Radio România Internațional

Tag: Romania educata

  • Năili Nomuri ali Educației, promulgati

    Năili Nomuri ali Educației, promulgati



    Prezidentulu român Klaus Iohannis promulgă, marț, Nomurile ali Educaţie. La ţeremonie loară parti mulţă reprezentanţă ditu instituţiili a statului, ntră cari miniştri, parlamentari şi giudicători constituţionali. Evenimentul nsimnă bitisearea a imnaticlui legislativ a documentelor tru cari fu transpus proiectul prezidenţial “România Educată”.



    Klaus Iohannis declară că Nomurili ali Educaţie ndregu un cadru vărtosu pi cari poati si s’ndreagă un sistem di nviţământu pregătit tră aestu greu kiro, ama aţeali dauă acte normative ahărdziti ti năţământulu preuniversitar, respectiv universitar nu va s’ndreagă problemele acute, cara nu va s’hibă băgati tru practico. Şeflu a statului spusi că easti un moment cu un impactu major tră dizvoltarea societatillei româneşti tru yinitor.



    Klaus Iohannis: “Nomurile pi cari li promulgămu bagă thimeallili a unei Românii cari easti conectată la evoluţiile a secolului al XXI-lea şi cari s’hărsescu acutotalui di oportunităţile a yinitorului. Bagu besă pi cilăstăsearea şi apofasea a dumnilliloruavoastri, maxus a factorilor di apofasi prezenţă aoa, tra s’alăximu România Educată ditu idealu tru realitate.”



    Prezidentulu cundille că năili Nomuri ali Educaţie ş’pripun s’ndreagă slăghinţili a actualui sistem di nvăţământu, di da curayiu tră calitatea a actului educaţional şi acordarea di agiutoru şi tiñiea tră cadrili didactiţi. Klaus Iohannis cundille că suntu promovate investiţii, cu prioritizarea a zonelor defavorizate, şi s’bagă accentu pi siguranţa a elevilor.



    Născănti pruvideri a aţiloru dauă Nomuri fură cabaia cutugursiti di membri ali societati ţivilă, di elevi, studenţă, ama şi di politicieni. Easti zborlu, ntră altili, di posibilitatea ca liceele s’organizeadză un examen suplimentar di admitere ti giumitati ditu locurli disponibile, di posibilitatea exmatricularillei elevlli cu purtaticu nitiñisitu şi di limitarea a mandatilor a rectorilor. Aşe, elli pot s’armână la șefia universităților kiro di 2 mandate (8 ani). Ună altă pruvideari controversată spuni ti băgarea ali religie ca materie opţională la Bacalaureat.



    Tru kirolu ali ţeremonie di promulgare di marţ, reprezentanţăllii USR protestară cu pancarte la Palatul Cotroceni, sediu ali przidenţille. Elli spusiră că easti un eşec “România Educată”, di adusiră aminti numirlu mare di tiniri cari nu s-ngrăpsiră tră s-da Bacalaureatul tru aestu an. Membrilli ali formaţiunii nica spunu că năili Nomuri nu reformeadză sistemul di nvăţământu, limiteadză ndreptul la nveţu şi calcă prinţipiul a egalitatillei tru ndrepturi. Tu ţi mutreaşti Consiliul Naţional al Elevilor şi organizaţilli studenţeşti, aeşţă lugursescu că născănti pruvideri suntu discriminatorii.


    Nomurli ali Educaţie fură adoptate decizional di Senat tru meslu mai. Fură contestate la Curtea Constituţională di USR şi Forţa a Dreaptăllei, ama nu avură hăiri.



    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Noile Legi ale Educației, promulgate

    Noile Legi ale Educației, promulgate

    Preşedintele român Klaus Iohannis a promulgat, marți, Legile Educaţiei. La ceremonie au participat numeroşi reprezentanţi ai instituţiilor statului, printre care miniştri, parlamentari şi judecători constituţionali. Evenimentul a marcat încheierea parcursului legislativ al documentelor în care a fost transpus proiectul prezidenţial “România Educată”.



    Klaus Iohannis a declarat că Legile Educaţiei oferă un cadru solid pe care se poate construi un sistem de învăţământ pregătit pentru încercările vremii, însă cele două acte normative destinate învăţământului preuniversitar, respectiv universitar nu vor rezolva problemele acute, dacă nu vor fi puse în aplicare. Șeful statului a susţinut că este un moment cu un impact major pentru dezvoltarea societăţii româneşti în viitor.



    Klaus Iohannis: “Legile pe care le-am promulgat pun bazele unei Românii care este conectată la evoluţiile secolului al XXI-lea şi care beneficiază din plin de oportunităţile viitorului. Contez pe implicarea şi hotărârea dumneavoastră, în special a factorilor de decizie prezenţi aici, pentru a transforma România Educată din ideal în realitate.”



    Preşedintele a precizat că noile Legi ale Educaţiei îşi propun să rezolve carenţele actualului sistem de învăţământ, încurajând creşterea calităţii actului educaţional şi acordarea de sprijin şi respect cadrelor didactice. Klaus Iohannis a menţionat că sunt promovate investiţii, cu prioritizarea zonelor defavorizate, şi se pune accent pe siguranţa elevilor.



    Unele prevederi ale celor două Legi au fost intens criticate de membri ai societăţii civile, de elevi, studenţi, dar şi de politicieni. Este vorba, printre altele, de posibilitatea ca liceele să organizeze un examen suplimentar de admitere pentru jumătate din locurile disponibile, de posibilitatea exmatriculării elevilor cu abateri grave şi de limitarea mandatelor rectorilor. Astfel, ei pot să rămână la șefia universităților timp de 2 mandate (8 ani). O altă prevedere controversată se referă la introducerea religiei ca materie opţională la Bacalaureat.



    În timpul ceremoniei de promulgare de marţi, reprezentanţii USR au protestat cu pancarte la Palatul Cotroceni, sediu al preşedinţiei. Ei au reclamat un eşec al “României Educate”, amintind de numărul mare de tineri care nu s-au înscris pentru a susţine Bacalaureatul în acest an. Membrii formaţiunii mai susţin că noile Legi nu reformează sistemul de învăţământ, limitează dreptul la învăţătură şi încalcă principiul egalităţii în drepturi. Cât despre Consiliul Naţional al Elevilor şi organizaţii studenţeşti, acestea consideră că unele prevederi sunt discriminatorii.



    Legile Educaţiei au fost adoptate decizional de Senat în luna mai. Au fost contestate la Curtea Constituţională de USR şi Forţa Dreptei, dar fără succes.





  • „Bildungsstandort Rumänien“: Was bringen die neuen Bildungsgesetze?

    „Bildungsstandort Rumänien“: Was bringen die neuen Bildungsgesetze?





    Seit fünf Jahren koordiniert die derzeitige Bildungsministerin Ligia Deca das Projekt Bildungsstandort Rumänien“, das vom Staatspräsidenten Klaus Johannis ins Leben gerufen wurde und während seiner beiden Amtszeiten immer wieder für Schlagzeilen aufgrund der Verzögerung seiner Umsetzung sorgte. Das Projekt, das nun in Form der neuen Bildungsgesetze in die Praxis umgesetzt wird, soll eine Lösung für die schwerwiegenden Probleme im rumänischen Bildungssystem liefern.



    Die Missstände im rumänischen Bildungssektor sind gravierend und sie haben sich festgesetzt. Die Gesetze in diesem Bereich sind seit der antikommunistischen Revolution von 1989 unzählige Male abgeändert worden, und die zahlreichen Minister und Ministerinnen unterschiedlicher politischer Couleur, die sich an der Spitze des Bildungswesens die Klinke in Hand gaben, hatten kein klares Konzept, wie die Mängel zu beheben sind, auf die Lehrer, Schüler und Eltern immer wieder hingewiesen haben.



    Nach einer ersten Phase von Konsultationen in den Jahren 2016–2017 wurde das Projekt Bildungsstandort Rumänien“ 2018 zur öffentlichen Debatte gestellt. Als Beraterin des Präsidenten für Bildung koordinierte Ligia Deca das Projekt direkt, nahm an den Debatten teil und verantwortete den Abschlussbericht, der im Sommer 2021 veröffentlicht wurde. Mehr als 60 Bildungseinrichtungen und fast 13 Tausend direkt Betroffene und Experten waren an der Ausarbeitung des Abschlussberichts beteiligt.



    Im vergangenen Herbst ernannte Präsident Klaus Johannis Ligia Deca schlie‎ßlich zur Bildungsministerin und übte Druck auf den Politikbetrieb aus, damit das Programm Bildungsstandort Rumänien“ möglichst schnell per Gesetz verwirklicht wird. Genauer gesagt sind nach langem Hickhack zwei Gesetze daraus geworden. Das Gesetz über die voruniversitäre Bildung zielt unter anderem darauf ab, die Zahl der Schulabbrecher zu verringern, und mit dem Gesetz über die Hochschulbildung soll die Zusammenarbeit zwischen den Universitäten in Rumänien und europäischen Partneruniversitäten gefördert werden. Die Professionalisierung der beruflichen Laufbahn der Lehrkräfte, die Verbesserung des Zugangs zur Früherziehung, die Verringerung des funktionalen Analphabetismus, die Anpassung der Lehrpläne an den Arbeitsmarkt, die Modernisierung der Test- und Bewertungsmethoden und die verstärkte Unterstützung von Kindern aus benachteiligten Verhältnissen sind weitere, ebenso wichtige Ziele.



    Die meisten Eltern und Schüler sind jedoch daran interessiert, was sich kraft der neuen Bildungsgesetze in der sogenannten Nationalen Bewertung (der Aufnahmeprüfung für die Oberschule) und dem Abitur ändern wird. Bekannt ist, dass das Abitur einen zusätzlichen Test beinhalten wird, der die Grundkenntnisse der Schüler abfragt, und dass zusätzlich ein sogenanntes technisches Abitur eingeführt wird. Ministerin Ligia Deca erläuterte kürzlich im rumänischen Rundfunk, wie die Aufnahmeprüfung für die Oberschule künftig gestaltet werden soll:



    Im Wesentlichen handelt es sich dabei um die Nationale Bewertung, wie wir sie jetzt kennen, die aus den Prüfungen in Rumänisch und Mathematik besteht sowie — im Falle der anerkannten nationalen Minderheiten — der Prüfung in der jeweiligen Muttersprache. Danach folgt eine potenzielle Prüfung für die Zulassung zum Gymnasium — allerdings nur für die Profile, bei denen es einen Wettbewerb gibt. Hier sprechen wir von 60 % der Ausbildungsplätze, die durch diese Aufnahmeprüfung vergeben werden können; die restlichen 40 % der werden auf der Grundlage einer computergestützten Verteilung der erfolgreichen Kandidaten auf die jeweiligen Gymnasien vergeben und auf der Grundlage der Ergebnisse der Nationalen Prüfung ermittelt. Schüler und Eltern sollten sich darüber im Klaren sein, dass diese Änderungen nicht zeitgleich mit dem Gesetz in Kraft treten werden, also nicht nächstes Jahr oder in zwei Jahren. Wir wollen Vorhersehbarkeit, und deshalb werden erst die Kinder, die im ersten Schuljahr nach der Verabschiedung des Gesetzes in die fünfte Klasse kommen, die Nationale Prüfung ablegen und nach der neuen Formel auf dem Gymnasium aufgenommen. Konkret wird die Aufnahmeprüfung fürs Gymnasium frühestens ab 2027 gelten, und die neue Abiturprüfung entweder 2028 oder 2029 zum Zuge kommen, je nachdem, wie schnell wir die Lehrplanreform abschlie‎ßen.“




    Mit den neuen Bildungsgesetzen sollen die Schüler in den Mittelpunkt gerückt und das Potenzial eines jeden Kindes gefördert werden. Wie soll dies erreicht werden? Ministerin Ligia Deca erläutert weiter:



    Wir sprechen hier von einem Paradigmenwechsel. Es geht nicht mehr um Lehrpläne nach Vorstellungen der Schule, sondern um Lehrpläne, die an die individuellen Bedürfnisse der einzelnen Schüler angepasst sind, d.h., die die Schüler werden aus dem Angebot der Schule wählen dürfen. Wir wollen, dass diese Wahlmöglichkeit verstärkt wird und dem Potenzial der Kinder besser entspricht. Gleichzeitig wird es ein Schülerportfolio geben, in dem im Grunde alle Informationen über den Bildungsweg eines Kindes gesammelt werden, so dass wir bei Problemen viel früher eingreifen können, als dies jetzt möglich ist. Für jeden Bildungszyklus gibt es gesetzliche Bestimmungen, die den Schulberater, den Schulleiter, die Familie und die anderen Lehrer besser miteinander vernetzen, so dass für jeden Schüler ein individueller Plan erstellt werden kann. Au‎ßerdem werden wir durch das nationale Programm zur Verringerung des funktionalen Analphabetismus über standardisierte, jährliche Tests verfügen, die es uns ermöglichen, festzustellen, wo Nachholbedarf besteht und wo wir ein höheres Ma‎ß an Komplexität anbieten können, damit Kinder, die zu hohen Leistungen fähig sind, entsprechend gefördert werden. Wir sprechen also über Gesetze, die viel stärker auf die Bedürfnisse der Schüler ausgerichtet sind.“




    Wie ist es jedoch um die Lehrkräfte bestellt? Ändert sich etwas in der Entlohnung und der Bewertung ihrer Aktivität? Bildungsministerin Ligia Deca kommt erneut zu Wort:



    Das Bildungsministerium hat in den letzten Monaten gemeinsam mit den wichtigsten Gewerkschaftsverbänden an den Gehaltstabellen im Rahmen des neuen Entlohnungsgesetzes gearbeitet. Seit Februar haben wir unsere Vorschläge an das Arbeitsministerium gesandt, um zum Entwurf für das neue Besoldungsgesetz beizutragen. Es gab auch direkte Gespräche mit den Gewerkschaften, aber auch zwischen den Gewerkschaften und Vertretern der Parteien der Regierungskoalition. Was die Bewertung der Arbeit der Lehrkräfte betrifft, so haben wir vereinbart, gemeinsam zu prüfen, wie wir die bereits vorhandenen Instrumente wie die Leistungsvergütung anpassen können, aber auch, wie wir neue Anreize einführen können, z.B. die Regelung, dass 2 % des Gehaltsfonds dem Schulleiter zur Verfügung gestellt werden, um Lehrkräfte zu motivieren, die sich stärker in Schulprojekte einbringen.“




    Die bisherigen Zahlen sprechen jedoch eine andere Sprache: Der Schulabbruch ist immer noch eines der grö‎ßten Probleme an rumänischen Schulen, wobei Rumänien laut Eurostat den höchsten Prozentsatz an Schulabbrechern in Europa aufweist. Die Schulabbrecherquote ist in den ländlichen Gebieten am stärksten ausgeprägt. Hinzu kommt der funktionale Analphabetismus, der in den PISA-Tests unter 15-jährigen rumänischen Schülern gemessen wird. Auch hier liegt Rumänien weit über dem europäischen Durchschnitt. Mit anderen Worten: Eine beträchtliche Anzahl rumänischer 15-Jähriger versteht die Inhalte gelesener Texte nicht. Der Mangel an Lehrern und qualifiziertem Schulpersonal ist ein weiteres Problem, das seit Jahren ungelöst ist. Die niedrigen Erfolgsquoten bei den Lehramtsprüfungen der letzten Jahre sind besorgniserregend. Nicht zu vernachlässigen sind auch die Gewalt an den Schulen und der Drogenkonsum unter Schülern, Phänomene, in in letzter Zeit dramatisch zugenommen haben.



    Kritiker des Projekts Bildungsstandort Rumänien“ bemängeln, dass die Initiative des Präsidenten nicht von den bestehenden konkreten Problemen ausginge, sondern nur eine Sammlung von Allgemeinplätzen sei. Daher werden die neuen Bildungsgesetze — trotz der Änderungen, die sie mit sich bringen — die derzeitigen Probleme nicht lösen können, sondern eher mehr Verwirrung mit sich bringen, so die Kritik.



    Für die Umsetzung der in den neuen Gesetzen vorgesehenen Reformen werden mehr als 3 Milliarden Euro aus dem in Brüssel genehmigten Nationalen Aufbau- und Resilienzplan (PNRR) bereitgestellt.

  • Legile Educației

    Legile Educației


    Timp de cinci ani, actualul ministru al Educației, Ligia Deca, a coordonat, pe hârtie, proiectul România educată asumat de președintele Klaus Iohannis și dezbătut pe parcursul ambelor sale mandate în fruntea țării. Pus, acum, în practică sub forma noilor Legi ale Educației, proiectul s-ar dori un răspuns la problemele grave din sistemul de învățământ românesc. Să amintim doar că, după Revoluția anticomunistă din 1989, legile din domeniu au fost constant modificate de miniștrii de diferite culori politice care s-au perindat în fruntea învățământului, dar nu au fost în măsură să rezolve neajunsurile pe care cadre didactice, elevi sau părinți le semnalau ca fiind de natură să afecteze din rău în mai rău procesul educațional.



    După o primă etapă de consultări în 2016-2017, proiectul România Educată a fost lansat în dezbatere publică în 2018. În calitate de consilier prezidențial pentru Educație, Ligia Deca l-a coordonat direct, a participat la dezbateri și la raportul final lansat în vara lui 2021. La realizarea lui au lucrat peste 60 de structuri din educație și aproape 13 mii de persoane.



    Toamna trecută, președintele Klaus Iohannis a numit-o pe Ligia Deca ministru al Educației, afirmând că România Educată este un proiect de ţară de care este foarte multă nevoie și care trebuie transpus cât mai repedeîn lege sau … mai bine spus … în legi. Legea învăţământului preuniversitar urmăreşte, între altele, reducerea abandonului şcolar, iar prin Legea învăţământului superior se doreşte inclusiv sprijinirea cooperării europene a universităţilor din România. Profesionalizarea carierei didactice, creșterea accesului la educație timpurie, reducerea analfabetismului funcțional,adaptarea programelor la piaţa muncii, modernizarea metodelor de testare şi evaluare, precum şi sporirea sprijinului pentru copiii din medii defavorizate sunt alte obiective tot atât de importante.



    Pe cei mai mulți dintre părinți și copii îi interesează, însă, ce se va întâmpla cu Evaluarea Națională (examenul de admitere în liceu) și cu Bacalaureatul. Despre Bacalaureat se știe că prevede încă o probă, care vizează competenţele de bază ale elevilor, iar, în plus, apare Bacul tehnologic. În legătură cu admiterea la liceu, a dat explicații recent, la Radio România, chiar Ligia Deca:



    În esenţă, este vorba despre Evaluare Naţională aşa cum o ştim acum, la limba română şi la matematică, plus o limbă maternă unde este cazul, urmată de o potenţială admitere la liceu numai pentru acele profiluri unde există concurenţă – şi acolo vorbim doar despre 60% din locuri care se pot aloca prin acest concurs de admitere, restul de 40% alocându-se pe baza repartizării computerizate care se bazează pe notele de la Evaluarea Naţională. Elevii şi părinţii trebuie să ştie că aceste schimbări nu vor intra în vigoare imediat ce legea este aplicabilă, deci în niciun caz la anul sau peste doi ani. Ne dorim predictibilitate şi, atunci, acei copii care intră în clasa a cincea în primul an şcolar de după adoptarea legii vor da Evaluarea Naţională şi admiterea la liceu în noua formulă. Mai concret, admiterea la liceu se aplică cel mai devreme începând cu anul 2027, iar examenul de Bacalaureat fie 2028, fie 2029, în funcţie de cât de repede finalizăm reforma curiculară.



    Noile Legi ale Educației urmăresc să centreze sistemul educaţional pe elevi şi să stimuleze potenţialul pe care îl are fiecare copil. Cum va fi posibil acest lucru? Ministrul Ligia Deca explică:



    Vorbim despre o schimbare de paradigmă. Nu este vorba de curriculum la decizia şcolii, ci va fi vorba despre curriculum la decizia elevului din oferta şcolii. Ne dorim ca această componentă de opţionalitate să fie una mărită şi mai adecvată potenţialului copiilor. În acelaşi timp, va exista un portofoliu al elevului care, practic, va strânge toate informaţiile despre parcursul educaţional al unui copil, permiţându-ne să intervenim atunci când apar probleme mult mai devreme decât reuşim să o facem acum. În fiecare ciclu de învăţământ există prevederi în lege care leagă mult mai bine consilierul şcolar, dirigintele, familia, celelalte cadre didactice, în aşa fel încât să existe un plan individualizat pentru fiecare elev. De asemenea, prin programul naţional de reducere a analfabetismului funcţional vom avea teste standardizate, anuale, care să ne permită să vedem unde trebuie insistat, unde putem merge pe un nivel superior de complexitate pentru copiii capabili de performanţă înaltă ş.a.m.d. Deci, vorbim despre nişte legi mult mai axate pe nevoile elevului.



    Cât despre cadrele didactice, ce se va schimba în salarizarea, dar şi în evaluarea activităţii lor? Ligia Deca: Ministerul Educaţiei împreună cu principalele federaţii sindicale am lucrat, în ultimele luni, la cum ar trebui să arate grilele de salarizare în contextul noii legi a salarizării. Am transmis aceste documente încă din luna februarie Ministerului Muncii, în ideea unui ajutor pentru definitivarea propunerii pentru Educaţie în legea salarizării. Au fost discuţii şi direct cu federaţiile sindicale, dar şi între federaţiile sindicale şi reprezentanţii partidelor din coaliţia de guvernare. Cât despre evaluarea activităţii cadrelor didactice, am agreat să explorăm împreună cum putem adecva instrumentele pe care le avem deja, precum gradaţia de merit, dar şi cum putem implementa noi instrumente, de exemplu acel instrument prin care 2% din fondul de salarizare se află la dispoziţia directorului, pentru a putea motiva cadrele didactice care se implică mai mult în proiectele şcolii.



    Deocamdată, cifrele arată că abandonul școlar este una dintre marile probleme ale școlii românești, potrivit Eurostat, România înregistrând cel mai mare procent din Europa de copii care părăsesc școala. Cel mai pronunțat este abandonul din mediul rural. Apoi, problematic este și analfabetismul funcțional, măsurat în testele PISA susținute de elevii români în vârstă de 15 ani. Punctajul obținut de ei este cu mult sub media europeană. Altfel spus, un număr considerabil de copii români de 15 ani nu reușesc, de pildă, să înțeleagă ce citesc. Lipsa profesorilor din școli și a personalului școlar calificat este o altă problemă rămasă nerezolvată de ani de zile. La examenele de titularizare din ultimii ani procentele de promovare sunt de natură să îngrijoreze. Nu sunt de trecut cu vederea nici violența în școli și consumul de substanțe interzise – tot mai frecvente în ultima perioadă.



    Or, contestatarii proiectului prezidențial România Educată spun că acesta nu a pornit de la problemele concrete existente, ci este doar o colecție de generalități. De aceea, cred că, în ciuda schimbărilor pe care le vor aduce, Legile ce decurg din proiect mai mult vor încurca decât vor rezolva problemele existente.



    Pentru aplicarea reformelor avute în vedere prin noile acte normative vor fi alocate peste 3 miliarde de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, aprobat la Bruxelles. Rămâne de văzut dacă, odată ajunși la destinatari, banii își vor dovedi utilitatea prin creșterea calității învățământului românesc!






  • Agendă complicată în Parlament

    Agendă complicată în Parlament

    Dezbaterile se anunță aprinse, săptămâna aceasta, în
    Parlamentul de la București. Două proiecte de lege – cel privind abuzul în
    serviciu şi cel referitor la pensiile speciale – au ajuns pe mesele de lucru
    ale deputaților și ar urma să primească votul lor. Unul, în principiu,
    previzibil, dată fiind majoritatea confortabilă de care beneficiază coaliția la
    putere PNL-PSD-UDMR. În ambele proiecte, Camera Deputaților este for
    decizional. Proiectul de lege privind abuzul în serviciu va fi adoptat cu
    pragul valoric de 9.000 de lei (1.800 de euro) de la care se consideră abuz în
    serviciu şi se pedepseşte cu închisoarea fapta ilegală a unui funcţionar public
    – a dat asigurări liderul PSD, Marcel Ciolacu. El consideră că ministrul
    Justiției, Cătălin Predoiu, ar fi trebuit să îşi asume această
    limitare valorică de 9.000 lei încă din forma iniţială a documentului, în lipsa
    căruia, la Senat, proiectul a fost adoptat cu un prag mult mai mare, de 250.000
    de lei.

    Marcel Ciolacu: ʺSunt ferm convins că alături de colegii mei
    şi din PSD, şi din PNL, şi din UDMR, miercuri, această lege va pleca din Camera
    Deputaţilor către promulgare cu 9.000 lei propuși de către ministrul Justiţiei.ʺ
    Din opoziţie, USR a criticat dur forma adoptată de senatori cu voturile PSD,
    PNL, UDMR. Stelian Ion: ʺDecizia Curţii Constituţionale impunea un
    prag, dar pragul acesta era de bun simţ, un prag rezonabil la nivelul
    salariului minim pe economie.    ʺ

    Tot în ciuda protestelor opoziției, la
    Camera Deputaților a ajuns, de la Senat, și proiectul de lege de reformare a
    pensiilor speciale plătite de Stat. Potrivit noilor prevederi susţinute de
    parlamentarii la putere, nicio pensie specială nu va mai depăşi veniturile din
    timpul activităţii, se interzice cumulul pensiilor speciale şi se introduce un
    impozit de maximum 15% pe partea de necontributivitate. Nemulțumitor !
    spune opoziția, care a solicitat aplicarea sistemului de contributivitate
    pentru toate pensiile, indiferent de domeniul de activitate. De pensii speciale
    beneficiază, în prezent, aproape 200.000 de persoane, majoritatea – peste 170.000
    – din Apărare şi ordine publică. Însă cele mai mari pensii speciale le au
    foştii magistraţi – judecători și procurori, care pot ajunge să primeasă în jur
    de 18.000 de lei pe lună (circa 3.600 de euro), de 10 ori mai mult decât o
    pensie medie obișnuită. Reformarea sistemului pensiilor speciale este o cerinţă
    în PNRR de care depinde aprobarea a aproape 3 miliarde de euro, fonduri
    europene.

    În fine, pe agenda Parlamentului de la București s-ar putea regăsi,
    săptămâna aceasta, şi noile proiecte de legi ale Educaţiei, ce
    au la bază proiectul România educată al
    preşedintelui țării, Klaus Iohannis. Prin ele, s-ar dori combaterea abandonului școlar şi a analfabetismului funcţional, plasarea
    elevului în centrul procesului educaţional sau sprijinirea cooperării europene
    a universităţilor din România. Opoziția critică proiectele de lege, considerând
    că au lipsuri şi generează dezechilibre.


  • Noi proiecte ale Legilor privind educația

    Noi proiecte ale Legilor privind educația

    După mai
    multe luni în care s-au aflat în analiza experţilor de la minister şi a
    reprezentanţilor coaliţiei de guvernare din România și după aproape zece mii de amendamente, noile
    proiecte ale Legilor privind educația au fost prezentate luni de ministrul
    Ligia Deca. Bazate, potrivit ministrului, pe proiectul România
    Educată şi pe rapoartele experţilor OECD, proiectele îşi propun creşterea
    calităţii învăţământului şi reducerea analfabetismului funcţional. Modificările
    propuse vin pe fondul unor cifre îngrijorătoare care plasează România în coada
    clasamentului european în ceea ce priveşte performanţele în educaţie.

    Ligia
    Deca: Cinci din zece elevi în vârstă de 15 ani au competenţe
    matematice, respectiv în domeniul ştiinţelor, sub nivelul minim de performanţă,
    adică nu pot utiliza gândirea logică în situaţii cotidiene sau nu pot explica
    fenomene sau procese ştiinţifice familiare. Patru din zece elevi, tot de 15
    ani, au competenţe de lectură sub nivelul minim de performanţă, aşa cum este
    definit în contextul studiului PISA, adică citesc un text şi nu pot formula
    uşor concluzii. Doi din zece participanţi la examenul de Bacalaureat nu l-au
    promovat şi mai ştim că trei din zece profesori de ştiinţe pun rareori în
    legătură lecţiile sau partea teoretică cu ceea ce pot observa elevii în viaţa
    de zi cu zi, iar şase din zece nu au participat la niciun curs de predare a
    ştiinţelor cu metode moderne în ultimii doi ani.

    Potrivit proiectului
    Legii învăţământului preuniversitar,una dintre modificările
    importante va fi aceea că liceele unde este concurenţă mare vor putea organiza
    pentru mai mult de jumătate dintre locuri admitere separată. Ligia Deca explică: Evaluarea Naţională va avea probe la limba română, matematică şi,
    după caz, limba maternă, deci nu se schimbă formatul actual. Elementul de
    noutate este reprezentat de potenţialul concurs de admitere la liceu. Din nou,
    dacă liceul vrea şi există concurenţă demonstrată în anii anteriori, pentru
    acele profiluri unde există această concurenţă demonstrată, 60% din locuri pot
    fi ocupate prin concurs.

    În ceea ce priveşte Bacalaureatul, va exista
    în plus față de forma actuală o probă complementară de competenţe
    de bază. Noile proiecte ale Legilor educaţiei mai prevăd, printre altele,
    majorarea burselor de merit şi a celor pentru elevii olimpici, dar şi creşteri
    progresive de salariu pentru cadrele didactice. Politicieni, sindicate şi
    asociaţiile de părinti l-au acuzat pe ministrul Educatiei de lipsa de
    transparenţă şi că nu a organizat consultări cu cei interesaţi privind
    viitoarele legi. Din opoziție, USR consideră că modificările prezentate de
    ministrul Ligia Deca nu pot face parte dintr-un program intitulat România
    educată şi nu pot moderniza sistemul de educaţie. Premierul însă, crede
    că cele două proiecte de act normativ – care reglementează învăţământul
    preuniversitar şi pe cel superior – vor introduce norme şi practici din statele
    europene cu vechi tradiţii în educaţie şi cu rezultate bune pe plan internațional.


  • Un nou ministru al educaţiei

    Un nou ministru al educaţiei

    În 32 de ani de post-comunism românesc, n-a existat domeniu mai supus
    schimbărilor, adesea bulversante, decât Educaţia. Cronica instabilitate
    politică a făcut ca la conducerea ministerului de resort să se perinde o
    sumedenie de personaje, toate dornice să inoveze şi să-şi asigure, astfel,
    posteritatea. Cum n-au rezistat prea mult în funcţie, tot ce-au reuşit, în
    general, a fost anularea reformelor promovate de predecesori. După trei decenii
    de continuă inovare, rezultatele sunt vizibile. Elevi şi părinţi, deopotrivă,
    acuză confuzia pe care o produce schimbarea regulilor în timpul jocului.
    Românii care pot preferă să-şi trimită copiii să studieze în străinătate. Cei
    mai străluciţi absolvenţi autohtoni aleg, la rându-le, să plece din ţară.
    Învăţământul tehnic nu mai produce mare lucru, astfel că e tot mai greu să găseşti
    un instalator sau un mecanic auto priceput. Din cauza stresului şi a salariilor,
    nici profesia de dascăl nu mai atrage, astfel că, mai ales la ţară şi în
    oraşele mici, la catedră sunt tot mai numeroşi suplinitorii. Deşi cifrele nu
    sunt întotdeauna concordante, studiile de specialitate atestă, toate, o rată
    mare de analfabetism funcţional printre absolvenţii şcolii româneşti.

    Peste
    toate, noul an universitar a început, luni, fără un ministru de resort
    plenipotenţiar, după ce fostul titulat al portofoliului în guvernul
    PSD-PNL-UDMR, liberalul Sorin Cîmpeanu, îşi dăduse demisia, sub un cor de
    critici privind reformele pe care voia să le impună şi, mai grav, sub acuzaţia
    de plagiat. În locul lui Câmpeanu, PNL a nominalizat-o pe Ligia Deca, consiliera
    preşedintelui Klaus Iohannis la departamentul educaţie şi cercetare. Conform
    prezentării de pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale, ea are un doctorat în
    ştiinţe politice şi a publicat numeroase articole şi studii în reviste de
    prestigiu din domeniul politicilor educaţionale. Ligia Deca a coordonat şi
    elaborarea proiectului România Educată, drag preşedintelui Klaus Iohannis,
    şi promite că aplicarea acestuia va fi prioritatea sa ca ministru.

    Până atunci,
    nervozitatea şi frustrarea din sistem sunt evidente, potrivit unui studiu al
    organizaţiei World Vision. Doi din trei profesori români atrag atenţia că
    programa şcolară e în continuare prea încărcată, iar abandonul şcolar rămâne şi
    anul acesta o problemă nerezolvată. Din cauza sărăciei, 35% dintre adolescenţi
    n-au suficiente rechizite şi cărţi pentru şcoală. Unul din zece părinţi îşi
    retrage cel puţin un copil de la şcoală, temporar sau definitiv, ca să facă
    faţă cheltuielilor. Jumătate dintre profesori afirmă că sunt descurajaţi de
    neimplicarea părinţilor în educaţia copiilor. 65% spun că este nevoie de mai
    mulţi bani pentru laboratoarele şcolare şi pentru spaţiile dedicate
    activităţilor sportive. Una peste alta, un tablou deprimant al României
    educate pe care o promitea preşedintele Iohannis, el însuşi profesor de
    fizică, la Sibiu, înainte de a fi intrat în politică


  • România ş-lu uidiseaşti sistemul di nviţămintu

    România ş-lu uidiseaşti sistemul di nviţămintu

    Tru marja a aţillei di a 77-a sesiuni a Adunarillei Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite di New York, prezidentulu Klaus Iohannis dimăndă, tru un mesaj video, că România ş-llia borgea s’actualizeadză sistemul di nviţămintui şi să-lli veaglle cetăţeñilli di provocărli a mediului economic şi di năile realităţ suţiali. România coprezidă, la iniţiativa a șeflui a statului, linia tematică “Profesorlli, predarea şi cariera didactică” ditu cadrul a summit-ului Transformarillei Educaţiillei di New York.


    “Tu kirolu anda impactul a pandemiillei di COVID s’ayăliseaşti, di alasă loc ti niscănti năi şi greali provocări globale, lipseaşti s’apufusimu ti politiţli cari suntu ananghi tra s’vindicămu lumea. Construirea a unui yinitor sustenabil easti ună componentă clleaie tru aestă cilăstăseari – spusi şeful a statului.


    Uidisitu cu Klaus Iohannis, aprăftăsita ţăni, tru ma marea parti, di asigurarea a unei educaţii di calitate:


    “Tru cadrul aluştui summit, România scoasi tru migdani tema a procesului di predare şi a carierăllei didactică. Profesorllii suntu inima ali educaţie. Ca parte a reformelor tru kirolu ditu soni, România ş-lo borgea s-lă asiguripsească a profesorlor ditu societatea noastră ună pregătire iniţială şi continuă uidisită, tiñii di cafi mesu motivante şi un statut profesional analtu. Tutunăoară, făţemu gaereţ s’dămu a profesorilor ună ma mare autonomie tru organizarea activităţilor şcolare. Participarea a profesorilor la procesul decizional easti di simasie ti mintearea a lor tru transformarea a sistemilor a noastri educaţionale.”


    Klaus Iohannis adăvgă că România easti tru etapa di băgari tru practico a unlui demersu substanţial di reformă, thimilliusitu pi rezultatili a unei lărgurii consultari cu numa România Educată.


    “Pisti 10.000 di cetăţeni fură mintiţ activ, aestă consultare agiungănda nai ma incluzivlu proţesu di zuyrăpseari a politiţlor ditu domeniu şi scuţănda tru migdani minduita tră educaţia românească la orizontul a anlui 2030”, spusi aestu.


    Ma multu, tru anlu ditu soni, tru România fu iniţiat un proţes di reflecţie ti educaţia mutrinda alăxerli climatiţi şi dizvultarea durabilă, cari s’alăxi tru ună viziune strategică concretă, integrândalui tru proţeslu educaţional filosofia a Obiectivilor di Dizvoltare Durabilă.


    Şeflu a statlui lugursi că rolu a profesorilor armâne esenţial tra s’nă asiguripsească că tuţ cilimeañilli amintă axizerli ţi suntu ananghi tra s’veaglle resursele şi muşuteaţa ali planetă. Alăxearea ali educaţie, nica spusi năsu, nsimneadză agiundzearea a provocărlor globale actuale, cu tuti resursele pi cari le ari educaţia, tra s’da curayiu tru progres, irine şi prucukie! Uidisitu cu năsu, educaţia lipseaşti s’hibă tru amprotusa tru tuti politiţli, inclusiv tru domeniul a finanţarillei publiţi.



    “Niţi ună reformă nu poati s’hibă adrată ma s’nu investimu tru tiniri, tru profesorllii a lor şi, aşi, tru yinitorlu a nostru. Easti nai ma hăirlătică investiţie pi cari noi tuţ putem s-u adrămu!, cundille Klaus Iohannis.


    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala











  • România îşi ajustează sistemul de învăţământ

    România îşi ajustează sistemul de învăţământ

    În marja celei de-a 77-a sesiuni a Adunării Generale a
    Organizaţiei Naţiunilor Unite de la New York, președintele Klaus Iohannis a
    transmis, într-un mesaj video, că România se angajează să actualizeze sistemul
    de învăţământ şi să protejeze cetăţenii de provocările mediului economic şi de
    noile realităţi sociale. România a coprezidat, la iniţiativa șefului statului,
    linia tematică Profesorii, predarea şi cariera didactică din cadrul
    summit-ului Transformării Educaţiei de la New York.

    Pe măsură ce impactul pandemiei de COVID
    se atenuează, lăsând loc unor noi şi dificile provocări globale, trebuie să
    decidem asupra politicilor care sunt necesare pentru a vindeca lumea.
    Construirea unui viitor sustenabil este o componentă cheie în acest demers     – a
    spus şeful statului.


    Potrivit lui Klaus Iohannis, reuşita depinde,
    în mare măsură, de asigurarea unei educaţii de calitate:

    În cadrul acestui summit,
    România a evidenţiat tema procesului de predare şi a carierei didactice.
    Profesorii sunt inima educaţiei. Ca parte a reformelor recente, România s-a
    angajat să le asigure profesorilor din societatea noastră o pregătire iniţială
    şi continuă adecvată, salarii motivante şi un statut profesional înalt. De
    asemenea, facem eforturi să oferim profesorilor o mai mare autonomie în
    organizarea activităţilor şcolare. Participarea profesorilor la procesul
    decizional este esenţială pentru implicarea lor în transformarea sistemelor
    noastre educaţionale.


    Klaus Iohannis a adăugat că România se
    află în etapa de implementare a unui demers ‘substanţial’ de reformă, bazat pe
    rezultatele unei ample consultări intitulate ‘România Educată’.

    Peste 10.000
    de cetăţeni au fost implicaţi activ, această consultare devenind cel mai
    incluziv proces de creionare a politicilor din domeniu şi generând viziunea
    pentru educaţia românească la orizontul anului 2030    , a spus acesta.


    În plus,
    în ultimul an, în România a fost iniţiat un proces de reflecţie asupra
    educaţiei privind schimbările climatice şi dezvoltarea durabilă, care s-a
    transformat într-o viziune strategică concretă, integrând în procesul
    educaţional filosofia Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.


    Şeful statului a
    apreciat că rolul profesorilor rămâne esenţial pentru a ne asigura că toţi
    copiii dobândesc competenţele necesare pentru a proteja resursele şi frumuseţea
    planetei. Transformarea educaţiei, a mai spus el, presupune atingerea
    provocărilor globale actuale, cu toate resursele pe care le are educaţia,
    pentru a încuraja progresul, pacea şi prosperitatea! Potrivit lui, educaţia
    trebuie prioritizată în toate politicile, inclusiv în domeniul finanţării
    publice.


    Nicio reformă nu poate fi înfăptuită fără a investi în tineri, în
    profesorii lor şi, astfel, în viitorul nostru. Este cea mai benefică investiţie
    pe care noi toţi o putem face!’    , a conchis Klaus Iohannis.


  • Avocatul casei 08.07.2022

    Avocatul casei 08.07.2022

    Dimensiunile sociale, culturale şi juridice ale proiectului “România educată” şi instituţiile implicate în transpunerea în fapte a acestui proiect (participă av. Augusta Boiana Berchi)



  • Avocatul casei 17.06.2022

    Avocatul casei 17.06.2022

    Programul “România educată” – Alianţa “O voce pentru Educație” şi noua Lege a educaţiei (participă av. Augusta Boiana Berchi)



  • Retrospectiva săptămânii 11.07.2021 – 17.07.2021

    Retrospectiva săptămânii 11.07.2021 – 17.07.2021

    Număr mic de
    infectări, apetit scăzut pentru vaccinare


    În România a fost prelungită, la începutul săptămânii, cu
    încă o lună, starea de alertă. Decizia a venit cu o singură
    modificare notabilă, ce priveşte perioada pentru care sunt aplicabile
    exceptările de la măsurile de prevenire şi control a răspândirii COVID-19
    pentru persoanele care au trecut prin boală. Aceasta creşte de la 90 la 180 de
    zile ulterioare datei confirmări infectării cu SARS-CoV-2. Cei care au fost
    diagnosticaţi în ultimele şase luni pot participa la competiţiile sportive
    desfăşurate în spaţii deschise, la spectacole, concerte, evenimente culturale
    organizate în aer liber, precum şi la nunţi şi botezuri care au loc în spaţii
    închise. Numărul infectărilor la nivel naţional s-a menţinut foarte scăzut, de
    ordinul zecilor, în schimb au crescut temerile că noua tulpină Delta, care se
    răspândeşte rapid, în special în vestul continentului, va deveni dominantă, în toamnă, şi în România.
    Iar populaţia, în ciuda apelurilor constante şi a campaniilor pro-vaccinare, nu
    se înghesuie la centrele de imunizare. Pragul de 5 milioane de români vaccinaţi
    cu ambele doze nu a fost atins nici acum, la o lună şi jumătate de la termenul
    pe care autorităţile, mult prea optimiste, şi-l fixaseră. Dacă Franţa şi Grecia
    au decis să le impună cadrelor medicale vaccinarea obligatorie, guvernul de la
    Bucureşti se gândeşte la o modalitate de a-i penaliza financiar pe angajaţii
    din sistem care nu vor să se imunizeze, anume cerându-le să-şi achite din
    propriul buzunar testele obligatorii. Pe de altă parte, de marţi, pasagerii care sosesc pe
    Aeroportul Henri Coandă din ţări aflate pe lista galbenă şi au certificat
    digital european COVID sau un test PCR pot utiliza fluxul verde, fără control
    sanitar. Acelaşi culoar poate fi folosit şi de cei care vin din ţările de pe
    lista roşie şi deţin certificatul. Certificatele digitale emise de Marea
    Britanie sau din ţări din afara UE nu sunt valabile.



    România educata
    devine un proiect comun preşedinţie-guvern


    Executivul de
    centru-dreapta de la Bucureşti şi-a asumat, în această săptămână, proiectul
    România educată, iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis. Este unul
    ambiţios, ce vizează îmbunătăţirea infrastructurii şcolare şi creşterea
    calităţii pregătirii didactice şi a actului educaţional. Executivul îşi propune
    ca, până la 1 octombrie, să finalizeze pachetul legislativ pe baza căruia să se
    deruleze această iniţiativă. O ţară pe deplin dezvoltată şi cu o democraţie
    consolidată are o populaţie educată şi corect informată. Nu putem continua cu
    rate atât de mari de abandon, analfabetism funcţional şi ştiinţific, a atras
    atenţia şeful statului. Obiectivele principale sunt, aşadar, scăderea ratei de
    părăsire timpurie a şcolii, reducerea ratei de analfabetism funcţional de la 50
    la 20% până la sfârşitul deceniului, asigurarea competenţelor digitale de bază
    atât în cazul profesorilor, cât şi al elevilor, dezvoltarea învăţământului
    profesional, precum şi creşterea numărului de absolvenţi de studii superioare.
    Banii pentru acest proiect vor proveni din Planul Naţional de Redresare şi
    Rezilienţă şi de la bugetul de stat.



    Bucureştiul
    salută triumful electoral al forţelor de dreapta de la Chişinău


    Partidul Acţiune
    şi Solidaritate, fondat de preşedinta reformistă şi pro-europeană Maia Sandu,
    poate forma singur guvernul şi va domina legislativul Republicii Moldova, după victoria
    fără precedent la alegerile anticipate în faţa comuniştilor şi socialiştilor. Istoria
    micului stat, vecin la est cu România şi legat de ea prin limbă şi cultură, se
    poate schimba acum radical, iar Bucureştiul a reafirmat, ferm, sprijinul pentru
    reformele şi parcursul european promise de Maia Sandu şi formaţiunea sa
    politică. Preşedinţia i-a felicitat pe cetăţenii moldoveni pentru spiritul
    civic şi opţiunea clară pentru reforme, stat de drept şi integrare europeană,
    iar pe Maia Sandu pentru curaj, perseverenţă şi viziune. Şi premierul Florin
    Cîţu a transmis felicitări şi sprijin pentru reforme. Ministerul român de
    Externe a salutat victoria forţelor europene şi pro-reformiste şi şi-a exprimat
    speranţa că la Chişinău va fi format cât mai rapid un guvern care să susţină
    abordarea pro-europeană.



    Fostul lider
    autoritar al PSD, Liviu Dragnea, a ieşit din închisoare


    Fostul
    preşedinte al PSD, Liviu Dragnea, a părăsit penitenciarul, după ce a executat
    circa doua treimi din pedeapsa de 3 ani şi jumătate primită într-un dosar de
    corupţie. El fusese încarcerat în mai 2019. Saga sa judiciară nu a luat, însă,
    sfârşit. Liviu Dragnea este inculpat în alte două dosare, cel mai recent fiind
    legat de vizita sa în Statele Unite la învestirea lui Donald Trump. În acest
    dosar este acuzat de trafic de influenţă şi de folosire a influenţei şi
    autorităţii. Conform deciziei de condamnare din 2019, lui Liviu Dragnea îi este
    interzis să ocupe funcţii de autoritate publică sau elective până în 2024. Revenirea
    lui în politică, în PSD cel puţin, pare, acum, improbabilă, mai ales după
    declaraţiile acide la adresa noii conduceri a principalului partid de opoziţie.



    Sportivii români au ajuns la Tokyo


    La sfârşitul
    acestei săptămâni, au plecat spre Tokyo sportivii care vor reprezenta România
    la Jocurile Olimipice din Japonia. Amânată cu un an din cauza pandemiei,
    Olimpiada se va desfăşura între 23 iulie şi 8 august, în condiţii de securitate
    sanitară fără precedent, cu tribunele goale. Echipa României pentru Jocurile
    Olimpice cuprinde 101 sportivi, care
    vor concura la înot, atletism, canotaj, fotbal, gimnastică artistică, baschet
    feminin 3×3, ciclism, lupte, tir sportiv, canoe, tenis de masă, box, scrimă,
    triatlon, judo, tir cu arcul şi tenis. Tot din sport: campioana României la
    fotbal, CFR Cluj (nord-vest), a trecut de primul hop în drumul spre grupele
    competiţiilor europene. După 3-1 pe teren propriu şi 1-2 în deplasare, clujenii
    au depăşit formaţia bosniacă Borac Banja Luka şi s-au calificat în turul al
    doilea preliminar al Ligii Campionilor. Urmează un adversar exotic, Lincoln Red
    Imps, campioana Gibraltarului, care a trecut de luxemburghezii de la Fola Esch.


  • „România educată”, proiect asumat de Guvern

    „România educată”, proiect asumat de Guvern

    Iniţiat de
    preşedintele Klaus Iohannis, proiectul România educată a devenit unul
    guvernamental. Executivul de la Bucureşti şi l-a asumat, ceea ce înseamnă adoptarea
    unui pachet legislativ reformator în domeniul educaţiei şi alocare de bani
    pentru obiectivele propuse. Până la 1 octombrie ar urma să fie finalizate
    legile care vor susţine iniţiativa, iar resursele financiare vor proveni din
    Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi de la buget. Proiectul vizează îmbunătăţirea
    infrastructurii şcolare, a pregătirii didactice şi a actului educaţional.

    O
    ţară dezvoltată şi cu o democraţie consolidată are o populaţie educată şi
    corect informată    , a subliniat cel care, profesor de meserie, a făcut din
    educaţie o miză majoră a mandatelor sale.


    Preşedintele Klaus Iohannis: Nu
    putem continua cu rate atât de mari de abandon, analfabetism funcţional şi ştiinţific.
    În faţa acestor probleme, România educată propune soluţii concrete,
    obiective, măsuri şi ţinte ambiţioase, dar realiste. Printre ţintele concrete
    pe care ni le propunem reamintesc scăderea ratei de părăsire timpurie a şcolii,
    reducerea ratei de analfabetism funcţional, asigurarea competenţelor digitale
    de bază atât în cazul profesorilor, cât şi a elevilor, dezvoltarea
    învăţământului profesional, precum şi creşterea numărului de absolvenţi de
    studii superioare.


    Potrivit premierului Florin Cîţu, ţintele
    executivului vor fi reducerea ratei de analfabetism funcţional de la 50 la 20%
    până în 2030, precum şi reducerea abandonului şcolar. Până la 1 august va fi
    creat un grup interministerial care va monitoriza proiectul. Acesta va fi
    coordonat de premier, iar vicepreşedinte va fi ministrul Educaţiei, Sorin
    Cîmpeanu, care a subliniat că este nevoie de un acord politic pe această temă
    astfel încât să se evite pe viitor modificarea legislaţiei odată cu guvernarea.


    Sorin Cîmpeanu: Prima sarcină a grupului interministerial care se va forma cu termen
    limită 1 august va fi să stabilească în ce măsură vom merge către o lege a
    educaţiei republicată, vom merge către o lege a învăţământului preuniversitar
    separat de învăţământul universitar, dacă învăţământul universitar va avea şi
    parte de cercetare universitară integrată sau nu, dacă vom avea statutul
    personalului didactic inclus în lege sau în afara acestei legi; deci este prima
    sarcină asupra căreia acest grup de lucru interministerial va trebui să
    răspundă, şi pe baza reprezentării partidelor politice, pentru că în ultimă
    instanţă acest proiect de lege va fi adoptat de către Parlamentul României.
    Este necesară consultarea în vederea identificării numitorului comun acceptabil
    pentru toate forţele poltiice în aşa fel încât să putem asigura
    predictibilitate în sistemul de educaţie.


    După primirea în NATO şi
    Uniunea Europeană, schimbarea profundă a unui sistem educaţional care şi-a
    arătat limitele ar putea deveni cel mai important proiect naţional
    transpartinic. De reuşita lui depinde capacitatea generaţiilor viitoare de a
    rezista într-o lume în continuă schimbare.


  • Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 04.07.2021 – 10.07.2021

    Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 04.07.2021 – 10.07.2021

    Nica unu mesu tu catandisea di alertă


    Apufusită tru mai 2020, după doi meşi di catandisi di ananghi, di itia a epidemiillei di COVID-19, catandisea di alertă di pi teritoriul ali Românie fu prilundzită cu 30 di dzăli ahurhinda di luni, 12 di alunaru. Apofasea adoptată di guvernu ari, uidisitu cu şeflu a Departamentului tră Situaţii di Ananghi, Raed Arafat, unu şingiru di alăxeri. Anamisa di aestea — căbilea ta s’llia parti 1.000 di oamiñi la evenimentili tru aeru libiru şi ñicşurarea di la patru la dauă meatri a spaţiului cari lipseaşti s’hibă asiguripsitu tră participanţălli la numţă ică pătigiuñi. Tutunăoară, ţertificatlu di vindicari tră COVID easti valabilu 180 di dzăli, andicra di 90 di dzăli cât eara până tora, şi easti eliminată obligativitatea a vacţinarillei tră aţelli cari suntu deadunu şi negu cu cilimeañilli tu locurli di agiucari.



    Economia pi plusu


    Economia ali Românie va s’crească cu 7,4% tru 2021 şi cu 4,9% tru 2022, după ţi tru mai s’lugursea unu avansu di 5,1% anlu aestu şi di 4,9% anlu yinitoru — să spuni tru prognoza interimară di veară, publicată, ñiercuri, di Comisia Europeană. Produslu Internu Brutu ali Românie criscu tru unu ritmo trimestrialu cu 2,8%, andrupătu prota ş’prota di consumlu privatu şi di investiţii. Alliumtrea, exporturli neti fură cabaia negativi, yilipsinda căftarea externă slabă şi dănăserli ditu şingirlu di aprovizionari – spuni Executivllu comunitaru. Consumlu privatu easti aştiptatu pi creaştiri, unăoară cu scutearea a restricţiiloru, maxus tru sectoarili zñiipsiti cabaia multu di pandemie, cum artili a spectacolului, divertismentulu, restaurantili şi hotelurli. Creaştirea a tiñiiloru di cathi mesu tru proţlli meşi a anlui, anticipeadză Comisia, va s’da silă, tu arada’lli, a dinamicăllei economică.



    Guvernulu pi minusu


    Agiumtu la puteari anlu ţi tricu, tru andreu, Executivlu di coaliție PNL-USR/PLUS-UDMR armasi fără nica un ministru, după ţi premierlu liberalu Florin Cîțu ălu scoasi di pi ipotisi, gioi, pe șeflu di la Finanțe, Alexandru Nazare, liberal și el. Tut gioi, Cîţu u prilo căpia interimară a Finanţelor, iu fu titularu ma ninti tru fostul guvernu monocolor PNL. După ună analiză semestrială, stipsi premierul, aflară la Finanțe multi proiecti amănati mutrinda aduţearea fondurli europeane și eliminarea-a evaziunillei fiscale. Nazare nu apruke stepsurli și asocie remanierea cu niaprukearea-a lui tra s’lu ndrupască Cîțu tru campania tră căpia PNL. Actualu lideru liberalu, Ludovic Orban, spuni că premierlu nu avu acordulu a lui şi a partidlui să-lu scoată di pi ipotisi Nazare şi că mandatlu aluştui fu hăirlăticu. Orban și Cîțu va s’antreacă, la congreslu ditu yismăciuni, ti ipotisea di prezidentu PNL. Tutu ma multu ţi s’veadi, polimlu anamisa di elli easti maş un epifenomenu tru ună coaliție guvernamentală măţinată di lucre apreasi, majori și tutu ma disfuncțională. Liderlli a aiştei nu putură să s’akicăsească ti convocarea-a unei sesiuni extraordinară a Parlamentului, tră s’apufusească ncllidearea-a Secţiillei tră Investigarea a Infracţiunilor ditu Justiţie, inventată di aţea di ma ninti puteari di stânga, spunu analiștilli, cu scupolu ta să-lli aspară magistrațlli.



    România prăxită la ţinţi añi


    Prezidentulu Klaus Iohannis dimăndă că Guvernul va ş-llia borgea, sămâna yinitoare, pritu memorandum, ţintili şi obiectivili a proiectului România Prăxită, lansat tru 2016 tru dizbatere publică și armasu, până adză, fără andridzeri tru sistemul di nviățămintu. El spune, că dupu discuţiili ditu aesti dzăli, coaliţia di guvernare şi spusi andrupămintulu tră proiect şi ari tu naeti s’apufusească un planu limbidu di acţiune, cu responsabili şi vadeadz tră implementare. Reformili va s’hibă ndrupăti financiaru pritu Planlu Naţionalu di Redresare și Reziliență, ditu bugetlu di statu şi cu alţă păradz europeni. Proiectul România Prăxită s’hărseasti di unu agiutoru financiaru istoric di aproapea 4 miliardi di euro, spusi caplu a statului.Țintili suntu discentralizarea educaţiillei, profesori ma buñi, standardi năi di infrastructură şi dotări, materii şi evaluări ţentrati pi thimilliusearea di competenţi şi creaştirea accesului la educaţie.



    Inițiativa a aţiloru Trei Amări


    Șeflu a statlui român, Klaus Iohannis lo parti, aestă stămână, la şasilu summit a Iniţiativăllei a aţiloru Trei Amări, cari adună 12 state membre ale UE ti suntu anamisa di Amarea Baltică, Amarea Adriatică şi Amarea Lae. Pe agenda ali andamusi di Sofia, ţi avu scupolu s’ndreagă lucărli ti dizvoltarea aluştui spaţiu, eara evaluarea a progreselor nregistrate, cu accentu pe lista di proiecti strateghiţi prioritare di interconectare, apufusiti la summitul di Bucureşti şi completată ma amanatu, cum şi funcţionarea a fondului di investiţii a Iniţiativei aţiloru Trei Amări, tru cari România şi Polonia suntu state thimilliusitoari. Șeflu a statlui român cundille ti băgarea tu lucru a proiectiloru strateghiţi prioritare di interconectare, cu accent pe Rail2Sea şi Via Carpathia, di sinferu criscut tră România. Ditu videala a Bucureştiului aesti proiecti suntu esenţiale tră aţea ca Iniţiativa s’aducă cadealihea dizvoltari economică pi lungu kiro, ama şi s’facă economia a statelor partiţipanti ma rezistentă strateghicu, inclusivu tru contextul a eforturloru di redresari economică post-pandemie.



    Euro și Olimpiada


    Anglia-Italia easti finala a Campionatlui European di fotbal, cari s’dizvărteaşti dumănică, Londra. Bucureştiul fu nicukira la patru partidi di la turneulu final, trei tru grupi şi una tru optimile di finală. După un imnaticu mediocru tru preliminarii, naţionala ali României nu putu s’llia parti la Euro. Alliumtrea, selecţionata Under-23 easti calificată la Jocurile Olimpiţi di Tokyo. România fu repartizată tru Grupa B şi va s’andămusească Honduraslu, pi 22 di alunaru, Coreea di Sud, pi 25, şi Noua Zeelandă, pi 28. Fotbaliştilli români s-calificară la Olimpiadă după ţi agiumsiră până tru semifinalili a Campionatlui European Under-21 ditu 2019, ditu Italia şi San Marino. România numata ari loată parti la unu turneu olimpic di fotbal ditu anlu 1964.



    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala





  • Retrospectiva săptămânii 04.07.2021 – 10.07.2021

    Retrospectiva săptămânii 04.07.2021 – 10.07.2021

    Încă o lună de stare de alertă


    Instituită în mai 2020, după două luni de stare
    de urgență, provocată de epidemia de COVID-19, starea de alertă de pe
    teritoriul României a fost prelungită cu 30 de zile, începând de luni, 12
    iulie. Hotărârea adoptată de guvern cuprinde, potrivit şefului Departamentului
    pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, o serie de modificări. Printre acestea
    – posibilitatea participării a 1.000 de oameni la evenimentele în aer liber şi
    reducerea de la patru la doi metri pătraţi a spaţiului care trebuie asigurat
    pentru participanţii la nunţi sau botezuri. Totodată, certificatul de vindecare
    pentru COVID este valabil 180 de zile, faţă de 90 de zile cât era până acum, şi
    este eliminată obligativitatea vaccinării pentru cei care îi însoţesc pe copii
    la locurile de joacă.



    Economia pe plus


    Economia României
    va creşte cu 7,4% în 2021 şi cu 4,9% în 2022, după ce în mai se estima un avans
    de 5,1% anul acesta şi de 4,9% anul viitor – relevă prognoza interimară de vară,
    publicată, miercuri, de Comisia Europeană. Produsul Intern Brut al României a
    crescut în ritm trimestrial cu 2,8%, sprijinit în principal de consumul privat
    şi de investiţii. În schimb, exporturile nete au fost semnificativ negative,
    reflectând cererea externă slabă şi întreruperile din lanţul de aprovizionare -
    notează Executivul comunitar. Consumul privat e de aşteptat să crească, odată
    cu ridicarea restricţiilor, în special în sectoarele afectate sever de
    pandemie, precum artele spectacolului, divertismentul, restaurantele şi
    hotelurile. Creşterea salariilor în primele luni ale anului, anticipează Comisia,
    va impulsiona, la rându-i, dinamica economică.





    Guvernul pe minus


    Instalat anul trecut, în decembrie, Executivul de
    coaliție PNL-USR/PLUS-UDMR a rămas fără încă un ministru, după ce premierul
    liberal Florin Cîțu l-a revocat, joi, pe șeful de la Finanțe, Alexandru Nazare,
    liberal și el. Tot joi, Cîţu a preluat şefia interimară a
    Finanţelor, unde a mai fost titular în fostul guvern monocolor PNL. După o
    analiză semestrială, a acuzat premierul, s-au descoperit la Finanțe multe
    proiecte întârziate în atragerea de fonduri europene și în eliminarea evaziunii
    fiscale. Nazare a respins acuzațiile și a asociat remanierea cu refuzul său de
    a-l susține pe Cîțu în campania pentru şefia PNL. Actualul lider liberal,
    Ludovic Orban, spune că premierul nu a avut acordul său şi al partidului să-l
    dea afară pe Nazare şi că mandatul acestuia a fost un succes. Orban
    și Cîțu își vor disputa, la congresul din septembrie, funcția de președinte
    PNL. Tot mai vizibil, războiul dintre ei e doar un epifenomen într-o coaliție
    guvernamentală măcinată de tensiuni majore și tot mai disfuncțională. Liderii
    acesteia nu s-au pus de acord asupra convocării unei sesiuni extraordinare a
    Parlamentului, pentru a tranşa desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea
    Infracţiunilor din Justiţie, inventată de fosta putere de stânga, spun analiștii,
    cu scopul de a-i intimida pe magistrați.





    România educată la cinci ani




    Preşedintele Klaus
    Iohannis a anunţat că Guvernul îşi va asuma, săptămâna viitoare, prin
    memorandum, ţintele şi obiectivele proiectului ‘România Educată’, lansat in
    2016 în dezbatere publică și rămas, până
    azi, fără urmări în sistemul de învățământ. El spune, că în urma discuţiilor
    din ultimele zile, coaliţia de guvernare şi-a exprimat susţinerea pentru
    proiect şi urmează să stabilească un plan clar de acţiune, cu responsabili şi
    termene pentru implementare. Reformele ar urma să
    fie susţinute financiar prin Planul Naţional de Redresare și Reziliență, din
    bugetul de stat şi cu alţi bani europeni. Proiectul ‘România Educată’ beneficiază de un ‘sprijin financiar istoric’
    de circa 4 miliarde de euro, a afirmat şeful statului.Țintele sunt descentralizarea
    educaţiei, profesori mai buni, standarde noi de infrastructură şi dotări,
    materii şi evaluări centrate pe crearea de competenţe şi creşterea accesului la
    educaţie.



    Inițiativa celor Trei Mări


    Șeful
    statului român, Klaus Iohannis a participat, în această săptămână, la al
    şaselea summit al Iniţiativei celor Trei Mări, care reuneşte 12 state membre
    ale UE aflate între Marea Baltică, Marea Adriatică şi Marea Neagră. Pe agenda
    reuniunii de la Sofia, menită să stabilească reperele pentru dezvoltarea
    acestui spaţiu, s-au aflat evaluarea progreselor înregistrate, cu accent pe
    lista de proiecte strategice prioritare de interconectare, stabilite la
    summitul de la Bucureşti şi completată ulterior, precum şi funcţionarea
    fondului de investiţii al Iniţiativei celor Trei Mări, în care România şi
    Polonia sunt state fondatoare. Șeful statului român a insistat pe aplicarea
    proiectelor strategice prioritare de interconectare, cu accent pe Rail2Sea şi
    Via Carpathia, de interes crescut pentru România. Din punctul de vedere al
    Bucureştiului aceste proiecte sunt esenţiale pentru ca Iniţiativa să aducă
    într-adevăr dezvoltare economică pe termen lung, dar şi să facă economia
    statelor participante mai rezistentă strategic, inclusiv în contextul
    eforturilor de redresare economică post-pandemie.



    Euro și Olimpiada




    Anglia-Italia este finala Campionatului
    European de fotbal, care se va disputa duminică, la Londra. Bucureştiul a
    găzduit patru partide de la turneul final, trei în grupe şi una în optimile de
    finală. După un parcurs mediocru în preliminarii, naţionala României a ratat
    participarea la Euro. În schimb, selecţionata Under-23 e calificată la Jocurile
    Olimpice de la Tokyo. România a fost repartizată în Grupa B şi va întâlni
    Hondurasul, pe 22 iulie, Coreea de Sud, pe 25, şi Noua Zeelandă, pe 28.
    Fotbaliştii români s-au calificat la Olimpiadă după ce au ajuns până în
    semifinalele Campionatului European Under-21 din 2019, din Italia şi San
    Marino. România nu a mai participat la turneul olimpic de fotbal din 1964.