Radio România Internațional

Tag: romani strainatate

  • Jurnal Românesc – 16.08.2021

    Jurnal Românesc – 16.08.2021

    Patriarhul Daniel a participat la manifestările aniversare de la
    Mănăstirea Putna cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la marea Serbare de
    la Putna din anul 1871. ”În aceste zile, ne întâlnim, de fapt, prin
    rugăciune cu cei care s-au întâlnit aici, lângă mormântul voievodului Ştefan
    cel Mare şi Sfânt, şi, de asemenea, prin cinstire, prin rememorare a
    evenimentelor de atunci, pentru speranţa unei unităţi mai intense a românilor
    din ţară şi din străinătate, a spus patriarhul Daniel. Inaltul ierarh a
    oferit 35 de decoraţii unor persoane şi personalităţi care s-au implicat în
    organizarea Serbării de la Putna – 2021. Continuitatea unui ideal.
    Printre acestea se află stareţul Mănăstirii Putna, Velnic Melchisedec, şi preşedintele
    Academiei Române, Ioan Aurel Pop.




    Compozitorul Eugen Doga a primit titlul de cetăţean de onoare al
    municipiului Vaslui. Lucrurile materiale se pierd în timp, însă arta,
    compoziţia rămân veşnic, opera dumneavoastră va rămâne peste vreme, a spus
    primarul municipiului Vaslui, Vasile Pavăl. Compozitorul Eugen Doga s-a
    declarat onorat de distincţia primită şi a spus că acest titlu îl obligă să revină
    în Vaslui şi cu alte ocazii. Eu sunt un scriitor muzical. Scriu pentru a aduce
    bucurie lumii. Eu caut curentul care mângâie, care aduce bucurie, fericire,
    care ne uneşte, a afirmat artistul.




    Aproape 2.500 de români își primesc pensiile în Italia pentru cât au
    muncit în România, înainte să plece din țară. Alți 4.000, în Spania. Cei mai
    mulți, 33.000, sunt în Germania și în Ungaria. În total, aproape 47.000 de
    români stabiliți în alte state europene își încasează acolo banii cuveniți,
    arată datele Casei de Pensii, citate de Știrile ProTv. În România, pensia medie
    este de 1.650 de lei, adică de aproximativ 330 de euro. Asta, în vreme ce, în
    Italia, vârstnicii iau și de trei-patru ori mai mult. O persoană care
    lucrează într-un regim mai normal, ca muncitor, ca operator în diverse domenii,
    iese la pensie cam cu 1.300-1500 de euro și nu este o pensie rea. Trăiești
    decent și te mai și plimbi, a decarat Emilia Stoica, președintele Ligii
    Românilor din Italia. Dacă în România abia s-a aprobat posibilitatea ca cine
    dorește să poată munci până la 70 de ani, în alte state creșterea vârstei de
    pensionare deja este un fapt.


    Dacă vă mutați în străinătate, puteți solicita pensia pentru munca prestată în
    România la instituția care se ocupă de pensii în țara respectivă. Toată
    procedura poate dura câteva luni.



    Peste un milion de români au depus cerere pentru rezidenţă în Marea Britanie,
    iar contribuţia lor este extrem de importantă în mai multe sectoare ale
    economiei britanice, relatează corespondentul Radio România la Londra. Potrivit
    asociaţiilor profesionale, zeci de mii de români lucrează în sectorul sanitar
    şi al îngrijirii vârstnicilor sau în agricultură, iar estimările sunt că unul
    din patru muncitori din construcţii este român. Canary Wharf este al treilea
    centru financiar din Europa şi este condus de un român, George Iacobescu, în
    vreme ce în sectorul financiar din Londra sunt angajaţi aproximativ şapte mii
    de cetăţeni români. Românii reprezintă acum a doua cea mai mare comunitate de
    străini din Regatul Unit, după polonezi. În total, peste şase milioane de
    cetăţeni ai UE au primit dreptul de a rămâne în Regatul Unit post-Brexit.




    La Wroclaw, în
    Polonia este în plină desfăşurare Festivalul
    Internaţional de Film Nowe Horyzonty 2021, festivalul vizionarilor
    cinematografiei, al artiştilor lipsiţi de compromis, care au curajul să meargă
    pe drumul propriu în ciuda modelor şi să povestească despre cele mai importante
    lucruri într-un limbaj unic. ICR Varşovia, partener al Festivalului, recomandă
    producţiile şi coproducţiile româneşti. În programul Proiecţiilor de Gală este
    prezentat în premieră poloneză filmul lui Radu Jude, Babardeală cu bucluc sau
    porno balamuc, câştigătorul Ursului de Aur la Berlinale 2021. Filmul va avea 7
    proiecţii la Wroclaw, va putea fi vizionat şi online (doar cu subtitrări poloneze).
    În secţiunea Sezon ICR Varşovia recomandă două coproducţii cu România: Aida
    (Quo vadis, Aida?), regia Jasmila Zbanic (o producţie 2020), despre una dintre
    cele mai întunecate file ale istoriei contemporane a Europei – masacrul de la
    Srebreniţa, şi Servitorii (regia Ivan Ostrochovsky, 2020) cu Vlad Ivanov
    într-unul dintre rolurile principale şi muzica compozitorului Cristian Lolea
    (Premiul IFF Ghent 2020 pentru cea mai bună muzică originală). 231 de filme -
    dintre care 175 de lungmetraje – din câteva zeci de ţări se regăsesc în
    programul celei de-a XXI-a ediţii a Festivalului care se desfăşoară în perioada
    12-22 august. Mai mult de jumătate din titluri vor fi disponibile şi online, în
    perioada 12-29 august.


  • Jurnal Românesc – 29.07.2021

    Jurnal Românesc – 29.07.2021

    Este
    datoria noastră să-i onorăm pe toţi înaintaşii care s-au sacrificat pentru
    realizarea unităţii şi păstrarea identităţii şi demnităţii naţionale şi să
    cinstim cu onoare Imnul, expresie a celor mai pure sentimente patriotice ale
    poporului român    , a transmis preşedintele Klaus Iohannis cu ocazia Zilei
    Imnului Naţional marcată pe 29 iulie. Versurile lui Andrei Mureşanu au
    căpătat în timp o încărcătură emoţională aparte şi au insuflat demnitate,
    patriotism şi curaj unor întregi generaţii în ultimii 173 de ani. (…)
    Intonarea sa spontană în timpul Revoluţiei Române din decembrie 1989 a readus
    în actualitate mesajul peren al acestui vechi cântec al tuturor românilor şi a
    fundamentat decizia de instituire a acestuia drept Imn Naţional al
    României    , a mai spus preşedintele.

    Imnul Deşteaptă-te,
    române! trezeşte încrederea că avem puterea de a ne solidariza pentru
    interesul comun, acela de a trăi într-o Românie democratică, modernă şi
    dezvoltată, în care fiecare român să se simtă împlinit,     a declarat la
    rându-i prim-ministrul Florin Cîţu. El a adaugat că pentru generaţia din care
    face parte, Deşteaptă-te, române! înseamnă, în primul rând, căderea
    regimului comunist şi recâştigarea libertăţilor fundamentale. Simbol al
    unităţii Revoluţiei Române de la 1848, Deşteaptă-te, române! a fost
    cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi, din Râmnicu Vâlcea, la 29 iulie 1848.
    Prin Constituţia din anul 1991 Deşteaptă-te, române! a devenit
    Imnul Naţional al României.




    Neimpozitarea
    salariului minim ar putea fi o soluţie pentru păstrarea forţei de muncă în
    ţară, iar această măsură va începe la 1 ianuarie 2022 într-un sector privat,
    care ar putea fi HoReCa, a declarat ministrul Economiei, Claudiu Năsui.
    Penuria de forţă de muncă a fost o problemă veche a României, de dinainte
    de pandemie. Românii muncesc, sunt harnici, doar că pleacă din România, nu
    muncesc în România. Nu o fac din lipsă de patriotism, trimit banii înapoi în
    ţară. Economisesc bani şi investesc, îşi fac o casă la noi, fac un business
    înapoi în ţară, dar munca efectivă nu o desfăşoară în ţară, a spus
    ministrul. Potrivit acestuia, soluţia neimpozitării salariului minim ar
    reprezenta un scut fiscal care ar avea efecte sociale
    extraordinare, ar reduce sărăcia, ar încuraja munca, ar activa forţa de muncă,
    ar ţine oamenii în România.

    De ce pleacă oamenii la muncă în altă
    ţară?(…) din cauza diferenţei de salariu, mai ales când vorbim de forţa de
    muncă slab calificată, necalificată, sau la început de drum. (…) Exact pe oamenii
    aceia noi îi impozităm cel mai dur, le luăm cele mai multe taxe din UE (…)
    Când munceşti 48 de ore pe săptămână să fii în sărăcie e o chestie clară de
    economie bolnavă, a apreciat Năsui. El a adăugat că mai există şi
    opţiunea ca această măsură să nu fie aplicată în sectorul HoReca, dar a fost
    luată în calcul şi varianta îngheţării salariului minim brut şi implementarea
    unor tranşe de neimpozitare. În prezent, în România salariul minim brut este de
    2.300 de lei.




    Un consorţiu
    format din Banca Naţională a României, Banca Centrală a Olandei şi Banca
    Lituaniei a câştigat procesul de selecţie pentru proiectul Consolidarea
    supravegherii, guvernanţei corporative şi gestionării riscurilor în sectorul
    financiar din Republica Moldova, transmite Delegaţia Uniunii Europene la
    Chişinău. Proiectul, finanţat de Uniunea Europeană în cadrul programului
    EU4Moldova, se va derula pe o perioadă de 24 de luni şi vizează consolidarea
    cadrului macroprudenţial pentru prevenirea acumulării riscurilor sistemice,
    alinierea cadrului legal al supravegherii sectorului de asigurări şi asigurări
    auto de răspundere civilă la cerinţele acquis-ului european, elaborarea unui
    nou cadru legal pentru consolidarea supravegherii instituțiilor financiare
    nebancare şi pregătirea pentru aderarea la SEPA – Zona Unică de Plăţi în Euro.
    Implementarea proiectului va fi realizată de BNR în colaborare cu Autoritatea
    de Supraveghere Financiară şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia
    Consumatorilor din România.




    Muzeograful
    Alina-Ruxandra Mircea, din cadrul Muzeului Brăilei Carol I a
    susţinut pe 28 iulie workshop-ul online
    Forța de nebiruit a vieții noi: Note despre iconografia electrificării în
    arta românească postbelică. Evenimentul, organizat în limba engleză, a
    fost găzduit de Muzeul de Artă Modernă din Varșovia și s-a desfășurat pe
    platforma Zoom. Reprezentanţa Institutului Cultural Român în capitala Poloniei
    transmite că workshop-ul a fost un un eveniment asociat expoziției Planul
    de o mie de ani a artistei Agnieszka Polska, expoziţie ce poate fi văzută
    la Muzeul de Artă Modernă din Varșovia până pe 19 septembrie.


  • Jurnal Românesc – 17.05.2021

    Jurnal Românesc – 17.05.2021

    Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, le recomandă românilor care
    doresc să-şi petreacă concediile în străinătate în această vară să se informeze
    foarte bine cu privire la condiţiile din ţara în care pleacă. Avem pe
    site-ul ministerului o rubrică specială care se referă la condiţii de
    călătorie, acolo sunt informaţii actualizate pe care noi le luăm exclusiv din
    surse oficiale (…). Acele condiţii trebuie să fie foarte atent citite,
    încercăm să actualizăm în timp real, adică să nu existe informaţii care să nu
    corespundă realităţii    , a declarat acesta într-o apariţie televizată.
    Aurescu a precizat că România permite intrarea fără carantină pentru cetăţenii
    străini care sunt vaccinaţi anti-COVID şi i-a îndedmnat pe conaţionalii care se
    confruntă cu dificultăţi să ceară ajutorul misiunilor consulare din statul în
    care se află. Există numere de telefon pe care le pot folosi cetăţenii
    români, ele se află şi pe site-ul Ministerului de Externe şi pe site-ul misiunilor
    diplomatice, respectiv consulare, ele te trimit la call centerul Ministerului
    Afacerilor Externe şi de aici se pot obţine informaţii relevante. Există şi
    numere de urgenţă pentru situaţii deosebite, accidente sau alte situaţii cu
    adevărat grave şi pentru care sunt necesare reacţii şi sprijin din partea
    misiunilor diplomatice şi consulare, a mai spus şeful diplomaţiei române.




    În Fâşia Gaza se află în jur de 320 – 350 de români, inclusiv cu
    dublă cetăţenie, a anunţat ministrul de Exterrne, Bogdan Aurescu. Acesta a
    arătat că misiunile diplomatice din regiune au primit instrucţiuni să se
    pregătească pentru a le acorda sprijin, dar că până în prezent nu au fost
    primite solicitări în acest sens. Suntem pregătiţi să acţionăm. Am
    discutat şi cu alte instituţii ale statului român, care au mai fost implicate
    în eforturi de sprijin pentru cetăţenii români în situaţii similare. Urmărim
    evoluţia evenimentelor şi vom acţiona în funcţie de aceasta    , a spus
    ministrul. Aurescu a amintit că Bucureştiul a condamnat ferm tirurile de
    rachete care vin din Fâşia Gaza peste zone locuite de civili în Israel.
    Ne-am exprimat în mod profund regretul pentru pierderile de vieţi
    omeneşti (…) De asemenea, am decis convocarea unui task-force la nivelul MAE,
    care să monitorizeze foarte atent situaţia şi care să elaboreze eventuale linii
    de acţiune pentru a sprijini cetăţenii români, dacă situaţia se agravează şi
    mai mult, a precizat oficialul român. Bogdan Aurescu a subliniat că
    România are atât relaţii excepţional de bune cu statul Israel, care
    este un partener cu valenţe strategice,cât şi relaţii foarte bune
    cu partea palestiniană.




    Biroul atașatului pentru probleme de muncă și sociale din cadrul
    Ambasadei României la Roma a pus la dispoziția celor interesați un material
    informativ despre dreptul la pensie al românilor care au lucrat atât în Italia,
    cât și în România sau în alt stat membru al Uniunii Europene. Documentul, care
    se găseşte pe site-ul roma.mae.ro, descrie modalitatea de depunere a cererii de
    pensionare, actele necesare, precum şi condițiile de obținere a pensiei din
    România şi a celei din Italia. Potrivit misiunii diplomatice, persoanele care
    și-au întrerupt temporar sau definitiv activitatea au posibilitatea de a-și
    plăti contribuții de asigurări sociale, pe lângă cele deja acumulate, pentru a
    obține dreptul la pensie sau pentru a majora cuantumul acesteia, atât în Italia
    cât și în România. În afara României, acestea își pot plăti retroactiv
    contribuția pentru perioade de cel mult 6 ani prin intermediul unui contract de
    asigurare pe care îl pot încheia până la 31 august 2021. Ambasada României la
    Roma arată că această măsură oferă posibilitatea obținerii dreptului la pensie
    și celor care, deși au vârsta de pensionare, nu au stagiul minim de cotizare
    pentru a obține o pensie pentru limită de vârstă. Peste 1,2 milioane de români
    trăiau în peninsula italiană în 2020, potrivit ISTAT – Institutul naţional de
    statistică de la Roma.




    Accesul pe cale rutieră şi aeriană pe teritoriul Greciei va fi
    permis doar celor care prezintă unul din următoarele documente: test molecular tip PCR cu rezultat negativ
    pentru infecţia SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore anterior sosiri, o
    dovadă care atestă efectuarea unui vaccin împotriva COVID-19, cu condiţia să fi
    trecut cel puţin 14 zile de la data efectuării rapelului sau a dozei unice, sau
    o dovadă emisă de un laborator autorizat din statul de provenienţă, prin care
    se confirmă faptul că persoana în cauză a fost diagnosticată pozitiv cu
    COVID-19, într-o perioadă cuprinsă între 2 şi 9 luni anterior datei sosirii în
    Grecia. Ministerul român de Externe reaminteşte că toate persoanele care intră
    pe teritoriul elen au obligaţia de a completa Passenger Locator Form cu cel
    puţin 24 de ore înaintea începerii călătoriei, indiferent de statul din care
    sosesc. De asemenea, prin punctul de trecere a frontierei Nymfea-Makaza este
    permisă intrarea doar a transportatorilor profesionişti de mărfuri, în vreme ce
    vămile Kulata-Promachonas şi Svilengrad-Ormenio sunt deschise pentru toate
    categoriile de persoane şi vehicule. Bucureştiul precizează că aceste măsuri
    sunt în vigoare până la data de 24 mai, ora 6.00.