Tag: Romanian Women in the UK

  • Jurnal românesc – 18.05.2020

    Jurnal românesc – 18.05.2020

    ***Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac I, care în weekend a fost scena unei aglomerări de persoane, a fost amenajat asemenea unui aeroport şi dispune de culoare în zig-zag, menite să păstreze distanţa între oameni. Măsura a fost dispusă de Direcţia de Sănătate Publică Arad, în condiţiile în care sute de oameni, care au aşteptat peste 8 ore să intre în ţară, s-au înghesuit la ghişeele poliţiştilor de frontieră pentru efectuarea formalităţilor.

    Şeful DSP Arad, Horea Timiş, a declarat că există un risc real de transmitere a virusului atunci când oameni stau înghesuiţi. El a spus că au fost aduse mese pentru ca poliţiştii de frontieră să nu mai intocmească formalităţile doar la tonete şi că fiecare persoană trece pe la un cadru medical pentru a se efectua controlul epidemiologic. Şeful DSP Arad le-a solicitat autorităţilor să găsească soluţii care să fie aplicate încă de pe teritoriul ungar, pentru ca cetăţenii români care vin în ţară să nu mai treacă prin astfel de greutăţi.

    Prim-ministrul Ludovic Orban a anunţat că a dispus măsuri pentru fluidizarea traficului la graniţe şi a precizat că la Nădlac a fost un val de veniri în ţară, determinat probabil de hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă de a menţine carantina instituţionalizată doar la cerere. Am dispus direcţionarea fluxurilor de pasageri către toate intrările în ţară, deschiderea tuturor punctelor de trecere şi a celor care erau dedicate numai transportului de marfă, creşterea numărului de posturi la care se operează datele la intrarea în ţară şi asigurarea măsurilor necesare pentru păstrarea distanţei fizice, a afirmat premierul.

    Conform Poliţiei de Frontieră, zeci de mii de oameni au tranzitat graniţa cu Ungaria în aceste zile. Timpul de aşteptare pentru intrarea în ţară la Nădlac I este, în prezent, de 4 ore, iar la Nădlac II de 10-20 de minute. La ieşirea din ţară, se aştepta 50 de minute la Nădlac I şi 10-20 de minute la Nădlac II.


    ***Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a plecat în weekend în Germania pentru a verifica situaţia lucrătorilor români sezonieri şi a identifica, la faţa locului, problemele cu care se confruntă aceştia. Ministrul a declarat că respectă dreptul românilor de a munci oriunde îşi doresc, dar le-a atras atenţia să facă acest lucru cu forme legale, să citească bine contractele şi să solicite răspunsuri clare înainte de a le semna.

    Dacă se întâmplă totuşi să întâmpine probleme, indiferent unde muncesc, (…) trebuie să semnaleze orice potenţial abuz, a spus demnitarul.

    Secretarul de stat din Ministerul Muncii, Tudor Polak, a precizat că circa 26.000 – 27.000 de români au plecat în ultima perioadă cu curse charter în Germania pentru a lucra în agricultură, însă au fost primite doar 5-6 sesizări privind eventuale abuzuri. El a explicat că ministrul Violeta Alexandru a fost în legătură permanentă cu ambasadorul României la Berlin şi a avut discuţii şi cu omologul german.

    Noi am înaintat o propunere de memorandum prin intermediul căruia ar exista o mai bună cooperare interinstituţională între cele două ţări, şi vorbim aici în principal de o mai bună colaborare între Inspecţia Muncii din România şi instituţia similară din Germania. În momentul în care va fi semnat, memorandumul va permite să existe chiar şi controale comune ale unor inspectori ai Inspecţiei Muncii din România care să se deplaseze în Germania şi să vadă la faţa locului problemele, a precizat Tudor Polak.

    Săptămâna trecută, Violeta Alexandru a anunţat că a avut o discuţie cu ministrul Muncii din Spania despre prevederile contractuale ale lucrătorilor sezonieri români din peninsula iberică şi că pregăteşte o convorbire şi cu ministrul Muncii din Franţa.

    ***Asociaţiile Diaspora Initiative şi Romanian Women in the UK au organizat conferinţa online – Contribuţiile specifice ale diasporei în contextul pandemiei de COVID-19. La sesiune au participat oficiali ai Administraţiei Prezidenţiale, Parlamentului, Guvernului, Ministerului de Externe, ai Ambasadelor României la Londra şi Berna şi reprezentanţi ai mediului academic şi ai unor organizaţii din diaspora. Mecanismul de dialog a fost menit să ghideze şi să consolideze iniţiativele diasporei, transmit organizatorii.

    Evenimentul a fost astfel o primă etapă: de cunoaştere şi identificare a pârghiilor de coordonare instituţii-asociaţii din diaspora. (…) Contribuţiile reprezentanţilor instituţiilor şi ale asociaţiilor invitate nu au ţinut cont de barierele geografice şi nici de capitalul de imagine, inspirând prin modestie, dar şi prin capacitatea de a se adapta şi inova, a spus Cătălina Moisescu, membru fondator al Diaspora Initiative. Discuţiile au fost dinamice şi au avut ca numitor comun dorinţa de a pune bazele unui cadru de colaborare între instituţii şi mediul asociativ, a explicat la rându-i Alina Balaţchi, membru fondator al Romanian Women in the UK.

    Traversăm o perioadă de schimbări profunde, a cărei gestionare va determina modul în care leadership-ul politic va fi evaluat în viitor şi care, în condiţiile unei abordări strategice, poate pune bazele unei relaţii instituţii-diaspora mult mai sustenabile şi care să răspundă nevoilor concrete, a punctat aceasta. Romanian Women in the UK a fost înfiinţată în 2016 de românce din Londra, cu scopul de a inspira, informa şi sprijini comunitatea românească din Regatul Unit. Diaspora Initiative a fost lansată în 2019 de cercetătorii Andra-Lucia Martinescu din Marea Britanie, Cătălina Moisescu din Elveţia şi Rareş Burlacu din Quebec cu scopul de a cartografia diaspora românească şi impactul acesteia la nivel global.

  • The Diaspora Initiative și Romanian Women in the UK au organizat o conferința online

    The Diaspora Initiative și Romanian Women in the UK au organizat o conferința online

    Joi, 14 mai 2020, The Diaspora Initiative și Romanian Women
    in the UK au organizat Conferința online – Contribuțiile specifice ale diasporei în
    contextul pandemiei Covid-19
    , propunând, într-o primă etapă, o coordonare între instituții
    și diasporă, pentru a identifica nevoile sectoriale, dar și contribuțiile specifice ale
    diasporei în această perioadă de criză, punând astfel bazele dezvoltării unor punți între mediul
    asociativ din diasporă și instituțiile statului român.

    The Diaspora Initiative și Romanian Women in the UK au invitat mediul instituțional și asociații din diasporă care s-au remarcat prin inițiative civice, la o sesiune de dezbateri online, pornind de la premisa mobilizării de excepție a diasporei românești în contextul pandemiei.


    La sesiune au participat reprezentanți ai instituțiilor
    statului (Administrația Prezidențială – Departamentul pentru Relația cu Românii din Afara Granițelor
    și Departamentul Educație și Cercetare, Parlamentul României – Comisia pentru
    comunitățile de români din afara granițelor țării, Guvernul României – Departamentul pentru Românii de
    Pretutindeni, Ministerul Afacerilor Externe – Departamentul Consular precum și
    Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Ambasada României în
    Confederația Elvețiană, și Universitatea Ștefan cel Mare Suceava) precum și organizații
    din diaspora (Rezist Zurich, Diaspora Civică Berlin, Eastern European Resource Center,
    Centrul LINK Luton, Voluntari în Europa și Romanian United Fund).


    Acest mecanism de dialog ad-hoc este menit să ghideze, dar
    și să consolideze inițiativele diasporei. De asemenea, acest efort este absolut necesar și
    pentru informarea deciziilor politice, întrucât menținerea transparenței va legitima
    cursul acțiunilor viitoare, conferind stabilitate și încredere.


    Cătălina Moisescu, doctorand, Universitatea Fribourg, membru fondator The Diaspora Initiative:

    Evenimentul a fost astfel o primă etapă: de cunoaștere și
    identificare a pârghiilor de coordonare instituții-asociații din diasporă. În cadrul
    acestui dialog s-au prezentat inițiative din și pentru comunitate, demonstrându-se că mobilizarea
    unor rețele de sprijin, globale, transnaționale este într-adevăr posibilă. Contribuțiile
    reprezentanților instituțiilor și ale asociațiilor invitate din diaspora nu au ținut cont de
    barierele geografice și nici de capitalul de imagine, inspirând prin modestie, dar și prin capacitatea de
    a se adapta și inova.


    Andra-Lucia Martinescu, doctorand, Universitatea Cambridge, membru fondator The Diaspora Initiative:

    Acesta este și va rămâne un dialog inițiat dinspre sfera
    civică a disporei. Toate inițiativele ce au fost sau urmează a fi organizate, au la bază cooperarea
    și voluntariatul. Sunt parteneriate egale între indivizi, organizații sau asociații civice, ce
    împărtășesc valori și aspirații similare. În același timp, aceste coaliții de sprijin ne ajută să ne
    consolidăm eforturile de cunoaștere și acțiune, dar și să ne mobilizăm mai eficient.



    În a doua etapă, proiectul va integra, alături de diasporă
    și instituții și sectorul privat, cu convingerea că România poate accesa vastul capital al
    propriei diaspore pentru a mitiga efectele crizei, dar și pentru a formula soluții adecvate,
    pe termen-lung și a construi o relație cu cetățenii săi din afara granițelor. Prin aceasta
    inițiativă pilot digitalizarea comunicării între instituții, diasporă și mediul privat, poate deveni un exemplu
    de bună practică și o oportunitate pentrua interveni prompt în momente de criză.


    Alina Balațchi, doctorand, SNSPA membru fondator Romanian Women in the UK: Traversăm o perioadă de schimbări profunde, a cărei
    gestionare va determina modul în care leadership-ul politic va fi evaluat (public și civic) în
    viitor și care, în condițiile unei abordări strategice, poate pune bazele unei relații
    instituții-diasporă mult mai sustenabilă și care să răspundă nevoilor concrete în mod specific și coerent.



    Romanian Women in the UK a fost înființată în 2016 de către
    femei românce din Londra cu viziunea de a inspira, informa și asista comunitatea
    românească din UK. Prin intermediul proiectelor inovative organizația reprezintă un pilon
    important al comunității românești, fiind în aceeași măsură un promotor al imaginii României în lume
    și o punte de legătură culturală între România și UK.


    The Diaspora Initiative a fost lansată în anul 2019 de către
    trei cercetători: Andra-Lucia Martinescu (Universitatea Cambridge, Marea Britanie),
    Cătălina Moisescu (Universitatea Fribourg, Elveția) și Rareș Burlacu (Universitatea Quebec).
    Obiectivul acestei colaborări transnaționale este cartografierea diasporei românești și a
    impactului acesteia la nivel global.


    De asemenea, inițiativa își propune informarea politicilor
    publice atât în România, cât și în statele de reședință, prin crearea unei baze inovatoare de
    cunoaștere. Contribuțiile se regăsesc în publicații ale unor institute de cercetare precum
    Foreign Policy Centre din Marea Britanie.

    Comunicat Romanian Women in UK & The Diaspora Initiative



  • Jurnal românesc – 29.11.2019

    Jurnal românesc – 29.11.2019

    Curtea
    Constituţională a României a validat rezultatul celui de-al doilea tur al
    alegerilor prezidenţiale, în urma căruia Klaus Iohannis a obţinut un nou mandat
    de cinci ani. Prezent la eveniment, Iohannis a afirmat că votul primit îl
    responsabilizează şi a dat asigurări că în acest al doilea mandat va continua
    să fie un apărător ferm al respectării Constituţiei, drepturilor şi
    libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, statului de drept şi parcursului
    european al României. Potrivit Biroului Electoral Central, Klaus Iohannis a
    obţinut 6.509.135 de voturi, reprezentând 66,09 procente, iar contracandidatul
    său, fostul premier Viorica Dăncilă, a fost votată de 3.339.922 de oameni,
    reprezentând 33,91%. Peste 10 milioane de persoane s-au prezentat la urne în
    turul decisiv al alegerilor, care a consemnat şi un record de prezenţă în
    diaspora, unde au votat 926.574 de români.




    Expoziţia
    Originile Europei. Civilizații preistorice între Carpați și Dunărea de
    Jos poate fi vizitată până pe 26 aprilie 2020 la Muzeul Le Grand
    Curtius din Liège, în Belgia, în cadrul Festivalului Internaţional de
    Arte Europalia. Sunt expuse peste 450 de artefacte care acoperă o perioadă de
    aproape cinci milenii, obiecte preistorice descoperite pe teritoriul actual al
    României, piese care aparţin culturilor neo-eneolitice Hamangia, Vădastra,
    Gumelnița sau Cucuteni, dar și culturilor Monteoru, Wietenberg sau Otomani din
    perioada epocii bronzului sau culturilor Gáva sau Basarabi din prima epocă a
    fierului. La organizarea acestei manifestări au contribuit Institutul Cultural
    Român, Ministerele Culturii și al Afacerilor Externe, Muzeul Național de
    Istorie a României şi alte 30 de instituții muzeale și de cercetare din țară.
    Expoziţia face parte din seria de peste 250 de evenimente pe care România, în
    calitate de ţară invitată de onoare, le prezintă la cea de-a 27-a ediţie a Europalia.










    Ministrul de
    externe Bogdan Aurescu l-a primit la sediul MAE pe ambasadorul Statelor Unite
    la Bucureşti, Hans Klemm, aflat în vizită de rămas-bun. Şeful diplomaţiei
    române a exprimat aprecierea părţii române pentru activitatea ambasadorului
    Klemm şi pentru implicarea personală în dezvoltarea şi aprofundarea
    Parteneriatului Strategic bilateral. Cei doi au evocat evoluţiile semnificative
    în dinamica dialogului dintre cele două ţări, inclusiv consolidarea cooperării
    în domeniul nuclear civil şi al asigurării securităţii reţelelor 5G. Totodată,
    Aurescu a reiterat interesul legitim al României de a accede în programul Visa
    Waiver şi a exprimat încrederea că trendul pozitiv, de reducere a ratei de
    refuz a vizelor pe parcursul mandatului ambasadorului Klemm, va continua şi în
    timpul succesorului acestuia. Hans Klemm va fi înlocuit de avocatul de origine
    română Adrian Zuckerman. Acesta a emigrat în SUA împreună cu familia la vârsta
    de 10 ani şi vorbeşte fluent limba română.




    Reprezentanţele
    Institutului Cultural Român din Spania, Polonia, Marea Britanie, Franţa, Israel
    şi Cehia organizează o serie de evenimente prilejuite de Ziua Naţională a
    României. ICR Madrid pune în scenă, pe 2 decembrie la Cazinoul din capitala
    spaniolă, un concert susținut de pianistul iberic Josu de Solaun și soprana
    româncă Rodica Vică. ICR Varşovia organizează, pe 1 decembrie, o serie de
    proiecţii de filme între care Alianţa inimilor. România-Polonia
    1919-2019, realizat de Trustul de Presă al Ministerului Apărării
    Naţionale din România, Offstage, de Andrei Huţuleac, Când
    afară ninge, de Conrad Mericoffer şi Pipa, sexul şi omleta,
    de Ana Maria Comănescu. ICR Londra marchează momentul printr-o prelegere despre
    momentul 1918, susținută de profesorul Radu Cinpoeș de la Universitatea Kingston
    din Londra şi printr-un concert susţinut pe 30 noiembrie, la Castelul
    Tullynally din Irlanda, de soprana Gabriela Iștoc și pianista Alexandra
    Silocea. ICR Paris organizează, pe 1 decembrie, spectacolele de teatru
    Mede/Ea sau despre fericirea conjugală şi Un român la
    Paris şi expoziţia de sculptură și pictură Între sacru și
    profan, iar ICR Tel Aviv pune în scenă, pe 1 decembrie, un concert
    susținut de soliști români acompaniați de Orchestra Simfonică Ierusalim, sub
    bagheta dirijorului Ionuț Pascu. Nu în ultimul rând, ICR Praga invită publicul
    la proiecția filmelor lui Andrei Ujică, care va avea loc pe 2 decembrie la
    Cinema Ponrepo din capitala Cehiei.




    Reprezentantele
    Romanian Women in the UK s-au întâlnit cu primarul Londrei, Sadiq
    Khan, cu care au discutat despre contribuția pe care organizația și-a adus-o la
    demersul primăriei de a menține Londra un oraș deschis şi incluziv. Printre
    subiectele abordate s-au numărat Brexit, schema de înregistrare pentru
    cetățenii europeni dar și impactul pe care comunitatea românească îl are în
    diferite domenii de activitate în societatea londoneză. Româncele au subliniat
    faptul că numărul de copii români care se nasc pe teritoriul Marii Britanii
    este din ce în ce mai mare și că este necesar un efort comun pentru ca aceștia
    să aibă atât sentimentul de apartenență la socientatea britanică dar și
    conștiința identității țării de origine. Primarul Londrei a declarat că
    metropola este deschisă românilor și a dat asigurări că susținerea
    autorităţilor pentru proiectele comunității rămâne la fel de fermă.