Radio România Internațional

Tag: Romania-Serbia

  • Proiectul ECO-EDU Banat, finanțat de Uniunea Europeană

    Proiectul ECO-EDU Banat, finanțat de Uniunea Europeană

    Pe lângă educaţia privind protecția mediului, copiii vor planta arbori şi
    vor participa la realizarea unui ghid şi a unui film despre activităţile
    desfăşurate.



    La cursurile teoretice și practice copiii din cele două ţări vor învăța să
    păstreze un mediu înconjurător curat spune, coordonatorul de proiect al
    Asociaţiei Miltonia Timişoara, Suzana Stoianovici:




    Prima activitate, și cea mai importantă, este
    constituită de educația ecologică. Educația ecologică va presupune predarea la
    4 grupe de copii și tineri. Activități în aer liber vom avea de asemenea. În
    acest eveniment vom avea, în luna martie, plantarea a 300 de copaci în Serbia și
    300 în România, în diferite zone în care împădurirea este necesară. Va fi, de
    asemenea, activitate în aer liber care se vor numi Tamiș Ecotur. Acest tur va
    fi un tur ecologic de-a lungul râului Timiș, din România și din Serbia. Pe
    parcursul a 6 zile vor fi invitați diverși iubitori de mediu care vor aparține
    unor ONG-uri sau pur și simplu persoane care sunt dornice de protejarea
    mediului, ecologiști, etc. De asemenea, la finalul acestui proiect va fi
    elaborat un ghid pentru ecologie aplicată și va avea registrul de poluanți
    dezvoltat ca parte a proiectului starea eco a râului Timiș implementat prin
    cadrul aceluiași program care susține și acest proiect și va fi pregătit în
    Pancevo.




    Proiectul transfrontalier ECO-EDU Banat este derulat de Asociaţia Miltonia
    Timişoara în parteneriat cu Centrul de voluntariat și mișcarea de conservare a
    naturii din Pancevo reprezentat de Sandra Konevsky:







    În cadrul acestui proiect, ECO-EDU Banat, vom desfăşura
    cursuri de ecologie care stau la baza demersului nostru de educaţie, pentru 400
    de copii şi tineri din România şi Serbia. Aceştia vor învăţa în cadrul
    cursurilor teoretice şi practice care este importanţa ecologiei, cum să
    protejeze mediul înconjurător şi care sunt efectele nocive ale lipsei unui
    mediu curat. Pentru elevii de liceu vom organiza, la finalul cursurilor, în
    luna iunie, şi o competiţie sportivă între participanţii la proiect din Pancevo
    şi Timişoara.




    Proiectul ECO-EDU Banat are o valoare de aproximativ 320 de mii de Euro şi
    se va încheia în luna iunie a acestui an.


  • Proiect transfrontalier pentru traversarea Dunării cu bacul între România şi Serbia

    Proiect transfrontalier pentru traversarea Dunării cu bacul între România şi Serbia

    Bănăţenii pot ajunge în Serbia şi cu bacul, traversând Dunărea. Este vorba de un proiect transfrontalier, derulat prin programul IPA România-Serbia, de către Consiliul Județean Caraș-Severin în parteneriat cu Primăria Moldova Nouă și municipalitățile Golubac și Veliko Gradişte.

    6 ani le-a luat autorităţilor române şi sârbe să deschidă Punctul de Trecere a Frontierei Moldova Nouă – Golubac. Prima cursă a bacului Baziaş 4 a fost luni, 30 decembrie 2019, iar de la începutul anului 2020 se fac câte două curse zilnic:

    Atunci când proiectul a fost iniţiat s-a dorit dezvoltarea acestei zone și am convingerea că legătura dintre România şi Serbia, relaţiile dintre cele două ţări vor deveni mai puternice, a spus directorul Biroului Regional pentru Cooperare Teritorială Timișoara, Anca Lolescu.

    Primarul din Moldova Nouă, Adrian Torma este încrezător în acest proiect transfrontalier: Sădim o sămânţă în dezvoltarea turismului în Clisura Dunării de Banat. Noi cei din Moldova Nouă ne mândrim că facem parte din Banat şi ne bucurăm că mulţi timişoreni vin la noi în zonă. A fost un proiect cu multe greutăţi, cu multe modificări, dar uite că reuşim să-l finalizăm. Sper ca această mică sămânţă să devină un reper în Clisura Dunării.

    Bacul Baziaş 4 traversează Dunărea de două ori pe zi, iar durata călătoriei este de numai o jumătate de oră. Ambarcațiunea este dotată cu două motoare, are o lungime de 33 de metri şi o lăţime de 17 metri, poate transporta 20 de mașini și 50 de persoane. La timonă este căpitanul Florin Bolboc, un marinar cu o experienţă de 35 de ani pe Dunăre, dar care a navigat și pe toate apele interioare din Europa:

    Este o şansă teribilă. Eu o numesc bucla de aur. Turiştii vor putea să traverseze în Serbia şi să vină înapoi în România pe la Drobeta Turnu Severin. Acest circuit ridică enorm şansa de a se dezvolta turismul în zonă.

    Consiliul Județean Caraș-Severin a realizat proiectul tehnic pentru construirea Punctului de Trecere a Frontierei de la Moldova Nouă, a finalizat achiziția bacului de trecere Baziaș 4 și pontoanele de acostare ale acestuia. Tot în responsabilitatea Consiliul Județean a fost și derularea procedurii de avizare a Punctului de trecere a frontierei nou creat în cadrul proiectului.

    Lucrările de construcție, achiziția și dotarea obiectivului de investiții și drumul de legătură cu DN 57 la Moldova Nouă au fost în responsabilitatea Primăriei orașului Moldova Nouă. Partenerii sârbi, municipalitățile Veliko Gradiște și Golubac au realizat lucrările de construcție a drumului de legătură la Usije pentru feribot, precum și drumul de legătură între Usije și Veliko Gradiște.


  • Proiect transfrontalier “Reţea comună durabilă pentru situaţiile de urgenţă din Banat”

    Proiect transfrontalier “Reţea comună durabilă pentru situaţiile de urgenţă din Banat”

    Proiectul are o valoare de aproape 1,5 milioane de euro, este finanţat prin Programul INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia şi are o perioadă de implementare de 24 de luni. Parteneri sunt Consiliul Judeţean Caraş-Severin, ISU Semenic, Primăria Vârşeţ şi Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă. Prin proiect se doreşte consolidarea capacităţii autorităţilor locale de prevenire a dezastrelor, a accidentelor de mediu şi de reacţie în caz de situaţii de urgenţă în zona transfrontalieră, reprezentată de judeţele Caraş-Severin, Timiş şi Districtul Banatul de Sud.

    Preşedintele Consiliului Judeţean, Silviu Hurduzeu, dar şi şeful ISU Semenic, colonel Cristinel Coneru consideră că proiectul este foarte important pentru Banatul montan:

    Prin proiect vor fi achiziţionate echipamente de intervenţie pentru situaţii de urgenţă, vor fi organizate exerciţii tactice comune româno-sârbe şi cursuri de scafandri militari pentru ISU SEMENIC şi ISU BANAT Timiş. Vor mai fi organizate sesiuni de instruire pentru personalul de intervenţie şi cel administrativ, va fi elaborat un studiu de cercetare privind situaţiile de urgenţă şi riscurile privind protecţia mediului în aria proiectului şi va fi derulată o campanie de conştientizare adresată populaţiei privind factorii de risc.


    Câştigaţi în urma acestui proiect transfrontalier vor fi şi partenerii sârbi. De exemplu, locuitorii din zona Vîrşeţ vor avea sistem de alertare în caz de dezastre, spune Marina Putnik – șeful Serviciului Proiecte Transfrontaliere din cadrul Primăriei Vârșeț:

    Prin acest proiect vom achiziţiona maşini mari care să poată interveni la situaţii de urgenţă. La fel de importantă pentru noi este platforma, care în România este deja dezvoltată la nivel naţional, RO-alert. Noi dorim o astfel de platformă pentru cetăţenii din zona Vîrşeţ. De asemenea, ne interesează foarte mult semnarea unui acord de colaborare pe termen lung între statele noastre pentru a acţiona mult mai bine în situaţii de urgenţă.


  • Proiect transfrontalier România-Serbia pentru promovarea turismului industrial

    Proiect transfrontalier România-Serbia pentru promovarea turismului industrial

    Reșița, poate deveni o destinație potrivită pentru iubitorii de turism industrial. Acum, vechile ateliere, demult depăşite de progresul tehnologic sunt atracții turistice și vor fi puse în valoare printr-un proiect transfrontalier, România-Serbia.

    Visit me! este un proiect care își propune să promoveze turismul transfrontalier. Proiectul este derulat de Primăria Reșița în parteneriat cu Primăria Veliko Gradiște – Serbia. Prin intermediul acestuia se vor monta hărți și indicatoare spre cele mai semnificative atracții turistice din Reșița, motiv pentru care obiectivele turistice vor deveni mai accesibile și astfel se va încerca creșterea numărului de turiști care vizitează capitala Banatului de Munte. În total vor fi montate la Reșița și Veliko Gradiște 85 panouri signalistice și 5 hărți la scară mare. Se vor pune în valuare la Reșița: Muzeul de Locomotive cu Abur în care sunt expuse 14 locomotive produse aici în decursul a peste 100 de ani, Fântâna Cinetică, Palatul Cultural, Uzina hidroelectrică Grebla și Castelul de apă din amonte, construit în perioada 1903-1909 sau funicularul care traversează centrul orașului. Este un proiect care va dinamiza relaţiile turistice între cele două comunităţi, spune primarul Reşiţei, Ioan Popa.

    De cealaltă parte, primarului din Veliko Gradiste, Dragan Milic, a fost impresionat de modul în care reșițenii au reușit să acceseze și să gestioneze fondurile europene.

    Prin acest proiect ne dorim să dezvoltăm turismul în Veliko Gradiste și la Lacul de Argint, prin montarea de panouri informative. Vrem să atragem cât mai mulți vizitatori din Caraș-Severin și Timiș, și de ce nu, din toată România. Doresc să felicit buna gestionare a orașului și modul prin care Reșița a reușit să atragă bani europeni pentru dezvoltare și reabilitare. Aștept ca și Veliko Gradiste să se dezvolte asemenea orașului vostru. Suntem o primărie foarte mică și ne bucură relația pe care o avem cu Reșița.


    În Reșița vor fi montate hărți și indicatoare spre cele mai semnificative atracții turistice. De asemenea, vor fi incluse și traseele pedestre și de bicicletă existente pe dealurile din jurul orașului. Panourile vor fi realizate din aluminiu și oțel, folosindu-se o tehnică specială de gravare. Termenul de garanție pentru această lucrare este de 10 ani.

    Proiectul Visit me! este finanţat în cadrul Programului INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia, în cadrul Axei prioritare 4 – Atractivități pentru turismul durabil, Inițiative de consolidare a capacităților pentru îmbunătățirea calității și inovării serviciilor și produselor turistice.

    Cu un buget de peste 720 de mii de euro în cele două localități se vor identifica și promova principalele atracții turistice și se vor marca acestea pentru a ușura accesibilitatea turiștilor.


  • Proiectul transfrontalier “Repararea infrastructurii de navigație pe canalul Bega”

    Proiectul transfrontalier “Repararea infrastructurii de navigație pe canalul Bega”

    Proiectul transfrontalier Repararea infrastructurii de navigație pe canalul Bega,
    elaborat de Administraţia Bazinală de Apă Banat în parteneriat cu Consiliul
    Judeţean Timiş, a primit finanţare din fondurile programului IPA (Interreg
    Cooperare Transfrontalieră România – Serbia) şi are ca scop redarea posibilităţii transportului
    fluvial aşa cum era înainte de 1958, an în care navigaţia pe canal în sectorul
    românesc a fost închisă.


    Obiectivul
    principal al proiectului în ceea ce priveşte sectorul românesc este refacerea
    nodului hidrotehnic Sânmihaiu Român pentru asigurarea în condiţii optime a
    navigabilităţii. Toate detaliile legate de partea de documentaţie a fost
    încheiate iar în această săptămână începe organizarea şantierului şi aducerea
    utilajelor.Lucrările propriu zise de refacere a nodului hidrotehnic Sânmihaiu
    Român vor putea începe din prima săptămână a lunii mai spune directorul
    Administraţiei Bazinale de Ape Banat, Titu Bojin:


    În urma semnării contractului pentru lucrarea de
    reabilitare a nodului hidrotehnic de la Sânmihaiu Român, lucrare care este
    dorită de către toţi timişorenii, timişenii şi nu numai, se ştie că s-a pus în
    discuţie reabilitarea ecluzelor pentru posibilitatea tranzitării nodului
    hidrotehnic către Serbia, în această săptămână, practic, vom intra în linie
    dreaptă, se trece la lucru efectiv, la organizarea de şantier, la aducerea
    utilajelor şi, zicem noi că, după Paşti începând cu trecerea vacanţei de
    sărbătorile pascale şi de 1 Mai, să se poată lucra efectiv pe nodul hidrotenic
    de la Sânmihai.

    O lucrare, aşa cum am mai spus, frumoasă, necesară, şi noi ne
    bucurăm că am reuşit ca prin atragerea de fonduri europene prin programul IPA,
    împreună cu vecinii noştri sârbi să reuşim să realizăm această lucrare şi,
    bineînţeles, să putem să ne racordăm şi la circuitul internaţional atât din
    punct de vedere al circulaţiei pe Bega şi posibilităţii de tranzitare inclusiv
    a Serbiei cât şi pe pista de biciclete care aşa cum se ştie la noi are 37 de km
    şi va fi continuată pe teritoriu sârb cu încă 43 de km, lucru care este indeit
    şi sunt convins că mulţi vor fi cei care îşi vor asuma turistic acest traseu
    până în Serbia şi înapoi.




    Refacerea nodului hidrotehnic de la Sanmihaiu Român costă în jur de 7
    milioane de Euro, bani proveniţi din fonduri IPA de cooperare transfrontalieră
    România-Serbia. Investiția are ca are termen de finalizare anul 2021. Pe sectorul sârbesc se va
    urmări repararea nodurilor hidrotehnice Srpski Itebej și Klek, achiziția unei drage,
    construcția unei piste de biciclete şi realizarea studiului de fezabilitate pentru
    punctul de trecere a frontierei.






  • Avancronica meciului de fotbal Lituania – România

    Avancronica meciului de fotbal Lituania – România

    Săptămâna în care ne aflăm este foarte
    încărcată pentru echipa naţională de fotbal a României. Tricolorii susţin, joi
    şi duminică, două jocuri în noua competiţie fotbalistică europeană intitulată
    Cupa Naţiunilor.


    Echipa a plecat de marţi spre Vilnius, unde
    va întâlni, joi, formaţia Lituaniei. Din lotul de 23 de jucători care au făcut
    deplasarea, 15 evoluează la echipe de club de peste hotare, iar opt provin din
    campionatul intern. Intre aceştia, doi sunt de la echipa campioană, CFR Cluj, alţi
    doi de la FCSB, liderul clasamentului primei ligi, şi tot câte doi de la Viitorul
    Constanţa şi Universitatea Craiova. Echipa care dă cei mai mulţi jucători
    primei reprezentative este gruparea cehă Sparta Praga, de unde vin portarul
    Florin Niţă şi mijocaşii Alexandru Chipciu şi Nicolae Stanciu.


    Iniţial, antrenorul Cosmin Contra convocase
    24 de fotbalişti. Constantin Budescu a devenit însă indisponibil luni seară,
    după ce medicii primei reprezentative au constatat o reacutizare a unei accidentări
    mai vechi, el având acum nevoie de o pauză de 4 săptămâni pentru recuperare.
    Selecţionerul nu a convocat un alt jucător în locul lui Constantin Budescu.


    După jocul de joi, cu Lituania, selecţionata
    României întâlneşte, duminică, 14 octombrie, echipa Serbiei, pe Arena Naţională
    din Capitală. Prima noutate cu privire la acest joc vine din Anglia. Mijlocaşul
    sârb al echipei Manchester United, Nemanja Matic, va rata întâlnirea cu
    România, din cauza unei accidentări. Matic s-a alăturat naţionalei sale după
    succesul din partida câştigată în weekend cu Newcastle United, dar a revenit în
    scurt timp la club pentru a se recupera în urma unei accidentări, au indicat
    oficiali ai echipei din Manchester, fără a menţiona despre ce fel de
    accidentare este vorba.


    In acest moment, în grupa a patra a celui
    de-al treilea eşalon al Ligii Naţiunilor, România ocupă locul 3, cu două
    puncte. În septembrie, tricolorii au încheiat la egalitate ambele jocuri
    disputate: 0-0, acasă, cu Muntenegru, şi 2-2, în deplasare, cu Serbia.

  • Un nou proiect în cadrul programului INTERREG IPA CBC

    Un nou proiect în cadrul programului INTERREG IPA CBC

    Un nou proiect în cadrul programului INTERREG IPA CBC își propune valorificarea potențialului cultural și turistic al zonei transfrontaliere a munţilor Carpaţi, incluzând aici judeţele Mehedinţi şi Caraş Severin din România şi districtul BOR din Serbia.


  • Proiecte din cadrul Programului INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia

    Proiecte din cadrul Programului INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia

    La
    Reşiţa s-a desfăşurat primul forum dintr-o serie, pentru identificarea de parteneri de proiect în vederea accesării
    finanţării acordate prin programului IPA de cooperare transfrontalieră
    România-Serbia.


    Forumul
    se adresează potenţialilor aplicanţi din aria eligibilă a Programului, atât din
    România, cât şi din Republica Serbia, având ca scop promovarea parteneriatului
    româno-sârb prin sprijinirea potenţialilor aplicanţi în identificarea unor
    parteneri transfrontalieri de proiect şi obţinerea unor informaţii tehnice în
    vederea accesării finanţării acordate
    în cadrul celui de-al doilea apel pentru propuneri de proiecte al Programului
    INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia. Potenţialii
    aplicanţi pot fi reprezentanţii autorităţilor publice locale, organizaţiilor
    non-guvernamentale, asociaţiilor non-profit, universităţilor, institutelor de
    cercetare, etc. din aria eligibilă a programului, respectiv judeţele: Timiş,
    Caraş-Severin şi Mehedinţi din România şi districtele Banatul de Nord, Banatul
    Central, Banatul de Sud, Branicevski,
    Borski şi Podunavski din Republica Serbia.


    Directorul
    executiv al Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Timişoara, Anca
    Lolescu, spune că în joc sunt peste 20 de milioane de euro: Lansat
    în data de 27 noiembrie 2017, cel de-al doilea apel pentru propuneri de
    proiecte din cadrul Programului INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră
    România-Serbia este finanţat prin intermediul Instrumentului de Asistenţă
    pentru Preaderare (IPA II), cu sprijinul Uniunii Europene şi al guvernelor
    celor două state implicate în program. Suma alocată celui de al doilea apel de
    propuneri de proiecte este de aproximativ 20 de milioane de euro. Pot fi
    finanţate proiecte pe 4 axe prioritare, în domeniile: promovării ocupării
    forţei de muncă şi serviciilor pentru o creştere favorabilă incluziunii, protecţia
    mediului şi managementului riscurilor, mobilitate sustenabilă şi
    accesibilitate, precum şi atractivitate pentru turism sustenabil.


    Propunerile
    de proiecte pot fi depuse până în data de 30 martie 2018, ora 16.00, ora locală
    a României.


    Până
    atunci, Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Timişoara, împreună
    cu autorităţile de implementare a Programului, vor organiza
    în România şi Serbia mai multe evenimente de informare şi promovare a celui de
    al doilea apel pentru propuneri de proiecte. Astăzi, un astfel de seminar se
    desfăşoară la Pancevo, dar vor mai fi sesiuni de informare şi la Kikinda,
    Drobeta Turnu Severin, Bor şi în Timişoara.