Tag: ROMÂNIA-UE

  • România, di 15 di añi tru UE

    România, di 15 di añi tru UE

    Aoa şi 15 di añi, prota dzuuă a anlui 2007 aduţea ali Românie şampañia ti aderarea la Uniunea Europeană. S’bitisea un proţes lungu şi ndilicatu, ahurhea nica unu, ma limbidzu şi ma hăirlăticu. Putem să spunemu că tuti ahurhiră unăoară cu avinarea a regimlui comunist, tru andreu 1989, şi dişcllidearea a Româniille cătă scena internaţională. Eara mult ti recuperari, regimlu Ceauşescu ankisea, tru añilli ditu soni ună izolare tutu ma sertă.


    Di tu ahurhită, după cădearea a comunismului, româñilli ş’băgară ca scupo strategic aderarea la NATO şi la Comunitatea economică europeană, cum u-avea numa, atumţea, Uniunea Europeană di adză. Părea un scupo giunescu ama, pănu tu soni, eara ună nădie di arada. Democratizarea a văsiliillei şi triţearea la economia di păzari eara procese niacumtinati şi simfuni cu sinferlu naţional, tru ndilicata perioadă a “tranziţiillei”. Aestă aleadziri a românilor fu daima vulusită pritu sondaje di opinie iu eara tricuţ cu nai ma marea andrupari ti integrarea europeană.



    Tu andreu 1999, la 10 añi di la Revoluţia anticomunistă, România fu călisită s’ahuhrească păzărăpserli di aderare. Proţeslu fu unu mltu ghini ndreaptu, păzărăpserli s’ţănea tu ligătură cu niscănti dosare mutrinda născănti domenii cari, unăoară lugursiti tiñisiti, eara bitisiti şi angrica ca un punctu amintatu. Tru apriiuru 2005, tratatlu di aderari a Româniillei la Uniunea Europeană fu simnatu, Luxemburg, iara, după ratificarea di cătră statili membre ale UE, 25 tru aţel kiro, s’băgă tru practico la 1 di yinaru 2007.


    După 15 añi, tute aesti zdrunţinări suntu istorie, şi ună nauă istorie, a proţloru añi añi tru UE, fu angrăpsită. Cu15 di añi ş-cama, atelli fără di nădie şi atelli cari alidzea catandisili nilimbidz, căfta ca aderarea s’hibă amânată, tră aţea că România ghi taha nu eara ndreaptă. Anamisa di argumentele pro-aderari di atumţea eara şi experienţa a alăntor văsilii cari spunea că, di năuntru, convergenţa cu politiţli europene poate s’hibă ma ghini agiumtă tu scupo. Di 15 añi, România recupereadză decalajele andicra di media orgañizaţiillei cu niscănti di tu nai ma dizvoltate state ditu lume. Tutunăoară, România s’integreadză şi funcţioneadză tru ună orgañizaţie europeană complexă cari ma largu easti tu creaştiri.


    Uniunea Europeană nu şeadi ici, nu aşteaptă pi vărnu, maxusu că mediu internaţional cunoaşte ună dinamică excepţională şi s’confruntă cu crize niaşteptate şi multu serti. Ti ma pţăn di doi añi di la aderari, omenirea s-ampulisi cu ună criză economică globală, izbucnită tru agust 2008, tru SUA, ama cari zñiipsi şi statele UE.


    Ieşearea ali Mari Britañii ditu Uniunea Europeană, primlu eveniment di aestă turlie, easti ună nauă catandisi ndilicată ţi lipsea s’hibă kivernisită di orgañizaţia europeană, tru cari şi România easti membră.


    S’nu agărşimu că, tru prima giumitate a anlui 2019, România u avu preşedenţia a Consiliului Uniunillei europene, tră prota oară, şi u feaţi cu hăiri.


    Ti amărtie, ditu şingirlu a criziloru ahăndoasi cu cari s-ampulisi Europa şi duñeaua tută yini şi pandimia di COVID 19 ţi u triţemu şi tu aestu kiro.


    Isapea a aţiloru 15 añi di la aderarea la Uniunea Europeană easti multu bună, şi nu putea altă turlie s’hibă. Fondurli europene tră aţea că dizvoltare, sum len turlii di cadre şi forme, ti bună fură şi adusiră progres tru România. Cu date concrete, Produslu Intern Brut ali Românie s-triplă, tru sumă totală, iara pi cap di bănătoru agiumsi di aproapea patru ori ma mare. Anaparti di andruparea financiară hăirlătică, ari politici tru tute domeniile economice şi sociale, nica şi di securitate şi di apărare, cari agiutară cabaia ti dizvoltarea şi modernizarea a Româniillei. Şi racordarea a Româniillei la valorli europene easti dit nai ma bune, aesta hiinda, neise, filosofia tră tută politica integratoare a Uniunilli Europene, ahărdzită ti irini şi prucukie, cu tiñisearea-a ndrepturilor di thimelliu a omlui şi prezenţa activă pi sţena internaţională.



    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • România, de 15 ani în UE

    România, de 15 ani în UE

    Acum 15 ani, prima zi a anului 2007 aducea României şampania aderării la Uniunea Europeană. Se încheia un proces lung
    şi complicat, începea un altul, mai clar şi mai eficient. Am putea spune că
    totul a început odată cu înlăturarea regimului comunist, în decembrie 1989, şi deschiderea
    României spre scena internaţională. Era mult de recuperat, regimul Ceauşescu
    marcând, în ultimii săi o izolare din ce în ce mai strictă.

    De la început, după
    căderea comunismului, românii şi-au stabilit ca scop strategic aderarea la NATO
    şi la Comunitatea economică europeană, cum se numea, atunci, Uniunea Europeană
    de astăzi. Părea un ţel îndrăzneţ dar, de fapt, era o aspiraţie normală.
    Democratizarea ţării şi trecerea la economia de piaţă erau procese intense şi
    corespundeau interesului naţional, în complicata perioadă a tranziţiei.
    Această opţiune a românilor a fost mereu verificată prin sondaje de opinie unde
    figurau cu cea mai mare susţinere a integrării europene.

    In decembrie 1999, la
    10 ani de la Revoluţia anticomunistă, România a fost invitată să înceapă
    negocierile de aderare. Procesul a fost unul foarte bine structurat,
    negocierile desfăşurându-se pe marginea unor dosare referitoare la anumite
    domenii care, odată considerate îndeplinite, erau încheiate şi contau ca un
    punct cucerit. În aprilie 2005, tratatul de aderare a României la Uniunea
    Europeană a fost semnat, la Luxemburg, iar, după ratificarea de către statele
    membre ale UE, 25 în acel moment, a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007.

    După
    15 ani, toate aceste zbateri sunt istorie, şi o nouă istorie, a primilor ani în
    UE, a fost scrisă. În urmă cu mai bine de 15 ani, scepticii şi cei care
    preferau situaţiile neclare, cereau ca aderarea să fie amânată, pentru că
    România nu ar fi fost pregătită. Printre argumentele pro-aderare de atunci era
    şi experienţa altor ţări care arăta că, din interior, convergenţa cu politicile
    europene poate fi mai bine atinsă. De 15 ani, România recuperează decalajele
    faţă de media organizaţiei cu unele dintre cele mai dezvoltate state din lume.
    De asemenea, România se integrează şi funcţionează într-o organizaţie europeană
    complexă care contină să se dezvolte.

    Uniunea Europeană nu stă pe loc, nu
    aşteaptă pe nimeni, mai ales că mediu internaţional cunoaşte o dinamică
    excepţională şi se confruntă cu crize neaşteptate şi foarte dure. La mai
    puţin de doi ani de la aderare, omenirea
    s-a confruntat cu o criză economică globală, izbucnită în august 2008, în SUA,
    dar care a afectat şi statele UE.

    Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană,
    primul eveniment de acest fel, este o nouă situaţie complicată ce a trebuit să
    fie gestionată de organizaţia europeană, în care şi România este membră.

    Să nu uităm
    că, în prima jumătate a anului 2019, România a deţinut preşedinţia Consiliului
    Uniunii europene, pentru prima dată, şi a făcut-o cu succes.

    Din păcate, din
    seria crizelor profunde cu care s-au confruntat Europa şi întreaga omenire
    cuprinde şi pandemia de COVID 19 pe care o străbatem şi în prezent.

    Bilanţul
    celor 15 ani de la aderarea la Uniunea Europeană este foarte bun, şi nu putea
    fi altfel. Fondurile europene pentru dezvoltare, sub diferite cadre şi forme,
    au fost bine venite şi au generat progres în România. Cu date concrete, Produsul Intern Brut al
    României s-a triplat, în sumă totală, iar pe cap de locuitor a ajuns de aproape
    patru ori mai mare. Dincolo
    de susţinerea financiară remarcabilă, există politici în toate domeniile economice
    şi sociale, ba chiar şi de securitate şi de apărare, care au ajutat
    semnificativ dezvoltarea şi modernizarea României. Şi racordarea României la
    valorile europene este dintre cele mai bune, aceast fiind, de fapt, filosofia
    întregii politici integratoare a Uniunii Europene, dedicată păcii şi
    prosperităţii, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului şi prezenţa
    activă pe scena internaţională.

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    COVID-19 ROMÂNIA – Autoritățile române s’ndregu tră ţinţea dalgă a pandeimiillei. Experțăllii spun că va s’yină un kiro greu di itia a ratăllei scădzută di vaccinare, reprezentânda niheamă pisti 40% ditu populația eligibilă. Institutul di Sănătate Publică avertizeadză că, tru nai arău caz, potu s’hibă raportate până la 25.000 di infecții ndzuuă kipita a dalgăllei 5 și 25.000 di paciență yitripsiţ tru spitale, ditu cari 1.500 la terapie intensivă. Rata di infectare ma largu creaşti tru România. Aţelu ditu soni raportu dimăndă 1.451 di cazuri di infecție și 27 di decese asociate.






    COVID-19 WORLD – Un numir tut ma mare di văsilii raporteadză creastiri ale infecțiilor anda lumakea Omicron agiundzi dominantă. Italia și Turcia raportară un numir record di infecții. Franța confirmă că lumakea Omicron agiumsi dominantă, reprezentânda pisti 60% ditu numirlu total di infecții, comparativ cu 15% stămâna tricută. Autoritățli sanitare spun că majoritatea a persoanelor cari s-infectară nu prezintă simptome. Aţeali ditu soni studii ditu Marea Britanie, iu pisti 1 milion di persoane fură testate pozitiv tră COVID-19 tru ună săptămână, spunu că lumakea Omicron easti ma puțăn agresivă, riscul di spitalizare și deces hiinda maş unu cirecu ditu riscul prezentat di lumakea Delta. 2022 aduţi hăbări buni di la OMS, cari dimanda pandemia di COVID-19 poati s’hibă năstricută estanu, ama maş cara văsiliile conlucreadză tră s’limiteadză arăspândirea a viruslui și s’prevină acumularea di vaccinuri. Aproapea 5,5 milioane di oameni muriră di itia a viruslui COVID-19 și pisti 287 di milioane s-infectară tru tută lumea.





    ROMÂNIA-UE – Prezidentulu Klaus Iohannis pitricu sâmbătă un mesaj cari marcheadză 15 ani di la aderarea ali Românie la Uniunea Europeană, exprimânda pistipsearea că UE ma largu va s’dizvoltă și va s’apăndăsească la provocărli pi cari li aduţi digitalizarea și alăxerli climatiţi. Aderarea la UE adusi a românilor călătorii fără păradz tru tută UE, di la da şi oportunităț di lucru și studii. Libira urdinari a părmătiiloru adusi ti emburlăki și produsili românești acces la ună păzari babageană. Tru aestu kiro, 80% ditu exporturli ali Românie sunt cătră UE. Tu arada a loru, fondurli a UE avură contribut ti băgarea tu lucru ma multi singiri di reforme. Ahurhinda cu 2007, ună transformare mari fu adoptarea a principiilor UE tră dizvoltare și hălăţ di lucru. Neise, PIB-ul pi cap di bănătoru ali Românie criscu di la 39% di preaderare la 59% nauă añi ma amănatu. Uidisitu cu isăkili, PIB-ul pi cap di bănătoru poati s’agiungă 66,3% ditu PIB-ul mediu ali UE tru 2022.






    SĂRBĂTORI – La 1 di yinaru, creștiñilli români ortodocși și răsărit-catoliţ yiurtusescu sărbătoarea a Sămtului Vasile aţelu Mare, episcop bizantin ditu Asia Mică. Tut la 1 di yinaru, criștiñilli romano-catoliţ nsimnară solemnitatea a Mariillei, Dada a Hristolui.





    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearia: Taşcu Lala