Radio România Internațional

Tag: Romania Libera

  • Asociația Pro Transilvania

    Asociația Pro Transilvania

    Pe 30
    august 1940, prin tratatul de la Viena, Germania și Italia impuneau României cedarea
    Transilvaniei de Nord Ungariei. Era cea de-a doua pierdere teritorială a
    României în 1940, după pierderea Basarabiei și Bucovinei de Nord în luna iunie,
    anexate de URSS. Ea avea să fie urmată de o a treia amputare teritorială, pe 6
    septembrie 1940, când Cadrilaterul sau Dobrogea de Sud era anexată de Bulgaria
    în urma tratatului de la Craiova. Transilvania de Nord avea 43.492 kilometri
    pătrați și aproximativ 2.400.000 de locuitori, conform recensământului din 1930
    efectuat de statul român. Astfel, românii reprezentau aproximativ 50% din
    populația teritoriului cedat, în timp ce maghiarii reprezentau 38%. Tratatul de
    la Viena a survenit ca urmare a politicii revizioniste a Ungariei de după
    tratatul de pace de la Trianon din 1920, încheiat între Antanta și Ungaria în
    urma încetării primului război mondial.


    Impunerea
    cedării Transilvaniei de Nord Ungariei nu a rămas fără consecințe. Iar cele mai
    dramatice au fost persecuțiile împotriva românilor și evreilor. O altă consecință
    au fost expulzații și refugiații, aproximativ 500.000 de români fiind nevoiți
    să plece, ei reprezentând personalul administrativ cu familiile lor și elitele.


    Însă
    refugiații și expulzații nu s-au împăcat cu starea de fapt. Pe 15 noiembrie
    1940, un grup de tineri intelectuali înființau Asociația Pro Transilvania care
    a avut și un post de radio, președinte de onoare fiind liderul Partidului
    Național Țărănesc Iuliu Maniu. Scopul asociației era, în principal, de a condamna
    raptul teritorial. Asociația funcționa clandestin, dar, cu toate acestea, cei
    din asociație au primit o stație militară de radio cu care au început emisia
    din orașul Brașov aproximativ două-trei ore pe zi.


    Profesorul Victor Marian a făcut parte
    din asociația Pro Transilvania și în 1997 a fost intervievat de Centrul de Istorie
    Orală din Radiodifuziunea Română.

    Era un post clandestin şi eram permanent urmăriţi, de aceea ne mutam din
    loc în loc. Al doilea loc unde am instalat stația radio, după strada Castelului
    nr. 41, a fost cel de pe Tâmpa. Am găsit o colibăa unei stâne părăsite unde ne-am putut instala. Cine colabora la
    acest post de radio clandestin? Animatorul si omul de suflet era Leon Bochiş,
    alături de el au fost Lucian Valea, Iustin Ilieş si subsemnatul. Eu am
    colaborat cu ei pânăla mijlocul
    anului 1942, pentru căîn 1942 deja
    am fost numit în învăţământ la Braşov şi posibilităţile mele de a continua
    activitatea au fost mai reduse.


    Postul de radio se numea România
    liberă, era unul portabil și avea o bătaie de aproximativ 100 de kilometri.
    Victor Marian spunea că stația era bine plasată și că informațiile difuzate
    pentru populaţia din teritoriul ocupat erau primite prin curieri ori, prin
    numite căi, chiar de la armată.

    Era
    destul de bine pus la punct pentru căde
    la Braşov, mai ales în regiunea secuimii şi Târgu Mureş, se putea prinde uşor.
    Vreau săvăspun căam auzit oameni
    din Cluj, de la 230 de kilometri distanță, care au spus căde multe ori prindeau acest post clandestin care emitea. Vreau sămai spun că,de pe Tâmpa, postul s-a mutat pe vârful Postăvaru, de pe Postăvaru
    pe Piatra Mare, dar eu n-am mai prins aceste mutări, mi-a vorbit despre ele Leon
    Bochiş cu care am fost foarte bun prieten. De la Piatra Mare a fost dus în
    Munţii Făgăraş, ultima mutare a fost în Munţii Făgăraş când a fost depistat
    total şi au fugit toţi. Au lăsat aparatura şi au scăpat şi de atunci acest post
    n-a mai emis. Asta a fost pânăîn 1942.


    Victor Marian a ținut să amintească și
    de ziarul Asociației Pro Transilvania, Ardealul, cu o contribuție la fel de
    importantă la menținerea speranței în mediile românești.

    Acest ziar, Ardealul,
    condus de Anton Ionel Mureşanu, ne furniza foarte multe date legate de evoluţia
    frontului şi de evenimentele internaţionale. Deci noi ştiam toate acţiunile pe
    care Iuliu Maniu le întreprinsese pe plan extern prin Stockholm, Ankara, Cairo
    şi aşa mai departe. Eram informaţi, deci puteam sădăm informaţii exacte legate de aceste eforturi diplomatice. Când
    aceste informaţii apăreau simţeam căne
    urmăreşte cineva, simţeam în aparat acest lucru. Și atunci ne mutam imediat,
    închideam şi plecam de acolo pentru căîn
    momentul când difuzam aceste ştiri prin care România dorea săiasădin război, nemţii sigur căaveau aparaturămult mai
    sofisticată și ne-ar fi prins.


    Pe măsură ce frontul avansa în Uniunea Sovietică
    activitatea celor de la Pro Transilvania devenea din ce în ce mai dificilă
    pentru ca în 1942 să înceteze. La sfatul lui Iuliu Maniu, cei care activau la
    radio au plecat, iar stația a fost abandonată în munți. Însă nu pentru mult
    timp. Peste doi ani, în 1944, soarta istoriei se schimba și Transilvania de
    Nord, pentru care se făcuseră toate compromisurile, se va întoarce la România
    în 1947.

  • Arbeitsnehmerfreizügigkeit von Rumänen und Bulgaren erweckt Angst vor Sozialtourismus

    Arbeitsnehmerfreizügigkeit von Rumänen und Bulgaren erweckt Angst vor Sozialtourismus

    Ab Jahresanfang fallen die letzten Schraken der Arbeitnehmerfreizügigkeit für Rumänen und Bulgaren in der Europäischen Union, sieben Jahre nach dem EU-Beitritt beider Staaten. Für die Staatsangehörigen der osteuropäischen Staaten gilt die Arbeitnehmerfreizügigkeit in neun EU-Ländern bis Januar 2014 als eingeschränkt. Es handelt sich um Österreich, Deutschland, Luxemburg, Malta, Frankreich, Gro‎ßbritannien, die Niederlande, Irland und Spanien.





    Die Abhebung letzter Scranken der Arbeitmehmerfreizügigkeit löst nicht nur heftige Debatten in diesen EU-Staaten aus, sondern erweckt auch die Angst der Behörden vor einer zunehmenden Zuwanderung von Rumänen und Bulgaren. Mit der Frage, ob diese Befürchtung überhaupt gerechtfertigt ist, befasst sich die Bukarester Tageszeitung România liberă”: die grö‎ßte Angst der Westeuropäer liegt im sogenannten Sozialtourismus, sie haben eigentlich Angst vor einem eventuellen Missbrauch des Freizügigkeitsrechts durch Einwanderer die in Ländern wie Deutschland oder Gro‎ßbritannien sozialhilfeberechtigt sind.





    In besagten Staaten liegt die Sozialhilfe weit über dem Durchschnittseinkommen in Rumänien und Bulgarien. Westeruropäische Medien berichten oftmals von sogenannten Armutsflüchtlingen“, meistens Angehörigen der Roma-Miderheit die vom Sozialsystem westeuropäischer Staaten stark profitieren, ihre Zahl sei jedoch gering, fügt die Bukarester Tageszeitung hinzu.






    Der britische Ministerpräsident David Cameron kündigte am Mittwoch allerdings Ma‎ßnahmen gegen Sozialtourismus durch Einwanderer an. Ab 1. Januar werden infolgedessen Arbeitssuchende in der Europäischen Union in den ersten drei Monaten seit Ankuft in Gro‎ßbritannien nicht sozialhilfeberechtigt. Darüberhinaus, werden Arbeitslose in der Europäischen Union keine Sozialhilfe für Wohnungen beantragen dürfen, egal ab welchem Datum sie sich in Gro‎ßbritannien niedergelassen haben. Journalisten der britischen Tageszeitung The Telegraph” sind der Meinung, die Wahrscheinlichkeit dass Einwanderer in EU-Staaten von Sozialhilfe leben sei jedoch geringer als dass selbst britische Bürger in diese Situation gelangen.





    “The Telegraph” befürwortet ferner das Freizügigkeitsrecht in der Europäischen Union, und begründet, dies sei sowohl für Gro‎ßbritannien, als auch für ganzes Europa vorteilhaft, weil es eine erfolgreiche Anwendung des Humankapitals hervorrufen werde. Deutsche Welle” räumt ebenfalls ein, dass für Deutschland, das qualifizierte Arbeitskraft benötigt, die Freizügigkeit rumänischer und bulgarischer Ärzte, Ingenieure oder Techniker sich als besonders vorteilhaft erweisen könne. Die franzöische Tageszeitung Le Monde” sieht ihrerseits eine massive Zuwanderungswelle aus Rumänien und Bulgarien als wenig wahrscheinlich an. Die Tageszeitung zitiert ferner eine Expertenmeinung laut der zwei Millionen Rumänen bereits nach Italien und Spanien ausgewandert seien und nur wenige das erste Gastgeberland verlassen würden.