Plichisitorlu Constantin Brâncuși, fu amintatu tu Româníi, tu dzuua di 19 di șcurtu 1876. S-află Hobița ș-numa a mșatâllei hoarâ ditu giudețlu Gorj va s-hibâ ligatâ di numa a lui, pisti tut tu lumi. Brâncuși easti cânâscut ș-mutrit cu mirachi di tuț, easti ațelu ți u revoluționă sculptura, tu ahurhita a etâllei XX, nu pritu vârâ atac contra aților ți furâ pânâ la elu, ama imnândalui pi cale a lui artisticâ, adrândalu-și opera preayalea-ayalea. Sculia u adră tu Româníi, Craiova ș-București, agiumsi plichisitoru, iara tu 1904, la 28 di añi, curdisi Paris, dupâ unâ cali aproapea inițiaticâ. Ari multâ poezie tu pirmithlu aliștei cali, ama ș-pțânâ ezitari. Brâncuși curdisi di prota Paris și acâță unâ-ș-unâ lucurlu. Nu easti unâ siligheari ică unâ eliberari, easti unâ evoluțíi excepționalâ, tu unu mediu ahoryea. Parislu eara câsâbălu a tâtâloru videiloru, tu ahurhita a etâllei XX, cându plichisitorlu român Constantin Brâncuși agiumsi aclo. Avangarda s-veadi tu tuti dumenili a banâllei culturalâ și spiritualâ. Masturlu român nu ș-avea aleaptâ unâ dumeni ici lișoarâ, reprezentarea artisticâ tu materíi sânâtoasâ. Ș-adră plasea ș-ma greauâ câțe nu lo țiva ditu viziunea di pânâ atumțea, clasițismul ți fu adratu ș-bâgatu tu practichíi di eț.
Calea a plichisitorlui Brâncuși easti unâ cali di geniu, unâ viziuni personalâ, ti cari ș-lo borgea cu tutu geanlu. La Brâncuși, arta fu mira a lui. Anchisitâ ditu Hobița a Gorjului, calea alu Brâncuși pari zuyrâpsitâ ditu ahurhitâ ș-tiñisitâ tu nai ma ñițli lucri. Alâsă nanâparti sculptura figurativâ ș-adră plasi ți au unâ multu mari forțâ expresivâ. Chiro di ținți dețenii adră unâ operâ ți easti luyursitâ revoluționarâ, tuchindalui bicimea ș-bâirușlu ti sugestia artisticâ ali unâ imaghini, ali unâ idei, a unlui pirmith. Filisi tuti materialili tu cari s-plichisea aoa ș-unâ sutâ di añi, tu ahurhita a etâllei XX. Umblisi loclu ș-turnă bâcârea, ți, dapoaia, u lucră para multu, ta s-parâ transparentâ i vinitâ ditu țer. Plichisi lemnul tu tuț añilli a lui di lucru, plichisi ș-chiatra, ti ciuduseara a tâtâloru. Marmurâ i chiatrâ di arâu, lâ deadi bicimi di mindueari i yisu, li plichisi ș-li mută pi piedestallu tutu di elu adratu. Tuchi amintarea a banâllei tu imaghinea a Sărutului/Bâșarillei, plichisi Zborul și Măiastra/Azbuirarea ș-mâistra, muzi ș-prințesi, seria Domnișoara Pogany. Tu 1913, andridzeara a cânâscutlui Armory Show, expoziția ți aduțea avangarda evropeanâ pi continentul evropeanu, ahurhi tu atelierlu a lui. Fu unu pirmithu iu dauli părțâ s-vrea, americañilli lu mutrea cu multâ ihtibari, iara Brâncuși, plichisitolru ți s-avea aflatâ tu Româníi âlli vrea pi americañi. Dupâ ți, tu 1938, aștirnu, acasâ, tu Gorj, calea a nimurearillei, Coloana a Infinitlui, Measa a tâțearillei ș-Poarta a bâșerillei, operi amplini di noimi, ca unu vârots mesaj esoteric și spiritual, Brâncuși s-trapsi Paris ta s-treacă aclo doilu polimu mondialu,dupâ cari Evropa xana anyie, ama nu ș-vâsilia a lui, România, iu vru ta sâ-și discurmâ eternitatea, intratâ ti unâ giumitati di erâ tu scutidea ți yinea ditu Apirita sovieticâ.
Muri tu 1957, la 81 di añi, ș-âlli alâsă a cratlui francez atelierlu a lui di Paris, cu troplu s-armânâ ași cum eara. Atelierlu fu adratu diznău prota la Pâlatea Tokyo, ditu Paris, dapoaia la orighinallu Centre Pompidou. Tu 1997, arhitectul Renzo Piano plâseadzâ spațiul di tora a Atelierlui a marlui plichisitoru. Estâ primuvearâ, Centre Pompidou ș- Atelierul Brâncuși va s-hibâ unu șantieru multu mari di lucrări di mirimeti ș-tuti operli di artâ inestimabili ți li apânghisescu va s-hibâ mutati. Prota operli ditu Atelierlu Brancusi va s-hibâ bâgati tu Centre Pompidou, iara tu marțu va s-hibâ dișcllisâ unâ expozițíi mari, cu numa simplâ “Brancusi”. Tu 2015, Parlamentul a Românillei apufusi dzuua di 19 di șcurtu s-hibâ, ufițial, Dzuua Naționalâ Brâncuși. Cu aestâ arasti, româñilli andregu iventuri ți u aducu aminti personalitatea ș-opera a cânâscutlui plichisitoru.
Autoru: Marius Tița
Armânipsearea: Mirela Biolan Sima
