţeaua de profesori ce predau limba română în străinătate să se
    extindă, iar această materie să fie inclusă în programa şcolilor
    din afara ţării unde sunt comunităţi mari de români. Potrivit statisticilor, există,
    în prezent, peste 12 mii de elevi şi 134 de profesori care predau limba română.
    Anul trecut, în Spania au absolvit peste 7.000 de elevi români, iar în Italia
    peste patru mii.




    Vă reamintim că 75 de cetăţeni români rezidenţi în Italia au
    solicitat şi au primit adeverinţele necesare pentru a-şi putea înscrie
    candidatura la alegerile locale din Peninsulă. Potrivit evidenţelor autorităţilor
    române, solicitanţii nu au nicio interdicţie în ceea ce priveşte
    exercitarea drepturilor electorale. Dintre cei 75 de potenţiali candidaţi, 51
    sunt femei şi 24 bărbaţi. Scrutinul local va avea loc pe 11 iunie, în peste o mie de
    localităţi.




    Ministrul Andreea Păstîrnac a declarat, duminică, referindu-se la
    cazul Cameliei Smicală, că la nivelul comitetului interministerial care
    gestionează acest subiect se încearcă trimiterea în Finlanda a unor experţi de
    la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului care să intre în dialog
    cu specialiştii finlandezi cât mai curând. Doctoriţa Camelia Smicală, stabilită
    de 12 ani în Finlanda, a fost condamnată la şase luni de arest pentru defăimarea
    autorităţilor atunci când executorii judecătoreşti i-au luat copiii. Autorităţile
    finlandeze au declarat că sunt preocupate de asigurarea unui mediu sigur de viaţă pentru
    toţi copiii, iar sistemul de asigurare a drepturilor sociale se bucurăîn
    Finlanda de o largă recunoaştere pe plan internaţional.

  • Jurnal românesc – 24.05.2017

    Jurnal românesc – 24.05.2017

    Ministrul român de Externe, Teodor Meleşcanu,
    i-a transmis lui Peter Stenlund, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe finlandez, că România nu poate sta indiferentă faţă de situaţia Cameliei
    Smicală, adăugând că partea română doreşte un dialog constructiv cu autorităţile finlandeze, care să conducă la obţinerea accesului autorităţilor române competente la copiii
    acesteia. Cei doi oficiali au discutat, marţi, la Bucureşti, după ce, duminică,
    zeci de persoane s-au adunat în faţa Ambasadei Finlandei pentru a protesta faţă de modul în care este gestionat cazul Cameliei Smicală, ai cărei copii, Mihai şi Maria, au fost reţinuţi de către autorităţile finlandeze.Conform
    MAE român, ambii minori rezultaţi din căsătoria încheiată de ea în Finlanda
    deţin dublă cetăţenie, română şi finlandeză. Din perspectiva autorităţilor de
    la Helsinki, cetăţenia efectivă atât a mamei, cât şi a minorilor este cea
    finlandeză, care prevalează în raport cu cetăţenia română. Acest aspect a fost
    evidenţiat constant de către partea finlandeză cu ocazia solicitărilor şi
    demersurilor diplomatice şi de asistenţă consulară ale Ambasadei României la
    Helsinki.




    Mulţi dintre
    românii care muncesc în Germania se confruntă cu probleme precum neplata salariilor
    şi a orelor suplimentare sau cu faptul că nu li se încheie contracte de muncă -
    au atras atenţia participanţii la o dezbatere care a avut loc marţi, la
    Bucureşti. Sindicatele din Germania, împreună cu cele din ţările de origine ale
    lucrătorilor migranţi, încearcă să prevină şi să combată astfel de situaţii
    printr-un proiect de consiliere gratuită. Reprezentanţii proiectului au făcut
    unele recomandări românilor care intenţionează să lucreze în această ţară. Astfel,
    dacă semnează un contract în Germania, de exemplu, cu o agenţie de muncă
    temporară, să verifice clauzele contractuale, iar dacă documentul este în limba
    germană să apeleze la sprijinul unui traducător sau al unei persoane vorbitoare
    de limbă germană, pentru a înţelege conţinutul său. În plus, să se informeze în
    ce zonă urmează să ajungă în Germania şi să se documenteze dacă există centre
    de consiliere, unde pot apela pentru a primi sprijin în cazul în care sunt
    confruntaţi cu probleme ce ţin de raportul de muncă. În prezent, aproximativ
    300 mii de români muncesc în Germania.




    Autoritatea
    Electorală Permanentă informează că 75 de cetăţeni români rezidenţi în Italia
    au solicitat şi au primit adeverinţele necesare pentru a-şi putea înscrie
    candidatura la alegerile locale din această ţară. Adeverinţa eliberată de
    Autoritatea Electorală Permanentă atestă faptul că, potrivit evidenţelor
    autorităţilor române, solicitanţii nu au nicio interdicţie în ceea ce priveşte
    exercitarea drepturilor electorale şi nici nu se află sub incidenţa unei
    hotărâri judecătoreşti definitive prin care să fie condamnaţi la pierderea
    drepturilor electorale. Din cei 75 de potenţiali candidaţi români la alegerile
    locale din Italia, 51 sunt femei şi 24 sunt bărbaţi. Vârsta medie a cetăţenilor
    români care intenţionează să intre în cursa electorală pentru ocuparea unui loc
    de consilier local în Italia este de 39 de ani. Scrutinul local va avea loc în
    Italia la data de 11 iunie în 1.021 de localităţi.




    Basarabeanul Veaceslav Şaramet a fost numit în funcţia de secretar de stat la Ministerul
    pentru Românii de Pretutindeni printr-o decizie a premierului Sorin Grindeanu. De
    profesie medic stomatolog, ela înfiinţat Asociaţia Studenţilor şi Elevilor Basarabeni din
    Bucureşti, pe care a coordonat-o timp de 6 ani. În 2011, împreună cu alte
    12 asociaţii din toată ţara, a fondat Federaţia Asociaţiilor de Basarabeni din
    România. Aceasta este singura organizaţie reprezentativă la nivel naţional
    a tinerilor originari din Republica Moldova aflaţi la studii în România.