Tag: România la Jocurile Olimpice

  • România la Jocurile Olimpice – Fotbal, Tokyo 1964

    România la Jocurile Olimpice – Fotbal, Tokyo 1964

    Calificarea românilor la Jocurile Olimpice a fost  spectaculoasă. A fost nevoie de două tururi preliminare. În primul, România a întâlnit Danemarca. A câștigat cu 3-2 în deplasare, iar returul nu mai îngrijora pe nimeni. Doar că danezii nu au fost de acord și, în jocul disputat la București, la jumătatea primei reprize conduceau cu 3-0. România a reușit să marcheze însă de două ori și a fost nevoie de o partidă de baraj, care s-a jucat la Torino. După 90 de minute, scorul era egal, 1-1. S-a ajuns la prelungiri și, în minutul 117, Mircea Sasu, jucător din Divizia B, de la Minerul Baia Mare, a înscris golul victoriei. Al doilea tur preliminar a adus România față în față cu Bulgaria. A fost mai simplu, tricolorii câștigând ambele manșe: 2-1 acasă și 1-0 în deplasare.

     

    La turneul olimpic, România a fost repartizată în Grupa A, alături de Mexic, Iran și de așa-zisa echipă unificată a Germaniei, în fapt o selecționată est-germană. Pe 11 octombrie 1964, tricolorii au trecut  cu 3-1, de Mexic. A urmat, două zile mai târziu, un “egal” cu Germania, scor 1 la 1. După alte două zile, România a învins Iranul, cu 1-0, și a mers către sferturile de finală, ocupând locul doi în grupă, după formația est-germană.

     

    În lupta pentru un loc în semifinale, românii au avut ca adversară echipa Ungariei, una dintre cele mai bune formații ale momentului. Partida s-a desfășurat pe 18 octombrie 1964, la Yokohama. Maghiarii au deschis scorul încă din minutul 2, prin Tibor Csernai. Cea mai mare șansă de egalare, pentru români, a fost o lovitură de la 11 metri acordată de arbitru cu șase minute înainte de final. A executat căpitanul echipei, Gheorghe Constantin, și a ratat. La faza următoare, ungurii au primit, și ei, un penalty, transformat tot de Tibor Csernai. Ungaria avea să treacă, în semifinale, de Egipt, cu 6-0, pentru a câștiga apoi finala, cu 2-1, în fața Cehoslovaciei.

  • România la Jocurile Olimpice: Campioni români absenţi de la Tokyo

    România la Jocurile Olimpice: Campioni români absenţi de la Tokyo

    România trimite la Jocurile Olimpice de la Tokyo 101 sportivi. Mulţi dintre ei sunt foşti medaliaţi olimpici, campioni mondiali sau europeni, de la care aşteptăm noi performanţe. Din delegaţia română lipsesc însă câteva nume mari din sportul mondial.



    În primul rând, nu face deplasarea în Japonia Simona Halep, cea mai mare jucătoare română a tuturor timpurilor, sportivă care s-a aflat în fruntea clasamentului mondial vreme de 64 de săptămâni. A câştigat două turnee de Mare Şlem, şi anume la Roland Garros, în 2018, şi la Wimbledon, în 2019. S-a impus în 22 de turnee WTA. A participat la Jocurile Olimpice din 2012, de la Londra, unde a pierdut în primul tur. În 2016 nu a luat parte la Jocurile de la Rio din cauza temerilor legate de virusul Zika. Actualmente pe locul 9 în clasamentul WTA, ea a suferit o accidentare în turneul din mai, de la Roma care, de atunci, o ţine departe de teren. Insuficient refăcută, sportiva a ţinut să nu se forţeze şi a anunţat că va reveni în arenă abia în august, probabil la turneul de la Cincinnati.



    Tenisul românesc nu poate conta nici pe Horia Tecău, unul dintre cei mai buni jucători de dublu din lume. El nu are partener pentru a merge în Japonia nici la turneul olimpic de dublu masculin şi nici la cel de dublu mixt. La masculin ar fi trebuit să facă pereche cu Florin Mergea, dar acesta este clasat prea jos în ierarhia mondială, respectiv pe locul 165. La dublu mixt, partenera lui Tecău ar fi fost Simona Halep.



    De la Jocurile Olimpice de la Tokyo va lipsi şi Cristina Neagu, una dintre cele mai mari handbaliste ale lumii. Echipa feminină de handbal a României a ratat accesul la Jocuri după un turneu preolimpic desfăşurat în luna martie, în care a fost depăşită de Naţionalele Norvegiei şi Muntenegrului. Cristina a fost desemnată de Federaţia Internaţională de Handbal cea mai bună jucătoare a lumii în 2010, 2015, 2016 şi 2018. Este prima handbalistă din istorie câștigătoare de patru ori a acestui trofeu. În palmaresul ei cu Naţionala României, al cărei căpitan este din 2016, se află o medalie de bronz la Campionatul European din Danemarca şi Norvegia din 2010 şi un alt bronz la Mondialele din Danemarca din 2015. A participat deja cu echipa la două Olimpiade, şi anume în 2008, la Beijing, şi în 2016, la Rio.



    Loredana Toma, una dintre cele mai bune halterofile ale momentului, va sta, şi ea, acasă. În iunie, Federaţia Internaţională de Haltere a impus o suspendare de un an Federaţiei Române de Haltere din cauza mai multor cazuri de încălcări ale regulamentului antidoping. Sancţiunea a interzis practic participarea halterofililor români la Jocurile Olimpice de la Tokyo. La categoria 64 de kilograme, Loredana se află în fruntea clasamentului mondial, astfel că ar fi avut şanse mari la o medalie.





  • România la Jocurile Olimpice: Cei ce au purtat drapelul

    România la Jocurile Olimpice: Cei ce au purtat drapelul

    Canotoarea Mădălina Bereş şi înotătorul Robert Glinţă au
    fost desemnaţi purtătorii de drapel ai echipei olimpice a României la Jocurile
    Olimpice de la Tokyo, a anunţat Comitetul Olimpic şi Sportiv Român. Mădălina
    Bereş este medaliată cu bronz la Jocurile Olimpice de la Rio, din 2016, campioană mondială cu barca de 8+1 a României
    și de 6 ori campioană europeană. Robert Glinţă este primul înotător din România
    care a reuşit să câştige aur la Campionatele Europene şi a fost primul sportiv
    calificat la Jocurile de la Tokyo.


    Primul purtător de drapel românesc din rândul sportivilor,
    la o festivitate de deschidere, a fost Iosif Sârbu, la Melbourne, în 1956. El
    era campion olimpic la tir, după victoria de la Helsinki, din 1952. La
    Olimpiada australiană a participat în condiţii speciale. După o afecţiune la
    ochiul drept, şi-a modificat arma construind un sistem de ochire care i-a
    permis să folosească la tragere ochiul stâng. S-a clasat pe locul 5 în
    întrecerea de la Melbourne, performanţă remarcabilă în condiţiile date.


    Recordul de a duce tricolorul în stadionul olimpic la
    deschidere îl deţine kaiacistul Aurel Vernescu. Acesta a fost purtător de
    drapel de trei ori consecutiv, şi anume la Tokyo, în 1964, la Ciudad de Mexico,
    patru an mai târziu, şi la München,
    în 1972. Pentru prima dată când a fost stegar, a fost recomandat de două
    titluri de campion mondial câştigate la Mondialele din 1963, din Iugoslavia. La
    Tokyo a confirmat, câştigând bronzul la kaiac simplu, pe distanţa de 500 de
    metri, şi la kaiac patru, 1000 de metri. A mai câştigat o medalie de argint la
    München, în 1972, tot la kaiac
    patru, pe distanţa de 1000 de metri.


    Prima sportivă care a purtat drapelul României la Jocurile
    Olimpice a fost Elisabeta Lipă. Ea a avut de două ori această onoare, şi anume
    la Sydney, în 2000, şi la Atena, în 2004. În 1984, la Olimpiada de la Los Angeles,
    a obţinut primul său aur olimpic, la dublu vâsle, alături de Marioara Popescu.
    Patru ani mai târziu, s-a întors de la Jocurile de la Seul cu o medalie de
    bronz la patru vâsle şi una de argint, la dublu vâsle. A dominat apoi proba de
    simplu mai mulţi ani, câştigând şi titlul olimpic, la Barcelona, în 1992. A
    intrat apoi în faimosul echipaj feminin românesc de 8+1, cu care a reuşit să
    obţină încă trei medalii olimpice de aur: în 1996, la Atlanta, în 2000, la
    Sydney, şi în 2004, la Atena.


    Cea mai titrată disciplină olimpică a sportului românesc,
    gimnastica artistică, a dat prima purtătoare de drapel abia la Jocurile
    Olimpice de la Rio, din 2016. Cătălina Ponor, triplă campioană olimpică la
    Atena, în 2004, a fost sportiva care a condus atunci echipa României la
    festivitatea de deschidere.