Radio România Internațional

Tag: Romania-Bulgaria

  • România trebuie să facă parte din spațiul Schengen

    România trebuie să facă parte din spațiul Schengen

    România şi Bulgaria fac
    parte din Schengen. Este momentul să le aducem alături de noi!

    Le mulțumesc Bulgariei şi
    României pentru susținerea pentru politicile de migrație. Parlamentul şi
    Consiliul au o ocazie istorică să termine munca începută    , a declarat
    Președintele Comisiei Europene, Ursula von Der Leyen, în discursul privind
    starea Uniunii, susținut luna trecută, în Plenul Parlamentului European.


    Sunt
    însă state care suțin că România și Bulgaria nu sunt pregătite pentru a face
    față fluxului de migranți și încă nu este momentul să fie incluse în spațiul
    Schengen.
    Este foarte important ca subiectul sa rămână pe agenda Europeană și acesta să
    fie tratat corespunzător. România şi Bulgaria
    trebuie să fie parte a Spaţiului Schengen    , a susţinut recent, în plenul
    Parlamentului European, europarlamentarul Vlad Botoş, în cadrul unei dezbateri
    privind Piaţa Internă la care a luat parte şi comisarul Thierry Breton.


    Eforturile europarlamentarilor pentru îndeplinirea ultimei etape a integrării
    depline a României în Uniunea Europeană, prevăzută de tratatele europene, au
    fost susţinute şi constante în ultimii patru ani.


    Discuţiile pe această temă continuă la nivelul
    politicii europene.






    Uniunea
    Europeană a demonstrat că poate aduce stabilitate și prosperitate tuturor
    europenilor. Soluțiile pe care le-am găsit împreună la provocările prin care am
    trecut de-a lungul timpului și în ultimii 3 ani, cu atât mai mult modul în care
    negociem și găsim rezolvări sunt semne clare că atunci când ne dorim ceva, când
    avem nevoie să reacționăm, putem să avem succes dacă lucrăm împreună.

    Sunt
    momente însă în care unele state membre nu pot să acționeze pentru binele
    nostru, al tuturor cetățenilor europeni, în care sunt tentate să pună
    populismul înainte de respectarea legilor și regulilor stabilite de noi toți
    împreună.

    Pentru asemenea cazuri, cum este și cel al tinerii României și
    bulgarii în afara spațiului Schengen, trebuie să găsim soluții, pentru că
    tratatele europene trebuie respectate, indiferent dacă îi convine unui partid,
    unui ministru de interne sau unui cancelar, trebuie să arătăm cetățenilor
    europeni că se pot baza pe noi, că putem garanta respectarea legislației
    europene aici, în Parlament European, dar și în celelalte instituții europene.




  • România şi Bulgaria – progrese în protejarea frontierelor

    România şi Bulgaria – progrese în protejarea frontierelor

    România şi Bulgaria aplică de pe acum ceea ce este pe masa negocierilor dintre Consiliu şi Parlamentul European, adică măsurile din Pactul pentru Migraţie. Acestea sunt argumente în plus pentru aderarea acestora la Spaţiul Schengen, chiar în ciuda actualului context european marcat de migraţie şi ameninţări teroriste. Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a lăudat progresul României în domeniul controlului frontierelor, al migraţiei şi azilului în cadrul discuţiilor purtate la Luxemburg, la secţiunea Afaceri Interne a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, organizat de preşedinţia spaniolă a Consiliului Uniunii Europene.

    Ea speră că aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen va avea loc anul acesta și susține că una dintre prioritățile sale este să convingă Olanda și Austria să nu se mai opună.

    Delegaţiile României şi Bulgariei au prezentat măsurile adoptate în vederea consolidării controlului frontierelor şi întăririi securităţii UE. Un punct central al intervenţiei delegaţiei României l-a constituit prezentarea rezultatelor excelente ale Proiectului-pilot agreat de România cu Comisia Europeană în luna martie 2023, care a fost implementat la frontiera cu Serbia în ultimele 6 luni. Ylva Johansson s-a arătat impresionată de succesul proiectului, subliniind că, prin rezultatele excelente ale măsurilor puse în aplicare de România, acesta este un model pentru toate statele membre.

    Printre rezultatele concrete ale Proiectului-pilot se numără o legislaţie naţională actualizată, mai eficientă, în materie de azil şi returnare, participarea la Programul Frontex Servicii Comune de Reintegrare, un sistem informatic de gestionare a cazurilor de returnare aliniat sistemului IT al Agenţiei Frontex, echipamente şi sisteme performante de control al frontierei.

    Pentru a valorifica în continuare realizările pozitive de până acum, Comisia a convenit împreună cu România și Bulgaria continuarea cooperării în cadrul proiectelor-pilot, fiind prevăzute comitete directoare periodice pentru a monitoriza punerea în aplicare și eficiența noilor măsuri introduse în acest context.


  • Tradițiile și cultura locală, în sprijinul turismului din zona transfrontalier Constanța – Dobrich

    Tradițiile și cultura locală, în sprijinul turismului din zona transfrontalier Constanța – Dobrich

    Rivalitatea
    româno – bulgară în plan turistic poate avea un antidot. O dovedește proiectul
    european, derulat de o fundație din Constanța și un ONG din Dobrich, pentru a
    promova turismul cultural în regiunea transfrontalieră.


    Proiectul este unul mai amplu și a
    inclus croaziere pe mare, un festival al castelelor de nisip și unul
    de dans.


    Toate
    având un scop anume: acela de a prelungi sezonul turistic, mizând pe cultură,
    pe descoperirea tradițiilor locale, a gastronomiei specifice ori a obiceiurilor
    locului.


    Brândușa Dăscălescu, președintele
    Fundației Umanitare Clopot: În acest
    moment, ideea că zona dobrogeană, mă rog, Marea Neagră, cu tot ce oferă ca și
    elemente de vacanță, considerată doar o zonă disponibilă trei luni, ar trebui
    să se schimbe pentru că Constanța și nu numai, zona transfrontalieră și zona
    Marea Neagră poate oferi un an întreg elemente pentru un concediu foarte
    interesant și asta este și ideea proiectului, cu aceste trasee culturale, cu
    aceste programe de turism cultural, prin care încercăm să atragem cât mai mulți turiști și în
    momentele în care nu putem să facem plajă.


    Au fost realizate studii, înainte de a
    demara proiectul, care arată că și turiștii sunt interesați de altceva:


    Din studiile
    noastre am regăsit interesul turiștilor, care nu își mai doresc un concediu să
    zicem, la nivel pasiv – hotel, plajă, mâncare și gata. Ci o formulă proactivă a
    lui, de implicare în viața reală și în ceea ce înseamnă tradiția locală. Sunt
    foarte interesați să cunoască zona în care au venit să-și petreacă concediul,
    cu elementele specifice. O nuntă modernă o regăsești oriunde în lume. Dar
    elemente specifice dobrogene sau aromâne sau de tătari, turci, asta reprezintă
    deja o culoare a României.


    Iar ideea s-a concretizat printr-un
    film, în care sunt reconstituite nunți tradiționale ale minorităților etnice
    din Dobrogea.


    Totul s-a făcut respectând tradițiile
    autentice, documentate și cu sprijinul a doi tineri, Simona Niculescu și Iulian
    Mitran, membri ai Traditional Clothing of Dobrudja, care se ocupă de
    reconstituirea costumului dobrogean și promovarea acestuia.


    Brândușa Novac ne-a spus și de ce au
    fost alese tocmai obiceiurile de nuntă:


    Am considerat
    că nunta înseamnă un început de drum, înseamnă o sumă de elemente tradiționale,
    care sunt teribil de reprezentative pentru fiecare etnie.

    Am
    folosit drept interpreți, persoane din mediul etniei respective nu ne-am
    folosit de actori profesioniști, chiar dacă, sigur a fost puțin mai greu de
    realizat, dar asta a fost și ideea – autenticitatea. Și costumele sunt
    costumele vechi, pe care fiecare bunicuță le-ar scote dintr-un dulăpior.

    Nu
    ne-am adresat zonei actuale, zonei moderne. Ci am încercat să aducem în prim
    plan costume, tradiții, elemente inedite din – să zicem – bagajul străvechi,
    cultural, la fiecare etnie. Noi sperăm să continuăm proiectul și în viitor și
    atunci să putem să includem pe rând toate etniile. Consider că este foarte
    interesant, conservarea acestor tradiții care ușor – ușor dispar, prin firescul
    implicării modernului în viața cotidiană. Am colaborat cu
    reprezentanții fiecărei etnii. Considerăm că este foarte important să pornim de
    la ei și să ajungem la oamenii care într-adevăr mai știu să ne povestească
    despre tradiție.


    Filmul realizat de Fundația Umanitară
    Clopot va fi disponibil pe site-ul proiectului https://www.multicultya.eu.


    Proiectul Multicultya-Patrimonii
    multiculturale și yachting pe patrimoniul natural Marea Neagră pentru o
    dezvoltare a turismului creativă și durabilă în zona transfrontalieră
    Constanța-Dobrich     este confinanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European
    pentru Dezvoltare Regională în cadrul programului Intereg V-A România-Bulgaria.


    Valoarea contribuției Uniunii Europene este de aproximativ 400 de mii de
    euro.






  • Turismul, ca o legătură în perspectiva regiunii transfrontaliere

    Turismul, ca o legătură în perspectiva regiunii transfrontaliere

    Multe obiective de
    patrimoniu rămân nedescoperite călătorului iubitor de cultură, istorie și
    frumos.Un proiect transfrontalier România – Bulgaria aduce a la viață o cale
    romană și un ansamblu arhitectural bisericesc
    într-o încercare de dezvoltare a regiunii transfrontaliere prin atragerea turiștilor în zona rurală.


    Cu
    detalii Liana Tătăranu, consultat în cadrul
    proiectului:     Unul dintre aceste
    obiective cu potențial turistic este biserica Sf. Nicolae din comuna Moțăței,
    județul Dolj. Pentru aceasta Primăria în parteneriat cu Parohia Moțăței și împreună cu partenerii bulgari din Dolna
    Mitropolya au depus un proiect în cadrul apelului de proiecte România Bulgaria,
    Turismul ca o legătură a dezvoltării în
    perspectiva regiunii transfronatliere. De partea cealaltă a Dunării,
    partenerii bulgari și-au propus să renoveze și să restaureze o stație de drum
    roman, un monument istoric din patrimoniul Bulgariei.


    Revenind la partea
    română, la comuna Moțăței, aici se va restaura și se va pune în valoare această
    biserică, Sf. Nicolae, care este foarte valoroasă, un monument de categorie B,
    are o pictură valoroasă, refăcută de celebra Olga Greceanu. Biserica a fost
    construită in perioada 1914-1916, practic a fost rezidită pe locul unei
    biserici de lemn ridicată în 1802-1804. Va fi consolidată biserica, va fi
    reconstruit acoperișul și va fi restaurată pictura interioară.


    Sperăm să o facem
    cunoscută, împreună cu alte monumente care se regăsesc în zonă, chiar în comuna
    Moțăței mai este o biserică de patrimoniu, tot cu hramul Sf. Nicolae, în satul
    Dobridor și există o cruce de hotar foarte veche, de la 1777 care în viitor vor
    fi și acestea restaurate, puse în valoare și redate circuitului turistic.


    În cadrul
    proiectului se vor realiza și câteva panouri cu harta zonei și vor fi
    evidențiate diverse obiective de patrimoniu pe o rază de 20-30 de km.


  • Hartă a legendelor pentru promovarea zonei transfrontaliere România Bulgaria

    Hartă a legendelor pentru promovarea zonei transfrontaliere România Bulgaria

    O hartă a
    legendelor din zona transfrontalieră România Bulgaria a fost definitivată în
    cadrul proiectului Legends-o cale pentru destinații turistice mai
    atractive, al Asociației Mereu
    pentru Europa, finanțat de Uniunea Europeană în cadrul programului INTERREG.


    Detalii ne oferă
    doamna Valeria Leferman, manager de proiect:




    Ne-am propus
    promovarea elementelor de patrimoniu cultural, natural, din zona
    transfrontalieră cu potențial de a deveni atracții turistice durabile. Am acționat în
    următoarele direcții: colectarea legendelor locale și reprezentarea grafică a
    acestora, realizarea unei hărți comune a legendelor din județele Dolj, Olt,
    Mehedinți, din România și districtele Vidin, Montana , Vratza din Bulgaria,
    hartă ce are menirea de a îmbunătăți gradul de atractivitate a turismului din
    zona vizată.


    Am acționat
    pentru creșterea numărului de turiști prin promovarea patrimoniului natural și
    cultural comun. Pe parcursul derulării proiectului am lucrat cu elevi și cadre
    didactice, reprezentanți ai instituțiilor publice, ONG- uri și asociații ce
    activează în domeniul cercetării, păstrării și diseminării patrimoniului
    natural și cultural.

    Au fost
    identificate 56 de legende, 32 în România și 24 în Bulgaria.

    Pentru a le face
    cunoscute unui număr cât mai mare de potențiali turiști, acestea au fost
    cuprinse într-o hartă, realizată atât în format tipărit, cât și electronic. Harta vine însoțită și de un
    catalog explicativ unde sunt descrise legendele și este disponibilă în varianta
    româno- bulgară, româno-engleză și bulgaro-engleză. Pe lângă hartă au fost realizate și filme de
    prezentare a legendelor , disponibile în română, bulgară și engleză care au
    fost difuzate la televiziuni din România și Bulgaria și sunt disponibile pe
    youtube.


    Pentru elevi am
    organizat 4 tabere ale legendelor la
    care au participat 240 de elevi cu vârsta între 10 și 14 ani din România și
    Bulgaria, taberele fiind și un bun prilej de a descoperi alte legende
    necunoscute.


    În concluzie:
    legendele chiar stârnesc interes și pot fi o cale către destinații turistice
    mai atractive din regiunea transfrontalieră.


  • Un nou produs turistic în regiunea transfrontalieră România Bulgaria

    Un nou produs turistic în regiunea transfrontalieră România Bulgaria

    Un nou produs
    turistic se prefigurează în regiunea transfrontalieră România Bulgaria, prin
    valorificarea culturii rrome din acestă zonă. Începând de mâine se va desfășura
    la Montana, în Bulgaria, o nouă etapă în cadrul proiectului Descoperiți
    frumusețea culturii rrome, despre care
    ne vorbește doamna Diana Nedelcu, manager de proiect:


    Întradevăr, mâine debutează la Montana primul festival
    transfrontalier, Iubește cultura rromă, proiect implementat în cadrul
    programului INTERREG Ro-Bg, de către Asociația Transfrontalieră Equillibrum din
    Craiova, în parteneriat cu Asociația Prteneriate Regionale pentru o Dezvoltare
    Durabilă Vidin și Agenția pentru Dezvoltare și Centrul de Afaceri 2000 Montana.


    Vrem să demonstrăm cu acest festival, dar și cu celălalte
    evenimente și acțiuni din cadrul proiectului, că tot ceea ce reprezintă cultura
    rromă poate fi valorificat extraordinar ca produs turistic, cei care vizitează
    aceste zone, care sunt foarte frumoase, pot combina aceasta cu alte produse
    turistice, cum ar fi vizitarea unui meșteșugar rrom sau vizita la un grup de
    dansatori care excelează prin dansuri tradiționale rrome etc.


    După acest festival, în perioada 3-5 decembrie, va fi un
    festival în oglindă la Vidin, unde vor fi invitați artiști și meșteșugari rromi
    din Dolj, Mehedinți, Vidin și Montana, iar alte două festivaluri vor fi
    programate în luna ianuarie la Drobeta Turnu Severin și la Craiova.


    În cadrul acestui proiect au fost elaborate mai multe studii, fiecare pe câte un district din Bulgaria sau județ din România, părti în
    proiect, studii care au identificat actualii meșteșugari și artiști rromi care
    mai trăiesc și mai activează în aceste zone, povestea lor despre familie,
    despre meșteșug, de la cine au învățat
    să cânte, să danseze sau să meșterească, și
    dacă mai au cui să transmită aceste comori ale culturii rrome.


  • O complexă rețea pentru coeziune socială prinde contur în regiunea transfrontalieră Romania Bulgaria

    O complexă rețea pentru coeziune socială prinde contur în regiunea transfrontalieră Romania Bulgaria

    O complexă rețea pentru
    coeziune socială prinde contur în regiunea transfrontalieră Romania Bulgaria.
    Asociația Vasiliada din Craiova și Asociația Free Youth Center din Vidin, în calitate de
    parteneri în proiect, și-au propus formarea unui puternic corp de specialiști
    care să lucreze în domeniul serviciilor sociale, în diferite domenii    .


    Cu detalii, părintele
    Adrian Stănulică    , președintele Asociației Vasiliada: Este un proiect finanțat
    in cadrul programului INTERREG Romania Bulgaria, obiectivul principal al
    proiectului este acela de a contribui prin activitățile sale la îmbunătățirea
    calității serviciilor sociale din zona transfrontalieră româno – bulgară, prin
    consolidarea competențelor și parteneriatului privat.     În cadrul proiectului am
    avut în vedere crearea unei rețele transfrontaliere de specialiști care
    lucrează în domeniul serviciilor sociale, iar în cadrul acestei rețele am
    prevăzut realizarea unor schimburi de experiență între experți români și
    bulgari, fie că vorbim despre servicii sociale destinate copiilor, bătrânilor sau altor categorii aflate în dificultate, iar
    în momentul de față suntem în a doua etapă a proiectului și anume aceea în care
    asigurăm pregătire profesională, cursuri tematice pentru alte 200 de persoane,
    din Romania și Bulgaria care lucrează în domeniul serviciilor sociale, vorbim
    despre asistenți sociali, psihologi, preoți sau coordonatori de instituții
    sociale. Când spunem instituții sociale le avem în vedere atât pe cele
    acreditate în acest sens cât si ONG urile din 6 județe riverane Dunării aflate
    la granița cu Bulgaria, Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Călărași și Constanța. Acestora li s-au
    alăturat oameni care lucrează în domeniul serviciilor sociale, specialiști, din
    Bulgaria.


    O altă activitate foarte
    importantă și de interes pentru furnizorii de servicii sociale, este aceea a
    unor programe punctuale de schimb de experiență, în care 12 organizații sau
    instituții sociale din Romania și Bulgaria vor avea posibilitatea să participe
    la programe de schimb de experiență unu
    la unu, am putea spune, să putem ajuta mai multe persoane care au nevoie de
    sprijin.


  • Forță de intervenție rapidă în caz de urgență chimică, biologică, radiologică și nucleară pe Dunăre

    Forță de intervenție rapidă în caz de urgență chimică, biologică, radiologică și nucleară pe Dunăre

    Pentru
    o gestionare eficientă a urgențelor chimice, biologice si nucleare de-a lungul
    fluviului Dunărea, autoritățile de urgență româno- bulgare doresc să înființeze
    în zona transfrontalieră o zonă comună de intervenție rapidă. Un proiect
    ambițios finanțat de UE, despre care ne oferă detalii domnul Bogdan Mușat,
    șeful secretariatului comun CBC, Călărași.


    Este
    un proiect care va oferi autorităților cu rol în gestionarea situațiilor cu
    caracter de urgență mijloace tehnice de detectare și izolare a substanțelor
    contaminatoare, împreună cu posibilități de salvare, asftel, ajungându-se la
    îmbunătățirea calității răspunsului în situații de urgență pe Dunăre.     În
    cadrul proiectului va fi stabilită o structură transfrontalieră de specialitate
    fiind achiziționate echipamente care vor asigura un management complet al
    situațiilor de urgență pe Dunăre cu obiectivul final de a se creea o forță
    rapidă de intervenție în cadrul autorităților transfrontaliere cu rol în
    gestionarea situațiilor de urgență.


    Vorbim
    despre două unități de intervenție rapidă, una pe apă, cealaltă pe uscat.


    Proiectul
    este încă în implementare, cele două unități vor fi funcționale la final, perioada
    de implementare fiind finalul lunii noiembrie. Unitățile par a fi foarte
    aproape de funcționare, având în vedere că la Calafat și Vidin au loc exerciții
    de testare ale acestor unități.


    Cu
    o finanțare de 6 milioane de euro, proiectul va oferi și formarea personalului
    de intervenție și va pregăti instrumentele necesare, conform cadrului legal,
    pentru operaționalizarea D’EMERSYS, stabilind un parteneriat puternic pentru a
    răspunde situațiilor de tip CBRN survenite de-a lungul fluviului Dunărea, în
    beneficiul populației și mediului din această zonă.