Radio România Internațional

Tag: Romania Cultural

  • Radio România, sursă zilnică de informare pentru mai mult de 3 milioane de ascultători

    Radio România, sursă zilnică de informare pentru mai mult de 3 milioane de ascultători

    Audienţa posturilor Radio România (Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Antena Satelor şi Reţeaua Studiourilor Regionale) însumează 3.074.400 de ascultători zilnic, posturile SRR ocupând aproape un sfert din timpul total de ascultare la nivel național, fapt care plasează Societatea Română de Radiodifuziune pe primul loc în preferinţele ascultătorilor.

    Radio România Actualităţi este lider de piaţă, înregistrând cea mai mare valoare a indicatorului market share (cota de piaţă) din România, pe toate mediile de rezidenţă -național – 12,2%, urban – 12,7%, rural – 11,2%, București – 14,6%, potrivit celui mai recent studiu publicat de Asociaţia pentru Radio Audienţă (ARA) – valul de vară din 2023.

    Cu o istorie de 95 de ani şi o tradiție în jurnalismul de înaltă calitate, Radio România rămâne un reper de încredere în furnizarea de informaţii esențiale pentru ascultătorii săi. De-a lungul anilor, Radio România şi-a consolidat poziția de líder în furnizarea de știri corecte, obiective, echilibrate şi echidistante.

    Radio România le mulţumeşte ascultătorilor săi pentru încrederea acordată!

    Valul de vară al Studiului de Audienţă Radio a fost realizat în perioada 2 mai – 13 august 2023 de către IMAS – MARKETING ȘI SONDAJE şi MERCURY RESEARCH.

    În cadrul cercetării s-a măsurat audienţa posturilor de radio la nivel naţional, urban, rural şi în municipiul Bucureşti, pe un eșantion de 10.154 persoane. Măsurarea audienţei posturilor de radio în cadrul SAR s-a realizat pe baza metodei rememorării audienţei din ziua precedentă (Day After Recall), la care apelează cele mai multe dintre sistemele de măsurare existente pe plan internaţional, metodologie recomandată de EBU (European Broadcasting Union) şi ESOMAR (European Society for Opinion and Marketing Research).

  • Donizetti. O poveste de dragoste la Festivalul Regal de Operă “Virginia Zeani”

    Donizetti. O poveste de dragoste la Festivalul Regal de Operă “Virginia Zeani”

    Opera
    comică Elixirul Dragostei, de Gaetano Donizetti, se va juca în cadrul celei
    de-a IV-a ediții a Festivalului Regal de Operă Virginia Zeani, eveniment care
    are loc, în perioada 20-22 august, la Târgu Mureș. Programat pe 22 august, de
    la ora 19.00, la Palatul Culturii, spectacolul se bucură de participarea
    extraordinară a orchestrei și corului Operei din Brașov, soliști: tenorul
    Ștefan von Korch, soprana Katalin Kolcsár și baritonul Adrian Mărcan.




    Încă de la primele note,
    interpretate cu grație de orchestra Operei din Brașov, sub conducerea
    dirijorului Traian Ichim, vom ști că urmează să asistăm la un eveniment major,
    care va schimba lumea. După frământări și furtuni interioare, problema iubirii
    imposibile ar putea fi în sfârșit rezolvată pentru totdeauna, cu ajutorul unei
    poțiuni fermecate. Elixirul dragostei,
    partitura fermecătoare a lui Gaetano Donizetti, o lucrare deopotrivă comică și
    sentimentală, vorbește, pe un ton mereu contemporan, despre puritatea
    pornirilor inimii și despre parcursul lor sinuos printre umbre. Înveninat
    de gelozie sau înșelat de naivitate și magie, pierdut în iluzii sau chinuit
    orgolii, îndrăgostitul trece prin iad, amăgindu-și temerile cu visuri și
    speranțe. Amplă și melodioasă, muzica acestei opere este splendidă de la primul
    până la ultimul acord, incluzând arii care au devenit independent celebre,
    printre care și grandioasa Una furtiva lagrima – cântată, de-a lungul
    vremii, de atâția tenori cunoscuți, de la Mario Lanza și Enrico Caruso, la
    Luciano Pavarotti, Placido Domingo sau Roberto Alagna.




    Programat în sala Palatului
    Culturii din Târgu Mureș, spectacolul se bucură de participarea extraordinară a
    unui tenor cu voință de fier și abilități muzicale excepționale, Ștefan von
    Korch, unul dintre cei mai apreciați muzicieni din România, aplaudat pe scene
    din Zürich, Berna, Frankfurt, Bratislava sau Viena. De altfel, minunatul
    Nemorino al lui Donizetti poate fi interpretat doar de un tenor cu rafinament
    și grație excepționale, tehnic și convingător, dar și suficient de versatil
    pentru a trece de la elemente comice, la lirismul pur din cel de-a doilea act,
    de la un romantism irezistibil, la un haz irezistibil. La rândul ei ovaționată
    la Budapesta, Londra, Berlin sau Toronto, soprana Katalin Kolcsár adaugă
    rolului Adinei deopotrivă eleganță și haz spumos, purtând mai departe, într-o
    explozie de umor și bucurie, o poveste de iubire amuzantă, delicată,
    fermecătoare. Cu o simplitate tandră și o linie fermă, vocea acestei soprane
    are o extraordinară agilitate, capabilă să urce pe culmi nebănuite sau să cadă
    în abisuri, vorbind astfel despre natura evazivă și inconsistentă a Adinei. În
    rolul lui Dulcamera strălucește baritonul Adrian Mărcan, un muzician care a
    fost aplaudat în Japonia, Austria sau Germania, a colaborat, de-a lungul
    carierei, cu Teatrul Opera din Salonic, a fost aplaudat în rolul lui Figaro în Barbiere
    di Siviglia la Madrid sau la Teatrul Național de Operă și Balet din
    Chișinău sau în rolul solistic în Carmina Burana de Carl Orff, alături
    de Munchen Symphoniker, la Festivalul Gut Immling, în Germania.




    PROGRAM


    22 august,
    ora 19:00


    Palatul
    Culturii din Târgu Mureș


    Gaetano
    Donizetti – Elixirul dragostei


    Soliști: Nemorino – Ștefan von Korch


    Adina – Kolcsár Katalin


    Belcore – Adrian Mărcan


    Dulcamara – Lorand Cristian


    Gianetta Sonia – Hazarian


    Orchestra și corul Operei Brașov
    Dirijor – Traian Ichim




    Intrarea
    este liberă.


    Locurile
    vor fi ocupate în ordinea sosirii. Cei care doresc să rezerve locurile în
    avans, o pot face pe site-ul festivalului, cu o donație de 50 de lei. Banii
    obținuți din acest proiect, la care vom adauga altele similare, vor fi
    folosiți pentru susținerea Filarmonicii din Chișinau.


    https://virginiazeanifestival.com/






    Trecând cu subtilitate de
    la vigori ritmice, la pasaje dulci-amărui, voci și instrumente recrează
    experiența autentică a unei mici comunități italiene, în care orice veste
    produce imense ecouri. Nemorino se îndrăgostește fără speranță de Adina, o fată
    cu stare, pe care atenția unui om de rând nu pare să o flateze. Declarațiile de
    iubire sunt întâmpinate cu un etern refuz, iar îndrăgostitul fără șansă își
    petrece zilele între tristețe și disperare. Din fericire, călătorul șarlatan
    Dulcamara, un doctor fără scrupule, are la îndemână elixirul dragostei, o
    poțiune care să-l ajute pe Nemorino să-i câștige inima tinerei lui iubite. Povestea, care oscilează permanent între
    comedie și momente sensibile, lasă loc, totuși, unei întrebări profunde: este
    dragostea un sentiment autentic sau viciile – de la băutură, la mirajul
    bogăției – sunt cele care ne aduc sub vraja ei?




    Sporește misterul și
    savoarea acestei povești orchestra Operei din Brașov, un nume asociat cu
    virtuozitatea, rafinamentul și tradiția orchestrală. Este un ansamblu care a
    fost aplaudat, atât în România, cât și pe multe dintre scenele lumii, în
    spectacole de Puccini, Offenbach sau Massenet, printre atât de mulți alții. Cu
    imensă energie, poftă și fler, susținute de o tehnică impecabilă, orchestra
    este secundată la Târgu Mureș de corul Operei din Brașov. Nimic mai spectaculos
    decât un cor de operă viguros și tehnic, impresionant în partituri de Bizet sau
    Verdi și destins și amuzat într-o lucrare de Donizetti!




    Lucrare comică în două
    acte, având libretul scris de Felice Romani, după Eugène Scribe, pentru opera
    Le Philtre de Daniel-François Auber, L’Elisir d’Amore a fost un imens
    succes încă de la premiera sa, pe 12 mai 1832, la Teatro Cannobiana din
    Milano. Deși Donizetti a scris, de fapt, în grabă, în doar șase săptămâni,
    lucrarea sa a depășit toate așteptările, devenind, în următorii 15 ani, cea mai
    jucată operă din Italia. Au fost montate reprezentaţii la Paris, la Londra,
    chiar şi la Viena, deşi spaţiul germanic a avut de multe ori reţineri față de
    importul operelor italiene. Printre cele mai jucate spectacole din toate
    timpurile, Elixirul Dragostei nu încetează să surprindă și să încânte
    publicul, lăsând în urmă, fără excepție, o bucurie imensă, transformată în
    explozii de ovații și aplauze.




    FESTIVALUL
    REGAL DE OPERĂ VIRGINIA ZEANI. Organizat de Asociația
    Together on Top, în parteneriat cu Asociația Hai la Sat, Primăria din
    Târgu Mureș, Instituția Prefectului – Județul Mureș și Consiliul Județean
    Mureș, Festivalul Regal de Operă Virginia Zeani este o reverență adusă
    Virginiei Zeani, una dintre marile soprane ale lumii, care s-a născut în
    Transilvania.
    Evenimentul a devenit o importantă
    platformă de dialog pentru profesioniștii scenei lirice internaționale -
    artiști, agenți de casting, directori artistici sau directori generali ai
    marilor teatre europene – și, totodată, o prestigioasă oportunitate de afirmare
    pentru tinerii cântăreți de operă, educați la cele mai înalte standarde la
    nivel mondial.

    Festivalul s-a născut din dorința de a omagia personalitatea
    copleșitoare a Virginiei Zeani, al cărei parcurs artistic relevă un sublim
    model de conduită, atât pe scenă, cât și în lumea academică. Pentru 30 de ani
    prima donna assoluta a marilor scene lirice ale lumii și pentru tot atâta
    timp profesor emerit de muzică al Universității Indiana din Statele Unite,
    Virginia Zeani este un important reper al lumii culturale și unul dintre cele
    mai puternice simboluri naționale ale României. Prețios dar oferit de România
    patrimoniului cultural internațional, Virginia Zeani este o artistă care, prin
    har și aleasă educație, a câștigat dragostea și admirația lumii, fiind, până
    acum, un garant al înaltelor valori și aspirații și un ambasador al spiritului
    și al culturii românești în lume.






    Festivalul
    Regal de Operă Virginia Zeani




    https://virginiazeanifestival.com




    Organizat de Asociația Together on
    Top, Asociația Culturală Hai în sat, în parteneriat cu TVR, Sabion,
    Instituția Prefectului – Județul Mureș, Consiliul Județean Mureș, Primăria din
    Târgu Mureș și Electrecord




    Coproducători: TVR, Radio România
    Muzical




    Parteneri
    Media: AGERPRES, Radio
    România Cultural, Radio România Internațional, Radio Mureș,
    Uniunea Ziariștilor din
    România, Ziarul Metropolis, Modernism.ro,
    Radio Classic,
    Zile și Nopți,
    Cuvântul
    Liber, Spotmedia,
    Népújság,
    Szabadság, Cluj Today, Transylvania
    Today, Up
    News, BuzzNews,
    Via Cluj TV, Cluj Insider,
    Transversum Media
    Trade, Székelyhon,
    Krónika,
    Radio GaGa,
    Zi de Zi, Știrile
    Transilvaniei



  • “Zâna cu ochii mari” şi “Zâna prafului”, la Radio România Cultural

    “Zâna cu ochii mari” şi “Zâna prafului”, la Radio România Cultural

    Teatrul Naţional Radiofonic pentru copii vă invită să ascultaţi, în premieră absolută: Zâna cu ochii mari şi Zâna prafului – două povestiri de George Sand, duminică, 9 octombrie, de la ora 9:00, la Radio România Cultural. Regia artistică: Diana Mihailopol.



    Publicat la începutul anilor 30 ai veacului trecut, volumul de basme al scriitoarei George Sand, dezvăluia lumii literare o nouă şi surprinzătoare dimensiune a unei personalităţi artistice, la fel de nonconformistă în viaţă ca şi în scris. Născută Amantine Aurore Lucille Dupin, scriitoarea care va publica sub pseudonimul George Sand, a fost o neobosită luptătoare pentru drepturile sexului frumos, reuşind incredibila performanţă (în epocă) de a fi cooptată în echipa de jurnalişti ai celebrei reviste pariziene Le Figaro, în paginile căreia va publica cele dintâi compoziţii literare.



    Răsunătorul succes al debutului va aduce cu sine, un an mai târziu, editarea celui dintâi roman, intitulat Indiana, care s- a bucurat de o caldă primire din partea criticii. Dar George Sand nu s-a oprit aici, şase luni mai târziu vedea lumina tiparului un al doilea volum, Valentin, urmat, la scurt timp de Lélia, tom ce a provocat un imens scandal dar care a propulsat-o, rapid, pe scriitoare, pe orbita celebrităţilor literare ale vremii, numele său fiind alăturat lui Balzac, Hugo sau Dumas.



    La jumătatea deceniului al patrulea al secolului XIX, George Sand publica Consuelo, una dintre cele mai tulburătoare poveşti de dragoste din istoria literaturii universale, urmat de apariţii de volum aproape în fiecare an şi de incredibila sa autobiografie Histoire de ma vie. Aproape 180 de titluri de volum, nenumărate articole în presă şi aproximativ 40.000 de scrisori alcătuiesc o operă literară impresionantă, care stă mărturie, peste veacuri, unui spirit avangardist, extrem de liber dar şi al unui efort literar zilnic de peste 8 ore, chiar şi în anii senectuţii.



    Basmele pe care George Sand le-a născocit, mai întâi pentru nepoţii săi, au văzut lumina tiparului sub titlul Poveştile bunicii, multe dintre acestea rămânând necunoscute publicului din România. Este si cazul paginilor din Zâna cu ochii mari şi Zâna prafului – care cunosc acum prima versiune românească, graţie scriitorului şi omului de radio Sanda Socoliuc, care şi-a dedicat întreaga carieră descoperii unor pagini inedite din literatura universală.



    Pornind de la cele două bijuterii literare, Diana Mihailopol a creat un spectacol radiofonic ce se remarcă prin delicateţea detaliului şi dozajul perfect al tensiunii dramatice. Sub bagheta tinerei regizoare, jocul actorilor se desfăşoară într-un registru extrem de fragil, situat la graniţa dintre real şi imaginar: Rodica Mandache este o misterioasă guvernantă irlandeză, Crina Mureşan — o inefabilă Zână a prafului, Marian Lepădatu – un profesor ieşit din tipar, Camelia Andriţă- un copil curios, dornic să descopere tainele lumii, Violeta Berbiuc – o mamă grijulie şi blândă şi Alexandrina Halic – magicul povestitor care ne poartă prin aceste lumi de poveste. Rafinatul decor sonor, construit de Patricia Prundea – regizor muzical şi de ing. Mirela Georgescu – regizor tehnic, dăruieşte personajelor atmosfera magică a mult visatului tărâm, pe care îl putem întrezări şi noi, ascultând cele două povestiri, dar numai dacă ţinem ochii închişi şi sufletul deschis, pentru că eroii poveştilor nu pot fi văzuţi, limpede, decât cu inima.



    Spectacolul Zâna cu ochii mari şi Zâna prafului – două povestiri de George Sand, va putea fi ascultat, în avanpremieră, luni, 3 octombrie, de la ora 11:00, la Clubul Ramada Majestic, în prezenţa actorilor din distribuţie, a oamenilor de teatru, jurnaliştilor şi a publicului iubitor al fenomenului. Din echipa de realizatori ai spectacolului mai fac parte: Irina Soare-redactor şi coordonator de proiect, Mirela Anton – regia de montaj şi Janina Dicu – regizor de studio.

  • Teatrul Naţional Radiofonic – invitat la ImPuls 2015

    Teatrul Naţional Radiofonic – invitat la ImPuls 2015

    Rapunzel” de Fraţii Grimm, unul dintre cele mai frumoase basme ale copilăriei, va putea fi ascultat, în premieră, la Radio România Cultural, duminică, 15 noiembrie, de la ora 9:00. Scenariul şi regia artistică: Gavriil Pinte. Spectacolul va fi lansat în cadrul Festivalului Internaţional al Teatrului Contemporan de Animaţie ImPuls, organizat de Teatrul Ţăndărică, în perioada 7-18 noiembrie 2015 şi va putea fi ascultat, în avanpremieră, în cadrul acestui eveniment, marţi, 10 noiembrie, de la ora 20:30 şi miercuri, 18 noiembrie, de la ora 17:30.



    Minunatele Poveşti pentru copii şi familie”, publicate de fraţii Iacob şi Wilhelm Grimm, la începutul secolului al XIX-lea, sunt socotite, la concurenţă cu volumul Micul Prinţ” de Antoine de Saint Exupéry, a doua cea mai bine vândută carte din lume, după Biblie. În cele două veacuri care s-au scurs de când au văzut lumina tiparului, personajele şi poveştile Fraţilor Grimm au făcut saltul din literatură, regăsindu-se în prezent în teatru, operă, benzi desenate, pictură, muzică rock, publicitate, modă, film şi au făcut înconjurul lumii, fiind traduse în peste 160 de limbi şi dialecte şi, mai mult, sunt unanim considerate drept veritabile pietre de temelie ale culturii universale şi au fost integrate în patrimoniul UNESCO la secţiunea Memoria lumii’’.



    Pornind de la basmul lui Rapunzel, povestit de Fraţii Grimm, spectacolul radiofonic ne poartă în inima pădurii, acolo unde trăieşte o fată frumoasă, cu părul lung-prelung, închisă într-un turn de o vrăjitoare. Ne însoţesc misterioşi povestelnici, ale căror voci par că se aud din toate tainiţele codrului şi care, asemenea unor misterioşi spiriduşi, glasuri şi personaje şăgalnice, amuzante şi amuzate, pun întrebări, caută răspunsuri, oferă soluţii, însoţesc personajele în drumul lor spre deznodământul totdeauna fericit în lumea basmelor.



    Povestea fermecătoarei Rapunzel este realizată radiofonic de o distribuţie, formată din actori ai Teatrului Ţăndărică, profesionişti de elită ai artei spectacolului pentru copii: Florentina Tănase, Daniela Ruxandra Mihai, Cristina Roşiianu, Graţiela Ştefan Ene, Dan Codreanu, Eugenia Barbu, George Simian, Paul Ionescu, Andreea Ionescu, Alexandru Neculcea. Rafinatul decor sonor, construit de Patricia Prundea- regizor muzical şi de ing. Iulian Iancu – regizor tehnic, dăruieşte personajelor atmosfera magică a mult visatului tărâm, pe care îl putem întrezări şi noi, ascultând basmul, dar numai dacă ţinem ochii închişi şi sufletul deschis, pentru că eroii poveştilor nu pot fi văzuţi, limpede, decât cu inima. Din echipa de realizatori ai spectacolului mai fac parte: Florin Bădic – regizor de montaj, Milica Creiniceanu- regizor de studio, Irina Soare-redactor şi producător.



    Vă invităm să ascultaţi varianta radiofonică a basmului Rapunzel de Fraţii Grimm — un spectacol de excepţie, care vine să completeze, cu un titlu important, colecţia de montări inspirate din literatura clasică pentru copii, un dar deopotrivă pentru ascultătorii mici şi mari.

  • Premiile Radio România Cultural

    Premiile Radio România Cultural

    De 15 ani, la fiecare sfârşit de lună martie, Radio România Cultural îi premiază pe cei care au performat în diferitele domenii ale culturii în anul anterior. Managerul RRC, Radu Croitoru, spune că este normal ca o astfel de iniţiativă să aparţină unui post dedicat exclusiv culturii:


    “Ideea acestor premii RRC vine din faptul că suntem singurul post de radio cu acoperire naţională în FM care îşi dedică întreaga activitate culturii şi evenimentelor culturale care se petrec în România. Considerând că doar cu asta ne ocupăm, credem că la sfârşitul unui an colegii noştri pot trage o linie şi pot spune ce a fost bine, care au fost reuşitele anului încheiat în diverse domenii ale culturii. RRC este un post care cerne aceste evenimente. Selecţia evenimentelor pe care le prezentăm în fiecare zi este atent făcută”.



    Premiile Radio România Cultural au fost acordate la nouă secţiuni: poezie, proză, film, teatru, muzică, arte plastice, educaţie şi învăţământ, ştiinţă, proiecte culturale şi festivaluri. Radu Croitoru:


    “Categoriile sunt în principal aceleaşi de la un an la altul. Sunt zonele cele mai vizibile ale culturii naţionale. Mecanismul Premiilor RRC este unul simplu. Colegii noştri, constituiţi în comisii de nominalizări, fac propuneri — anul acesta, mai multe decât ne-am aşteptat, iar juriul Galei hotărăşte care este lista finală a nominalizărilor şi câştigătorii fiecărei secţiuni. Este a 15-a ediţie. Noi am considerat-o una aniversară. Aş vrea să fac o reverenţă celor care, înaintea noastră, au avut această idee de Gală, de premii culturale. Instituţia Radio România este un furnizor şi un producător de cultură masiv”.



    Printre câştigători s-au aflat coregraful Răzvan Mazilu, Muzeul Ţăranului Român, violonistul Gabriel Croitoru şi scriitoarea Nora Iuga. A 22-a ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu a fost premiată la categoria Proiecte culturale şi festivaluri. Distincţia i-a fost înmânată directorul festivalului, Constantin Chiriac.



    De câţiva ani buni, Radio România Cultural acordă şi trei premii speciale. Premiul Lux Mundi — oameni care îşi duc creaţiile în întreaga lume — i-a fost acordat anul acesta coregrafului Gigi Căciuleanu. Premiul In memoriam Iosif Sava i-a revenit pentru prima dată unei instituţii, Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, care a împlinit anul trecut 150 de ani. Iar Premiul de Excelenţă i-a fost înmânat actorului Mircea Albulescu: “Bunii mei, teatrul este una din puţinele noastre salvări întru bine şi întru bucurie. Nu-l uitaţi! Mulţumesc!”.

  • Mircea Albulescu şi Gigi Căciuleanu la Premiile Radio România Cultural

    Mircea Albulescu şi Gigi Căciuleanu la Premiile Radio România Cultural

    De 15 ani, la fiecare sfârşit de lună martie, Radio România Cultural îi premiază, într-o gală a valorii şi a rafinamentului, pe cei care au performat în diferitele domenii ale culturii în anul anterior. Gala Premiilor Radio România Cultural, ediţia a XV-a, va avea loc luni, 23 martie, de la ora 19:00, la Teatrul Odeon.


    Maria Balabaş şi Radu Croitoru vor fi amfitrionii galei, iar momentele muzicale vor fi asigurate, cu vervă şi virtuozitate, de Analia Selis, Răzvan Suma şi Mariano Castro. Evenimentul va fi transmis în direct la Radio România Cultural şi pe www.radioromaniacultural.ro şi retransmis de TVR 2.


    În cadrul Galei vor fi acordate premii la nouă secţiuni, precum şi trei premii speciale, ai căror câştigători sunt deja cunoscuţi:


    Premiul de Excelenţă îi va fi decernat actorului Mircea Albulescu.


    Premiul Lux Mundi îi revine coregrafului Gigi Căciuleanu.


    Premiul In memoriam Iosif Sava îi va fi acordat Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti – 150 de ani, reprezentată de rectorul său, compozitorul Dan Dediu.



    Nominalizările pe domenii ale Galei Premiilor Radio România Cultural sunt următoarele:


    La categoria Poezie nominalizările sunt: Bogdan-Alexandru Stănescu, pentru volumul anaBASis, Editura Cartea Românească; Bogdan O. Popescu, pentru Cartea dragostei, Editura Humanitas; Miruna Vlada, pentru volumul Bosnia.Partaj, Editura Cartea Românească; Octavian Soviany pentru Călcâiul lui Magellan, Editura Cartea Românească.


    La Proză au fost nominalizaţi: Nora Iuga, pentru Harald şi luna verde, Editura Polirom; Lavinia Branişte, pentru volumul Escapada, Editura Polirom; Marius Chivu, pentru Sfîrşit de sezon, Editura Polirom; Dan Lungu, pentru Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu, Editura Polirom.



    La secţiunea Film au fost nominalizate: Toto şi surorile lui de Alexander Nanau; Al doilea joc de Corneliu Porumboiu; Quod erat demonstrandum de Andrei Gruzsnicki; Closer to the Moon de Nae Caranfil.


    La categoria Teatru, nominalizările sunt următoarele: Răzvan Mazilu, pentru valorizarea în dimensiune contemporană a musicalurilorCabaret (Teatrul German de Stat Timişoara) şi West Side Story (producţie FNT); Andrei şi Andreea Grosu, pentru construcţia cu consecvenţă şi curaj a spaţiului teatral alternativ UnTeatru; Centrul de creaţie şi cercetare Ion Sava” (TNB) coordonat de Cristiana Gavrilă, pentru programul 9G — Noua generaţie.


    Pentru categoria Muzică au fost nominalizaţi: violonistul Gabriel Croitoru, pentru Turneul Naţional Vioara lui George Enescu la sate”, care în anul 2014 a ajuns la ediţia a III-a; tenorul Ştefan Pop, pentru realizările artistice din anul 2014; saxofonistul Nicolas Simion, pentru continua provocare a publicului prin concepte diverse, în care muzica de jazz şi tradiţională îşi găsesc continuu elemente comune.



    La secţiunea Arte plastice au fost nominalizaţi: Teodor Graur, pentru expoziţia Nostalgia, curator: Raluca Voinea; Învăţământul artistic bucureştean şi arta românească după 1950. Expoziţie la aniversarea a 150 de ani ai Universităţii Naţionale de Arte; Viorica Iacob pentru expoziţia Pământ şi valuri, la Galeria Senso, 4-29 noiembrie 2014; Aurel Vlad (n. 1954), dublă expoziţie aniversară: Galeria Simeza şi Muzeul judeţean Gorj, ansambluri sculpturale în tablă şi lemn, gravură; Ştefan Râmniceanu, pictor şi sculptor româno-francez.



    La secţiunea Educaţie şi învăţământ lista nominalizărilor este următoarea: Policy Center for Roma and Minorities (Centrul de politici pentru Romi şi Minorităţi), pentru activităţile organizate în 2014 în cadrul Clubului de Educaţie Alternativă (CEA); Academia Atlantykron, pentru ediţia taberei din vara anului 2014, a 25-a ediţie; Muzeul Naţional al Ţăranului Român, pentru organizarea Atelierului de creativitate”; Asociatia ViitorPlus, pentru proiectul Pădurea Copiilor.


    Nominalizaţii la secţiunea Ştiinţă sunt: Mircea Ignat, pentru activitatea desfăşurată şi în anul 2014 în iniţierea tinerilor olimpici în tainele cercetării ştiinţifice şi calificarea acestora în competiţii internaţionale de prestigiu din domeniu”; Radu Popa, dr. în microbiologie, Universitatea Northwestern din Los Angeles, director de cercetare la compania River Road Research; Toma Pătraşcu, preşedintele Asociaţiei Secular Umaniste, ASUR din România.



    La secţiunea Proiecte culturale şi festivaluri au fost nominalizate: Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, ediţia a XXII-a; Festivalul Internaţional de Literatură de la Bucureşti, ediţia a VII-a; Festivalul Internaţional de Muzică de Cameră SoNoRo — ediţia a IX-a, Bridges; Caravana Docuart 2014.



    Eveniment realizat cu sprijinul Ministerului Culturii.


    Partener: Teatrul Odeon.


    Coproducător: TVR 2


    Sponsori: Apiland, JTI, Domeniile Ostrov, New Andrei Style, Ego Men’s Fashion Concept, Alina Şerban, Dora Bloom.


    Parteneri media: România liberă, Media Trust, Dacic Cool, Şapte Seri, Observator cultural, Suplimentul de cultură, agentiadecarte.ro.

  • Radio România Cultural – nominalizat la Prix Europa!

    Radio România Cultural – nominalizat la Prix Europa!

    Documentarul Maria Tănase — Urban Soundtrack For a Diva realizat de Maria Balabaş a fost nominalizat la ediţia a 11-a a premiilor Prix Europa. Conceput pentru Storymania, una dintre liniile de programe-brand pentru Radio România Cultural, documentarul celebrează personalitatea Mariei Tănase de la a cărei naştere s-a împlinit un secol anul trecut.



    Prix Europa este cel mai important eveniment anual dedicat producţiilor de radio, televiziune şi media online şi se va desfăşura la Berlin, între 18 şi 25 octombrie. Fondat în 1987, Prix Europa are ca scop evidenţierea celor mai noi concepte media şi sprijină iniţiativele care generează calitate în serviciile de difuzare, ca o necesitate pentru toţi europenii. În festival li se oferă ocazia profesioniştilor din mass-media să intre în competiţie pentru a demonstra calităţile celor mai bune producţii ale lor. Anul acesta, 294 de organizaţii din 35 de ţări, totalizând peste 650 de producţii, au intrat în competiţie pentru marele premiu. Nominalizarea producţiei Radio România Cultural echivalează în sine cu o distincţie.



    Maria Tănase (1913-1963) este considerată cea mai autentică şi faimoasă interpretă a cântecelor populare româneşti. Radioul a jucat un rol important în cariera sa. În 1938, la doar 20 de ani, vocea sa a fost auzită pentru prima dată pe frecvenţele Radio România, dând naştere unei euforii naţionale. Editura Casa Radio a editat, în 2013, un dublu CD omagial Maria Tănase cuprinzând înregistrările-document realizate de artistă în radio în ultimii ani de viaţă. Maria Balabaş semnează booklet-ul acestui album, devenit un best-seller al editurii.



    Maria Balabaş lucrează pentru Radio România Cultural din 2007, fiind moderatoarea emisiunii Dimineaţa crossover şi este distinsă cu premiul pentru Jurnalism acordat de revista Actualitatea Muzicală a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România.


    Fiind atât de puternic implicată emoţional în proiectul editorial Maria Tănase, am simţit nevoia să întregesc experienţa utilizând pentru un feature radiofonic textul scris şi propriile mele înregistrări de teren din plimbările sonore, ca atmosferă acustică pentru cântecele ei. În acest fel oamenii vor înţelege că repertoriul ei este încă parte din vieţile noastre, că nu trebuie să o considerăm un monument, o piesă de muzeu, ci că trebuie să o iubim. Felul în care o ascultăm pe Maria Tănase ar trebui să fie o experienţă activă şi nu doar o privire spre trecut” – Maria Balabaş.



    Documentarul Maria Tănase — Urban Soundtrack For a Diva poate fi ascultat integral pe www.radioromaniacultural.ro.

  • Premiile Radio România Cultural

    Premiile Radio România Cultural

    Cele mai importante realizări ale anului 2013 în diferite domenii ale culturii au fost recunoscute şi celebrate la Gala Premiilor Radio România Cultural, care s-a desfăşurat, luni, la Bucureşti. Prestigiosul eveniment a fost onorat de personalităţi ale vieţii culturale şi artistice şi a putut fi urmărit în direct de către ascutătorii Radio România Cultural dar şi pe internet. Amfitrioni au fost actorii Medeea Marinescu şi Vlad Zamfirescu, iar momentele muzicale au fost asigurate de Big Band-ul Radio, dirijat de Ionel Tudor.



    Printre cei trei mari câştigători s-a numărat actorul Victor Rebengiuc, căruia i-a revenit Premiul de Excelenţă. Victor Rebengiuc: Este un premiu care este foarte important pentru mine, pentru că vine din partea unui radio de elită, al Societăţii Române de Radiodifuziune, şi lucrul acesta nu poate decât să mă facă fericit. Faptul că o asemenea instituţie cum este Radio România Cultural mi-a acordat un premiu de excelenţă este deosebit pentru mine.”



    Celelalte două premii speciale ale Galei Premiilor Radio România Cultural au fost acordate sopranei Angela Gheorghiu şi violonistului Răzvan Stoica. Această ediţie a adus o premieră în istoria Galei. Pentru al doilea an consecutiv, acelaşi autor obţine distincţia la categoria Poezie”. El este Dan Sociu, recompensat pentru volumul “Vino cu mine, ştiu exact unde mergem”. La secţiunea “proză” s-a impus Liliana Corobca, cu volumul “Kinderland”. Premiul pentru film i-a fost acordat regizorului Călin Peter Netzer, pentru “Poziţia copilului”, lungmetraj distins cu numeroase trofee la festivalurile internaţionale, între care cel mai prestigios este Ursul de Aur la Berlinala 2013.



    Laureatul secţiunii teatru” a fost regizorul Alexandru Dabija, iar premiul pentru arte plastice i-a revenit pictorului Horea Paştină. Categoria “muzică” a fost câştigată de Nicu Alifantis, pentru albumul şi concertele “Mozaic”, în timp ce premiul pentru educaţie a revenit proiectului de educaţie juridică “Unde-i lege nu-i tocmeală”, al Serviciului de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii Bucureşti. Premiul Media culturală – Proiecte on-line a revenit website-ului www.bookaholic.ro, iar la secţiunea proiecte culturale şi festivaluri a fost laureat Astra film Festival Sibiu, ediţia a XX-a.



    În cadrul Galei, laureatul secţiunii ştiinţă” a fost profesorul universitar doctor Marin Cârciumaru, pentru Muzeul Evoluţiei Omului şi Tehnologiei în Paleolitic. Primul de acest fel în Europa Centrală şi de Sud-Est, muzeul de la Târgovişte conţine importante descoperiri din paleoliticul mijlociu şi superior.


  • Angela Gheorghiu, Victor Rebengiuc şi Răzvan Stoica, câştigători ai Galei Radio România Cultural

    Angela Gheorghiu, Victor Rebengiuc şi Răzvan Stoica, câştigători ai Galei Radio România Cultural

    I-am urmărit, i-am invitat, i-am ascultat, i-am apreciat şi a venit din nou momentul să îi răsplătim. Cei care au performat în diferitele domenii ale culturii în anul 2013 vor primi premii, dar şi preţioase aplauze la scenă deschisă, luni, 24 martie, de la ora 19:00, la Teatrul Odeon, în cadrul celei de-a XIV-a ediţii a Galei Premiilor Radio România Cultural.



    Actorii Medeea Marinescu şi Vlad Zamfirescu vor fi amfitrionii galei, iar momentele muzicale vor fi asigurate, cu vervă şi virtuozitate, de Big Band-ul Radio, dirijor: Ionel Tudor. Solistă: Ana Cristina Leonte. Evenimentul va fi transmis în direct la Radio România Cultural şi pe www.radioromaniacultural.ro



    În cadrul galei vor fi acordate premii la zece secţiuni, precum şi trei premii speciale, ai căror câştigători sunt deja cunoscuţi:


    Premiul de Excelenţă îi va fi decernat actorului Victor Rebengiuc.


    Premiul Lux Mundi îi revine sopranei Angela Gheorghiu.


    Premiul In memoriam Iosif Sava îi va fi acordat violonistului Răzvan Stoica.



    Nominalizările pe domenii ale Galei Premiilor Radio România Cultural sunt următoarele:


    La categoria Poezie nominalizările sunt: Dan Sociu, Vino cu mine ştiu exact unde mergem, Editura Tracus Arte; Ioana Nicolae, Autoimun, Editura Cartea Românească; Andrei Dósa, American Experience, Editura Cartea Românească.


    La Proză au fost nominalizate volumele: Liliana Corobca, Kinderland, Editura Cartea Românească; Marin Mălaicu-Hondrari, Lunetistul, Editura Polirom; Varujan Vosganian, Jocul celor o sută de frunze şi alte povestiri, EdituraPolirom.



    La secţiunea Film au fost nominalizate: Când se lasă seara peste Bucureşti sau Metabolism de Corneliu Porumboiu; Poziţia copilului de Călin Peter Netzer; La limita de jos a cerului de Igor Cobileanski.


    La categoria Teatru, nominalizările sunt următoarele: Miriam Răducanu, pentru spectacolul Poezia visului, la UnTeatru;Mihai Constantin, pentru rolul Primarul din Revizorul de Gogol, la Teatrul Naţional din Bucureşti; regizorul Alexandru Dabija, pentru viziunea modernă asupra textului clasic în triada” spectacolelor O… ladă, la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ, Sânziana şi Pepelea, la Teatrul Naţional din Cluj şi Titanic Vals, la Teatrul Odeon din Bucureşti.



    Nominalizaţii la secţiunea Arte plastice sunt artiştii: Horea Paştina pentru expoziţia retrospectivă de pictură şi desen de la Sala Dalles; Silviu Oravitzan pentru expoziţia de pictură, relief şi obiect de la Muzeul Ţăranului Român şi Palatul Mogoşoaia; Paul Gherasim pentru expoziţia Urme de pictură, din septembrie 2013 la Galeria Anticariat Curtea Veche şiLogos din noiembrie 2013 de la Librăria Bizantină.


    Pentru categoria Muzică au fost nominalizaţi: Nicolas Simion — pentru proiectul Clasic meets jazz, lansarea albumului dublu dedicat lui Jancy Körössy; Oana Cătălina Chiţu – albumul Divine; Nicu Alifantis pentru albumul şi concertele Mozaic.



    La secţiunea Educaţie şi învăţământ lista nominalizărilor este următoarea: Unde-i lege nu-i tocmeală — proiectul de educaţie juridică iniţiat de Serviciul de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii (Bucureşti); Şcoala de vară Arhipera dedicată arhitecturii sociale participative organizată de Fundaţia Soros România; Proiectul Interaxe dobrogene derulat de Asociaţia Europeană Interaxe şi finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN).



    Nominalizaţii la secţiunea Ştiinţă sunt: scriitorul Nicolae Romulus Dărămuş; prof. univ. dr. Marin Cârciumaru, Facultatea de Ştiinţe Umaniste, Universitatea Valahia Târgovişte; dr. fiz. Nicolae Zamfir, directorul Institutului de Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei şi echipa proiectului laserului cu lumină extremă ELI — NP.


    La categoria Media culturală- Proiecte on-line sunt nominalizate website-urile: Sub25 (www.sub25.ro), Modernism (www.modernism.ro), Bookaholic (www.bookaholic.ro).


    La secţiunea Proiecte culturale şi festivaluri au fost nominalizate: Astra film Festival Sibiu, ediţia a XX-a, 2013; Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi — FILIT; SoNoRo Festival, ediţia a 8-a.



    Parteneri: Administraţia Fondului Cultural Naţional şi Teatrul Odeon.


    Sponsori: Nissa, Murfatlar Romania, Dacic Cool, Domeniile Dealul Mare Urlaţi, New Andrei Style, Apiland.


    Parteneri Media: Şapte Seri, Observator Cultural, Revista 22, Suplimentul de Cultură, Revista Cariere, Revista Cultura,agentiadecarte.ro, Sales Express.


    Coproducător: TVR 2.



    Serviciul Comunicare (Radio România)