Radio România Internațional

Tag: Romanie

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 25 – 31 agustu 2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 25 – 31 agustu 2024

    Alidzeri turlii-turlii!

    Chivernisea româneascâ apruke calindarlu ti alidzerli prezidenţiali di estanu. Protlu tur va s-facâ tu 24 di brumaru, iara doilu tu 8 di andreu. Stâmâna ți tricu, Executivlu apufusi ş-calendarlu a alidzerloru leghislativi, pruvidzuti ti 1 di andreu, di Dzuua Naţionalâ. Estanu, s-feațirâ, tu cirișaru, alidzeri evroparlamentari ș-locali. Candidaţlli PSD şi PNL, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, s-poati s-intrâ tu doilu turu a alidzerlor prezidenţiali, maca duminicâ va s-andreagâ scrutinlu – ascoati tu migdani unu sodaj CURS faptu tu kirolu 6-22 di agustu. Tu ți mutreaști alidzerli parlamentari, PSD easti tu vrearea a electoratlui, dapoaia yini partenerlu a lui la guvernari, PNL.

    Suțata di tora PSD-PNL poati s-ducâ ninti ș-tu yinitoru, mindueaști premierlu român Marcel Ciolacu, liderlu a suțialu-dimocraţlor. Elu pistipseaști că Kivernisea ți va s-yinâ poati s-intrâ pi potisi ninti di Cârciunu, tu 23 di andreu. Dupâ spusa a lui, a că declaraţiilli serti ți vinirâ di dauli părţi di furnia a scutearillei tu padi a candidaturlor ti scrutinul prezidenţialu, Executivlu di Bucureşti va s-lucreadzâ tu formula di tora pânâ la alidzerili ghenerali. Premierlu dzâsi nica că, tu yinitoru, PSD nu veadi altâ suțatâ la puteari di Partidlu Naţionalu Liberalu. Ș-prezidentul a liberallor, Nicolae Ciucă, s-aspusi ti duțearea ma largu a guvernarillei ițido lucru ți va s-facâ tu suțatâ.

     

     

    Haos la pensii

    Stâmâna ți tricu Românie yinși tu migdani pritu haoslu ți s-feați pritu aprukearea a năului nomu di indexari a pensiilor di statu. Pritu aestu lucru, guvernanțâlli vrea s-andreagâ niscânti dyeafurei ditu sistemu, ama rezultatlu adră nihârsiț suti di ñilli di oamiñi. A că unâ mari parti ditu pensii criscurâ, mulțâ aprukearâ documentul cu naua isapi, iu pâradzlli loaț suntu ma ñiț i multu ma ñiț di ațelli ți âlli loa pânâ tora. Ma multu, niscânti categorii di pensionari dzâcu că dupâ naua isapi nu mata va s-hârseascâ mulțâ añi di aoa ș-ninti di indexărli ți s-facu cându ș-cându. Elli suntu aspâreaț ș-că aesti apofasi ți lâ adarâ pensiili ma ñiț tora, va s-facâ ș-tu yinitoru, a că emu premierlu, emu ministrul di resortu deadirâ multi asiguripseri că, iți cumu s-hibâ rezultatlu a nauâllei isapi pi carti, niți unâ pensie nu va sâ scadâ. Oamiñilli dzâcu că ari ș-alatusi tu isapi.

    Ama nu s-minti ici la ași-spusili “pensii spețiali/ahoryea” ți li au niscânti categorii di arugaț, multu ma mări ș-ți nu au ligâurâ cu câț pâradz deadirâ elli. Ta s-isihâseascâ niheamâ duñeaua, praglu di impozitari a pensiilor va s-creascâ, ditu 1 di sumedru, di la 2.000 di lei (400 di evradz), câtu easti tora, la 3.000 di lei (600 di evradz), dupâ cum deadi tu șteari ministrul a Lucrului, Simona Bucura-Oprescu. Va s-videmu maca haoslu di la pensii va s-alâxeascâ i nu alidzerli ți yinu.

     

     

    Deficitu bugetaru ma mari di cum suntu aștiptârli

    Deficitlu bugetaru ali Românie tricu, dupâ proțlli 7 meși di estanu, praglu di 4% ditu Produslu Internu Brutu, uidisitu cu datili a Ministerlui di Finanţi. Analiza a execuţillei bugetarâ scoati tu migdani că Statlu avu, tu kirolu yinaru-alunaru, pâradz acutotalui di cama di 331 miliardi di lei (cama di 66 di miliardi di evradz), pi crişteari cu cama di 15 proțenti andicra di proțlli 7 meși ditu 2023. Hărgili, ama, criscurâ cu cama di 23%, agiungândalui la cama di 402 miliardi di lei (cama di 80 di miliardi di evradz). Aduțeamu aminti că bugetlu ti estan easti adratu pi un deficitu di 5 proțenti ditu PIB. Pi di altâ parti, ministrul a Investiţiilor ş-Proiectilor Evropeani, Adrian Câciu, deadi tu șteari că România lo, pânâ tora, fonduri ditu Politica di Coeziuni di aproapea 24 miliardi di evradz tu exerciţiul financiar 2014-2020 şi avu unu gradu di absorbţie di cama di 99%.

     

     

    Câñina și xerea

    Fermierlli româñi a curi câmpuri furâ asparti di xeri va s-aproaki pâradz di la kivernisi. Misurli, ți va s-llia stâmâna ți yini, va s-hibâ ti dare adi pâradz ti zñiili di veara aesta, ama ș-unu mecanismu di asiguripseari di toamnâ ş-primuvearâ. Ministrul a Agriculturâllei, Florin Barbu, dzâsi că va s-hibâ daț pânâ di 3.000 di lei pi ihtaru (vârâ 600 di evradz), lucru ți va s-ducâ la deblocarea a creditarillei ti fermieri, uidisitu cu moabețlli ți li avu cu reprezentanţâlli a bănțâloru. Pâradzlli di cari au ananghi va s-hibâ daț ditu contribuţia naţionalâ, iu s-adavgâ 17 miliuni di evradz ditu fondul di riscu ali Uniuni Evropeanâ. Tutnâoarâ, schema di agiutoru di Statu numâsitâ „Creditlu a fermierlui” va s-hibâ suplimentatâ cu 400 di miliuni di lei (vârâ 80 di miliuni di evradz). Xerea pedologicâ s-feați tu Românie tu ma multi zoni dupâ unâ vearâ para câldâroasâ ș-uscatâ.

     

     

    Dauâ hâbări buni

    România apruke, ufițialu, avizlu tu dumenea a antrițearillei tu proțeslu di aderari la Organizaţia ti Cooperari ş-Dezvoltari Icunomicâ. Uidisitu cu un comunicat a Consiliului a Antrițearillei, avizlu fu scosu tu padi dupâ bitiseara a proțeslui di evaluari a activitatillei ditu kirolu 2018-2022. Câtu kiro s-feați analiza, Consiliul lipsea sâ scoatâ tu migdani că turlia cum acţioneadzâ easti uidisitâ cu sârțâllia ali organizaţie internaţionalâ. S-feațirâ ș-pripuniri, iara pisti unu anu va s-hibâ spusu stadiul a implementarillei a loru. Aderarea la OCDE easti unâ prioritati ti Românie, hiindalui luyursit treilu mari obiectiv strateghicu dupâ aprukearea tu NATO ş-tu Uniunea Evropeanâ. Pi di altâ parti, Administraţia di Washington va s-da tu șteari, tu 15 di sumedru, unâ apofasi ți mutreaști scutearea a viziloru ti româñi, ți va s-hibâ bâgatâ tu practico ahurhindalui cu 2025, spunu sursi guvernamentali di Bucureşti.

     

     

    Autor: Eugen Coroianu

    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

     

     

  • Calindarea a alidzerloru parlamentari

    Calindarea a alidzerloru parlamentari

    Maratonlu electoralu ditu Românie ahurhi tu dzuua 9 di cirișaru, dzuuâ anda țetăţeñilli apufusirâ cari va-lli reprezintă tu Parlamentul Evropean ş-cari va-lli cumândârseascâ, tu aeșțâ 4 añi, primărili/dimarhiili, consiliili locali ş-giudețeani. Dupâ alidzerli evroparlamentari ş-locali ditu mesea a anlui, bitisita alu 2024 va s-yinâ cu nai ma di simasie dauâ competiţii electorali, ațea ti prezidentu ş-ațea ti Parlamentul naţionalu. Leghislativili va s-facâ tu dzuua di 1 di andreu, tamamu di Dzuua Naţionalâ, ş-pi ninga aesta va s-hibâ și ațeali dauâ rundi a prezidenţialilor.

    Ñiecuri, executivlu, ți u ari borgea ta s-andreagâ scrutinili, apufusi calindarea a alidzerloru parlamentari ditu dzuua di 1 di andreu. Campania electoralâ va s-ahurheascâ cu unu mesu ma ayoñia, tu dzuua di 1 di brumaru, ș-va s-bitiseascâ tu dzuua di 30 di brumaru, sâhatea 7:00 tahina. Româñilli ditu vâsilie va-și da psiflu anamisa di sâhățli 7:00 şi 21:00. Ti țetăţeñilli româñi ditu diasporâ, psifisirea va s-ahurheascâ tu dzuua di 30 di brumaru, sâhatea 7:00 tahina ş-va s-bitiseasacâ tu dzuua di 1 di andreu, tu sâhatea 21:00 dicsearâ, dirmi va s-aibâ kiro dauâ dzâli ta sâ-și aspunâ mirakea.
    Vadelu ti bâgari la Biroulu Electoral Chentral a protocollui di adrari ali unâ suțatâ electoralâ easti 10 di yizmâciuni. 16 di yizmâciuni easti vadelu pânâ cându aligâtorlli cu adresa tu vâsilie, ama dealihea bâneadzâ tu xeani, cata cumu ș-ațelli cu adresa tu xeani pot ta s-anreghistreadzâ tu Reghistrul Electoralu, cu adresa ditu xeani, ti opţiunea ta ș-da psiflu la secţia di psifisiri.

    Pânâ tu dzuua di 2 di sumedru, va s-facâ darea a listilor di candidaţi ş-a candidaturlor independenti ti Senatu ş-Camera a Deputaţlor la circumscripţia electoralâ ti țetăţeñilli româñi ți ședu i mași au adresa tu xeani, cata cumu ş-darea a listiloru di candidaţ a organizaţiilor a țetăţeñlor ți țânu di minorităţ naţionali ti tuti circumscripţiili electorali.

    Pi di altâ parti, 17 di sumedru easti dzuua pânâ cându aligâtorlli ți ședu tu vâsilie, ama adresa u au tu xeani, cata cumu ș-ațelli ți ședu mași tu xeani pot s-anreghistreadzâ tu Reghistrul Electoral cu adresa ditu xeani cu opţiunea ti psiflu pritu corespondenţâ, online, pi site-lu votStrainatate.ro.
    Tutu pânâ tu dzuua di 17 di sumedru, partidili politiți, suțatili politiți, suțatili electorali ică organizaţiili a țetăţeñiloru ți țânu di minorităţ naţionali pot s-da listili di candidaţ ş-candidaturli independenti tu circumscripţiili electorali ditu vâsilie. 22 di sumedru easti vadelu ti apufiseara ș-darea a seamniloru electorali la Biroulu Electoralu Chentralu.

    Apufisearea a timpilor di antenâ ti competitorlli la parlamentari s-adarâ pânâ tu dzuua di 31 di sumedru. Aduțemu aminti că, tu cirișaru, PSD amintă nai ma multili primării/dimarhii ş-consilii giudeţeani ş-locali, iara suțial-dimucraţlli ş-partenerlli a lor la guvernari, liberallli, avurâ cama di giumitati ditu scamnurli di evrodeputaţ.

    Autor: Ștefan Stoica
    Apriduțearea: Aurica Piha

  • România – fenomeni meteo extremi

    România – fenomeni meteo extremi

    Tu ma multi zoni dit Românie s-feați tâmbihi, tu ahurhita a stâmânâllei, că va s-facâ cod aroș di tufani. Cantitâţ mări di apâ câdzu tu un chiro șcurtu, vimtul vârtos ş-grindina mari adrarâ zñie salami. Prit apeluri la numirlu unic di urghenţâ 112 s-câftă agiutor, ma multu tu chentrul a vâsilillei. Tu giudeţlu Alba, chirolu slabu dusi la nicări di apâ, alâsă fârâ curentu electric ñilli di oamiñi dit ma multi locări, iara traficlu pi calea di her Braşov-Sighişoara fu dânâsit ma multi sâhăț, di itia că un brad câdzu pi linia di her. Citia a dzăț di casi fu aspartâ di spidâ ș-ma multi casi furâ aputursiti di apâ. Tu Odorheiu Secuiescu, suti di poñi furâ surpaț ș-asparsirâ casili ș-aftuchinili pi cari câdzurâ, iara oamiñilli caftâ tora s-lâ da statlu pâradz ti zñia ți u avurâ.
    Directoarea a Administraţillei Naţionalâ di Meteorologhie, Elena Mateescu, exiyisi că aesti fenomeni suntu dati di temperaturli multu mări ți s-feațirâ tu aesti dzâli dit soni, cându s-agiumsi la praglu di câroari, cu disconfortu termic mari.
    Elena Mateescu: “Easti unâ ahurhitâ di vearâ cându, siyura, va sâ zburâm dipriunâ ti aesti turlii di fenomeni, maxus tu meslu cirișar, prit tradiţie meslu nai ma avut tu prețipitaţii dit vearâ ș-ditu an. Easti ghini că da ploai. Siyura că, atumțea cându zburâm di tufani ş-grindinâ, aestea suntu, ti amârtie, nibuni, ama prețipitaţiile ți câdzurâ tu aestu chiro suntu buni ti ananghea di apâ ți u ari loclu, cățe zburâm ti suprafeţi multu mări di loc, maxus tu giumitatea di apiritâ a vâsilillei, ți ari zñie, tora di oarâ, di la xerea pedologhicâ mari.
    Bitisita di stâmânâ va s-aducâ diznău temperaturi pi crişteari di 35- 36 di gradi ş-datili aspun unâ probabilitati cabaia mari s-facâ idyealui și stâmâna ți va s-yinâ, diznău cu valori di 35-36, ma multu tu dzuua di ñiercuri, iara actualizarea a luyurserlor ti meslu cirișar, aspun unâ probabilitate mari s-aibâ cathi stâmânâ temperaturi ma mări di cum s-fac di arada.”
    Easti câroari aesti dzâli și disconfortul termic easti pi crişteari, ași că indițili temperaturâ-nutie ITU agiumsi la praglu critic di 80 di unităţ. Temperaturli va s-hibâ ma mări di cum suntu di arada tu tut meslu cirișar. Ş-nopțâli va s-aibâ valori pi crișteari și tamam nâ apruchem di unâ noapti tropicalâ di 20 gradi Celsius, ama tu idyiul chiro, nu va s-lipseascâ tu niscânti locări și fenomenili di instabilitati atmosfericâ. Va s-facâ ș-niurări, ploai yiro (greauâ, torențialâ), va s-cadâ chiritlu, vimtul va s-mutâ spidâ-spidâ (di arada 60…80 km/h), tufani ș-grindinâ.
    Uidisit cu spusa a meteorologhilor, tu dzâlili ți yinu, temperaturli maximi va s-treacâ di 37 di gradi Celsius.

    Autor: Mihai Pelin
    Apriduțearea: Mirela Sima Biolan

  • Investiţii germani tru România

    Investiţii germani tru România

    Ministurlu german di finanţe, Wolfgang Schäuble, fati urminie ali Românie s-da sila a investitiilor, nica s-ti ateali dit fonduri europene, şi s-cilastaseasca s-aminta Planlu European di Investiţii Juncker, tra s-anvaleasca decalajele ti nica u ampartu di alti state europene. El lo parti, Bucureşti, la una conferinţă iu eara prezentate oportunităţile di afaceri oferite di România şi s-andamusi cu analţa oficiali români. Ministrul german cundil’e că alaxerli comerciale bilaterale suntu tru creaştere şi alavda turlia tru cari s-dezvoltă economia ali Românie.




    Ia ti spusi Wolfgang Schäuble: România ari una di nai ma dinamiti rati di creaştere dit Uniunea Europeană, lucru di mari simasie tru aestu kiro greu. Easti ti scuteari tru videala, tutunaoara, rata ali burgiseari, ti easti di sum 40% dit Produslu Internu Brut, lucru important tra un ministru di finanţe. Vă candasescu s-tanet aestu nivel, s-nu îl bagat tru piricl’iu prit apofasi niminduiti.




    Ministrul german cundil’e că autorităţile române lipseasti s-cilastaseasca tra s-nu s-faca nascanti niakicaseri anamisa di investitorl’ii autohtoni şi atel’I xen’i, ama şi anamisa di marli companii şi IMM-uri. El nica scoasi tru migdani rata relativ n’icsurata a şomajului tru România, ama şi atea că, aşi cum s-fati tru multe vasilii europene, aesta zn’iipseasti maxus a tinirloru. El feati urminie ufilisirea a sistemului di educaţie profesională duală, tra ndridzearea a aistei probleme.




    Cu prezidentul Klaus Iohannis, oficialu german feati moeabeti ti provocările actuale cu cari s-ampuliseasti UE, ntra cari migraţia şi işearea ali Marii Britanii dit pareia comunitara. Atel’I doi featira isapi, tutunaoara, cabilea tra n’icsurarea a decalajelor anamisa di statele membre. Ministrul german di finanţe avu moabeti, Bucureşti, ş-cu premierlu Dacian Cioloş ti posibilitatea a nascantoru investiţii germane nai tru România. Uidisitu cu MAE, România şi Germania dizvoltara deadun una di nai cama complexi şi durabile ligaturi bilaterale, timil’iusiti pi apartenenţa comună la UE şi NATO.




    Em dit videala politica, em dit atea economica, relaţiile nreghistrara un constantu imnaticu ascendentu tru an’il’I dit soni, maxus după aderarea ali Românie la UE. Un rol di thimel’iu ti anvartusearea a ligatural’ei bilaterala lu-ari minoritatea germană dit România, cata cum şi etnitl’ii germani şi români emigraţ tru Germania, aeşta reprezentândalui una vartoasa apunte di ligătură pi nivel social, cultural, economic şi politic.




    Prezidentul federal Joachim Gauck eara vinit vizită tru România tru cirisar 2016, a deapoa prezidentul Klaus Iohannis eara dus Berlin tru meslu scurtu 2015 şi yismaciun 2016. Germania easti protlu partener comercial ali Românie, cu cari aesta dizvarteasti una tintimi dit volumlu a comerţului exterior. Tutunaoara, Germania easti treilu investitor tru economia românească (după Olanda şi Austria), cu 4,5 miliardi di euro, respectiv 11,5% dit totalu a investiţiilor.




    Autor: Daniela Budu


    Armanipsearea: Tascu Lala