Radio România Internațional

Tag: Romania-Japonia

  • Coopearari economică lărdzită România – Japonia

    Coopearari economică lărdzită România – Japonia


    Unăoară cu simnarea, Tokyo, a declarațillei mutrinda Parteneriatlui Strategic anamisa di România și Japonia, cu furñia a vizităllei a șeflui statlui român Klaus Iohannis, va s’hibă ahăndusiti și ligăturli economiţi bilaterale, iara aţeali dauă văsilii va s’coopereadză ma ghini tru domenii catacum energhia, cercetarea și investițiile.


    Apofasea ti thimilliusearea aluştui parteneriat fu loată aoa şi ţinţi ani, tru cadrul a dialoglui di Bucureşti anamisa di prezidentulu Klaus Iohannis şi aţelu di ma ninti premier nipon Shinzo Abe. Easti doilu parteneriat strateghic simnatu cu un stat asiatic, după aţelu cu Coreea di Sud. Ași cum cundille Administrația Prezidențială di Bucureşti, obiectivele a Româniillei pi aestă ligătură s’raporteadză la statutlu ali Japonie di economie majoră şi inovativă a lumillei şi unu di prinţipallii investitori la nivel global. Tru România ari 397 di societăţ comerciale cu capital japonez, cari generează, tru prezent, pisti 40.000 di locuri di lucru. Potenţialu di creastire easti semnificativ, inclusiv tru domeniile cu nai ma analtu nivel di inovaţie, catacum dezvoltarea, tru România, a tehnologiillei di tip SMR și dimecu reactoari modulare ñiţ, deadunu cu SUA, adrarea şi distribuţia di hidrogen veardi, producţia di optică di mari puteare, infrastructură a aţilui ditu soni bărnu ică finalizarea a magistralăllei M6 a metroului ditu Bucureşti.


    “Japonia easti nai ma mari investitor ditu Asia tru România. Vremu, ma largu, ună creastire substanţială a investiţiilor japoneze tru văsilia a noastră. Apreciem abordarea constructivă a companiilor niponi activi pi păzarea românească, pi prinţipii di sustenabilitateˮ, declară şeflu a statlui român, după simnarea documentului.


    Klaus Iohannis nica spusi că un exemplu concret easti dat di contribuţia companiilor japonezi la proiecti di infrastructură complexă, cata cum construcţia apuntillei suspendată di pisti Dunări, di Brăila. Apuntea di Brăila easti nai ma mari apunti suspendată ditu România şi treilu ca lundzimea ditu Uniunea Europeană.


    “Ancurajăm Japonia să s’mintească, ma largu, tru proiecte di conectivitate, relevanti nu maş ti România, că şi ti statili viţiniˮ, adăvgă prezidentulu Iohannis.



    Tu arada a lui, premierlu nipon, Fumio Kishida, spusi că văsilia a lui aşteaptă cu niarăvdari s’lucreadză deadunu cu România, ca parteneri strateghiţ, ti dizvultarea a ligăturloru di coopearare tru ma multi dumenii, inclusiv securitate, economie, ştiinţă, tehnologhie şi cultură.


    Tru cadrul a vizităllei a lui tru Japonia, Klaus Iohannis feaţi ună vizită și la Kyoto, iu s-andămusi cu autoritățile locale.


    “Am nădia că, tru şcurtu kiro, Kyoto s’poată s’facă nfrăţirillea, suţata cu ună localitate ditu România, tra s’da ucazea ti băgari tru practico a potenţialului uman şi economic nica niaflatu ditu comunităţile a noastreˮ, spusi Klaus Iohannis.


    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Cooperare economică extins România – Japonia

    Cooperare economică extins România – Japonia

    Odată cu semnarea, la Tokyo, a declarației privind Parteneriatul
    Strategic dintre România și Japonia, cu prilejul vizitei șefului statului român
    Klaus Iohannis, vor fi aprofundate și relațiile economice bilaterale, iar cele
    două țări vor coopera mai bine în domenii precum energia, cercetarea și
    investițiile.

    Decizia creării acestui
    parteneriat a fost luată în urmă cu cinci ani, în cadrul dialogului de la
    Bucureşti dintre preşedintele Klaus Iohannis şi fostul premier nipon Shinzo
    Abe. E    ste al doilea parteneriat
    strategic încheiat cu un stat asiatic, după cel cu Coreea de Sud. Așa cum a
    punctat Administrația Prezidențială de la Bucure    şti, obiectivele României pe această relaţie se
    raportează la statutul Japoniei de economie majoră şi inovativă a lumii şi unul
    dintre principalii investitori la nivel global. În România există 397 de
    societăţi comerciale cu capital japonez, care generează, în prezent, peste
    40.000 de locuri de muncă. Potenţialul de creştere este semnificativ, inclusiv
    în domeniile cu cel mai înalt nivel de inovaţie, precum dezvoltarea, în
    România, a tehnologiei de tip SMR și anume reactoare modulare mici, împreună cu
    SUA, producerea şi distribuţia de hidrogen verde, producţia de optică de mare
    putere, infrastructură de ultimă generaţie sau finalizarea magistralei M6 a
    metroului din Bucureşti.

    Japonia este cel mai mare investitor din
    Asia în România. Ne dorim, în continuare, o creştere substanţială a
    investiţiilor japoneze în ţara noastră. Apreciem abordarea constructivă a
    companiilor nipone active pe piaţa românească, pe principii de sustenabilitateˮ,
    a declarat şeful statului român, după semnarea documentului.

    Klaus Iohannis a
    mai spus că un exemplu concret este dat de contribuţia companiilor japoneze la
    proiecte de infrastructură complexă, precum construcţia podului suspendat de
    peste Dunăre, de la Brăila. Podul de la Brăila este cel mai mare pod
    suspendat din România şi al treilea ca lungime din Uniunea Europeană.

    Încurajăm Japonia să
    se implice, în continuare, în proiecte de conectivitate, relevante nu numai
    pentru România, ci şi pentru statele vecineˮ,     a adăugat preşedintele Iohannis.


    La
    rândul său, premierul nipon, Fumio Kishida, a afirmat că țara sa aşteaptă cu
    nerăbdare să lucreze împreună cu România, ca parteneri strategici, pentru
    dezvoltarea relaţiilor de cooperare în diverse domenii, inclusiv securitate,
    economie, ştiinţă, tehnologie şi cultură.

    În cadrul vizitei sale în Japonia,
    Klaus Iohannis a făcut o vizită și la Kyoto, unde s-a întâlnit cu autoritățile locale.

    Sper ca, în curând, Kyoto să se poată înfrăţi cu o localitate din România,
    pentru a oferi ocazia punerii în practică a potenţialului uman şi economic încă
    nedescoperit dintre comunităţile noastreˮ    , a afirmat Klaus Iohannis.