În ianuarie, s-au împlinit 17 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. În aceeaşi lună, un sondaj INSCOP arăta că 9 din 10 români se opun ideii ca România să iasă din blocul comunitar, faţă de circa 72% în ianuarie 2022. Intitulat „România între național și european în era dezinformării. Patriotismul economic, valori și conspirații” şi realizat la comanda organizaţiei Funky Citizens, sondajul a relevat, totodată, o cotă de încredere de circa 67 de procente în Uniunea Europeană, față de 56% în ianuarie 2022.
A fost primul sondaj realizat după şocul anulării, în luna decembrie, a alegerilor prezidenţiale. Parcă pentru a răspunde denigratorilor, nu puţini, ai instituţiilor comunitare, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, afirmă, într-o postare pe Facebook:
„Într-o perioadă în care vocile extremiste încearcă să minimalizeze beneficiile apartenenţei noastre la Uniunea Europeană, să nu uităm că dezvoltarea nu este o chestiune de mândrie naivă, ci de pragmatism. România nu a crescut din nimic, nu s-a transformat peste noapte şi, cu siguranţă, nu s-a dezvoltat prin refuzul oportunităţilor”.
De la aderarea sa, România, a precizat Marcel Boloş, a primit peste 100 de miliarde de euro din fonduri europene, valoare brută. Este motorul care a schimbat fundamental structura economiei noastre, a subliniat ministrul. Conform acestuia, România nu mai este o periferie economică, ci o ţară care recuperează rapid decalajele şi care a depăşit Polonia, Ungaria, Croaţia şi Grecia la PIB per capita, un indicator esenţial al nivelului de trai.
„Cifra spune foarte multe, valoarea investiţiilor realizate este aproximativ egală cu valoarea PIB-ului la momentul aderării. Dacă suntem inconştienţi, blamăm blocul european, dar faptul că ne aflăm în cel mai bun moment al dezvoltării ţării noastre este un lucru care se datorează apartenenţei la comunitatea europeană şi NATO”, a mai arătat ministrul Boloş.
El a precizat că fondurile europene primite de ţara noastră se regăsesc în infrastructură, unde aproape 900 km de autostrăzi şi drumuri expres au fost construiţi în ultimele două decenii. Totodată, peste două milioane de români au fost conectaţi la reţeaua de canalizare.
Potrivit ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, peste 100.000 de companii au primit granturi pentru dezvoltare, mii de şcoli şi spitale au fost renovate, dotate sau extinse, s-au creat locuri de muncă stabile şi s-au atras investiţii noi. Acestea au antrenat economia, iar ritmul anual al investiţiilor private din economie s-a triplat în anul 2024, faţă de momentul aderării, de la circa 100 miliarde lei (20 de miliarde de euro), la peste 350 miliarde lei (70 de miliarde de euro), a precizat Boloş.
El susţine că, fără banii europeni, România ar fi fost blocată într-un ciclu nesfârşit de subdezvoltare, rămânând dependentă doar de un buget naţional insuficient pentru investiţii strategice. „Realitatea e una singură: UE a fost şi rămâne partenerul nostru în dezvoltare. Prin apartenenţa la blocul european, România a ales progresul”, şi-a încheiat Boloş postarea.
