Componenţa
celor două comisii pentru românii de pretutindeni, cea din Senat şi cea din
Camera Deputaţilor, la începutul primei sesiuni parlamentare din 2023.
Tag: romanii din strainatate
-
România 43
-
În prim-plan România 10.04.2022
Materiale informative, pe teme de actualitate, puse la dispoziţia românilor din străinătate de instituţiile statului care au în atribuţii problematica românilor de pretutindeni:
-
Conferința „Românii din Ungaria: O perspectivă…”, organizată de Institutul „Frații Golescu”
Conferinţa
Românii din Ungaria: O perspectivă…, ce va avea loc la Bucureşti joi, 6
februarie 2020, în organizarea Institutului Frații Golescu pentru relații cu
românii din străinătate – prilej de dialog şi pe tema proiectelor pentru anul
în curs ale Compartimentului Comunităţi Istorice – Direcția Generală Programe prin Reprezentanțe şi
în Comunitățile Istorice, ICR, partener al conferinţei. Interviu cu Vlad
Condrea, expert ICR în cadrul Compartimentului Comunităţi Istorice.
-
România 43
Aviz favorabil pentru proiectele de lege
care prevăd o reprezentare mai bună în Parlamentul României pentru cetățenii români din
afara granițelor țării.
-
Viorica Dăncilă: Trebuie să convingem românii să se întoarcă în ţară
Prim-ministrul Viorica Dăncilă a declarat sâmbătă că România se confruntă cu problema forţei de muncă, în special cea calificată, şi a afirmat că este important ca românii plecaţi în străinătate să fie aduşi acasă.
“Avem o problemă legată de forţa de muncă. Am dat un act normativ pentru a avea mai multă forţă de muncă în România. Avem nevoie de forţă de muncă calificată, de aceea am introdus şi învăţământul dual, pentru avea calificarea necesară. (…) Este important pentru noi să aducem românii acasă şi cred că acest lucru l-am reuşit în domeniu medical. Mă refer la medici, unde am crescut salariile la 3-4.000 de euro, salarii destul de mari şi nu numai că nu au mai plecat medici, dar (…) o parte din medici s-au reîntors în România”, a spus premierul. Ea a adăugat că, pentru a rezolva problema forţei de muncă în domeniul medical, a fost crescut numărul medicilor rezidenţi.
“Un alt act normativ pe care l-am aprobat chiar săptămâna trecută este legat de medicii rezidenţi, unde am crescut de la 4.000 de locuri la 5.415 locuri”, a mai spus Dăncilă. Potrivit acesteia, creşterea nivelului de trai şi a salariilor îi poate convinge pe o parte din românii plecaţi să se întoarcă acasă.
-
Jurnal românesc – 26.12.2017
România are câteva milioane de ambasadori de ţară, românii care au plecat în străinătate. Chiar dacă trăiesc peste hotare, românii rămân fideli produselor care le amintesc de ţara lor şi le recomandă prietenilor lor din străinătate, informează StartupCafe. 91% dintre românii de peste graniţe folosesc produse româneşti în ţara de adopţie, fie că le achiziţionează de la magazine cu specific românesc (76% dintre cei ce le folosesc), fie că le aduc direct din România (43%), potrivit unui studiu efectuat de MKOR Consulting. 61% dintre românii aflaţi peste graniţe recomandă prietenilor lor din străinătate produsele româneşti. O parte dintre aceştia îşi procură produsele româneşti chiar de la hypermarket-urile din zonă (18%) sau din magazine on-line (14%). Găsirea unor mărci româneşti în străinătate reprezintă pentru românii din diaspora un prilej de mândrie (67%) şi de bucurie (59%). Cea mai mare parte (88%) a celor care au plecat peste hotare au întâlnit mărci de produse româneşti în ţara în care se află, în special în magazinele cu specific românesc (75% dintre ei) şi în hipermarketuri (48%).
Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a declarat că o statuie a lui Iancu Flondor, unul dintre artizanii unirii Bucovinei cu Regatul României, ar putea fi amplasată pe Aleea Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia. Flutur a spus că a avut recent o întâlnire cu autorităţi din regiunea Cernăuţi şi cu Eleonora Moldovan, consulul general al României în acest oraş, în cadrul căreia au avut loc discuţii cu privire la dorinţa românilor din zona Cernăuţi de a se implica în organizarea unor acţiuni comune care să vizeze evenimentele prilejuite de împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire. Pe de altă parte, Gheorghe Flutur a precizat că, tot împreună cu românii din Ucraina, se doreşte organizarea unei acţiuni pentru refacerea şi reabilitarea mormintelor personalităţilor româneşti din cimitirul vechi din Cernăuţi. Aici se găsesc mormintele unor importanţi scriitori, academicieni sau mitropoliţi, printre care I.G. Sbiera, Aron Pumnul, Vladimir Repta sau Grigore Bostan.
Pentru o promovare cât mai bună a identităţii româneşti, precum şi din dorinţa de a fi cât mai aproape de comunităţile româneşti din afara graniţelor, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni premiază performanţele școlare şi sportive ale elevilor şi studenţilor români din ţară şi din străinătate. În acest sens, se va extinde publicul-ţintă al Programului Campionii României în şcoală, liceu şi universitate”, lansat de Ministerul Tineretului şi Sportului şi la elevii şi studenţii din diaspora care au obţinut performanţe deosebite, prin realizarea unui parteneriat MRP – MTS, sub egida motto-ului Campioni Români în Diaspora”. Ministerul pentru Românii de Pretutindeni îi invită pe toţi românii din diaspora să trimită la adresa comunicare@mprp.gov.ro numele elevilor şi studenţilor din comunităţile româneşti din străinătate care practică sporturi de performanţă sau au rezultate deosebite la învăţătură. Astfel, se va putea alcătui baza de date necesară demarării programului. Mai multe detalii găsiţi pe www.campioniiromaniei.com.
-
Jurnal românesc – 18.04.2017
Guvernul român a pregătit o ordonanţă de urgenţă pentru a prelungi perioada în care cei care nu au acumulat suficienţi ani de vechime pentru a primi pensie de la stat să îşi poată plăti asigurările sociale pentru anii în care nu au cotizat. Măsura a fost luată în urma numeroaselor solicitări venite din partea românilor din ţară şi din străinătate, care nu pot plăti aceste contribuţii. Iniţiativa îi aparţine deputatului PMP de diaspora Constantin Codreanu, care a prezentat un proiect de lege pentru corectarea acestei inechităţi între cetăţeni. În opinia sa, o lege limitativă care nu permite accesul tuturor românilor la măsurile instituite de aceasta, prin obligaţia de a avea un domiciliu sau o reşedinţă în ţară, descurajează demersurile cetăţenilor români de a contribui la fondul public de pensii în ţară, respectiv intenţia acestora de a reveni sau de a se stabili în viitor în România, aducând o atingere indirectă libertăţii acestora de a-şi stabili domiciliul în afara ţării. Data limită de aplicare a legii era 27 aprilie, dar având în vedere avalanşa de cereri, data va fi prelungită prin ordonanţă de urgenţă până în luna decembrie, încă 8 luni. Până la data de 10 martie au fost încheiate peste 11 mii de contracte de asigurare socială, pentru care s-au achitat contribuţii de asigurări sociale în valoare totală de 59 milioane de lei, aşa cum reiese din evidenţele Casei Naţionale de Pensii Publice. Cine doreşte asigurarea pentru perioada maximă, numai pentru ultimii cinci ani, va trebui să achite în jur de 15.000 de lei, aproximativ 3.330 euro. Cât priveşte plata efectivă a contribuţiei la pensii, aceasta se poate face fie într-o singură tranşă, fie în tranşe lunare.
Ambasada României la Madrid organizează vineri, 21 aprilie, la sediul său, o întâlnire cu profeşioniştii români din Spania. Potrivit http://madrid.mae.ro, există un potenţial extraordinar al experţilor românilor din diverse domenii din Spania — medicină, educaţie, drept, cultură, traduceri, IT&C, inginerie etc. — de a avea un impact pozitiv asupra situaţiei proprii şi asupra situaţiei celorlalţi români — atât din Spania, cât şi din România. Acest potenţial este încă insuficient folosit, iar unul dintre motivele principale este nivelul redus al contactelor dintre elitele româneşti din Spania. În prima parte a acestui eveniment, care vizează o mai mare apropiere între profesioniştii români din Spania, sunt programate câteva scurte prezentări ale unor experţi despre ce înseamnă să fii român în domenii de înaltă calificare din Spania, despre parcursul propriu în această ţară şi despre viitorul comunităţii româneşti de aici. Prezentările vor fi urmate de o recepţie şi de discuţii libere între participanţi, pentru o mai bună cunoaştere şi stabilirea unor legături directe.
Aproximativ 61% dintre muncitorii români şi bulgari care se află în Marea Britanie lucrează peste 40 de ore pe săptămână, comparativ cu 32% în cazul lucrătorilor britanici – a anunţat Oficiul Naţional de Statistică (ONS), potrivit BBC. Migranţii din UE sunt probabil supracalificaţi pentru slujbele pe care le fac şi tind să lucreze mai multe ore decât media, se mai arată în raportul ONS. Potrivit acestuia, unul din şapte angajaţi (14%) în retail, comerţul cu ridicata, sectorul hotelurilor şi restaurantelor este migrant internaţional, iar 64% dintre aceştia vin din UE. Guvernul de la Londra intenţionează să schimbe modul în care este gestionată migraţia după ce Marea Britanie va ieşi din UE (Brexit). Încă nu s-a stabilit modelul care va fi adoptat după ce nu se va mai aplica acordul de liberă circulaţie în interiorul UE, dar autorităţile britanice s-au angajat să-i atragă în continuare în Regatul Unit pe lucrătorii “cei mai buni şi mai strălucitori”.
-
Andreea Păstîrnac, noul ministru pentru Românii de Pretutindeni
Andreea Păstârnac a preluat mandatul de ministru pentru Românii de Pretutindeni. Membra cabinetului Grindeanu s-a întâlnit, joi, cu fostul ministru delegat, Maria Ligor, cu care a discutat despre prioritățile românilor din afară pe perioada actualului mandat.
Continuarea proiectelor pentru românii din străinătate
În cadrul întâlnirii, Maria Ligor a trecut în revistă activitățile derulate anul trecut, în sprjinul românilor din afara granițelor. De asemenea, Andreea Păstîrnac și Maria Ligor au dialogat pe tema proiectelor strategice pentru românii de pretutindeni, dar și despre continuarea programelor de susține a identității românilor din străinătate.
Născută la 24 septembrie 1967 (Brașov), Andrea Păstărnac, ministrul pentru Românii de Pretutindeni, activează în diplomație din 1993 când a devenit ataşat la Direcţia Relaţii cu Românii din Afara Graniţelor, Direcţia Orientul Apropiat. Între 2006 și 2011, a fost ambasador al României în Cipru, iar în septembrie 2013 a fost numită ambasador al României în Israel, stat în care PSD a câștigat alegerile parlamentare din 2016.
Sursa: Agerpres
-
Jurnal românesc – 20.12.2016
“Vrem să facem politica celor care au plecat să muncească în străinătate. Ei sunt creditorii cei mai importanţi ai României, sunt cei care au ajutat România să treacă prin criza financiară, nu tăierile de salarii din acea perioadă au fost cele care au ajutat economia, ci banii pe care i-au trimis acasă aceşti oameni lună de lună, muncind din greu şi uneori în condiţii umilitoare. Ministerul Românilor de Pretutindeni trebuie să aibă un buget care să sprijine educaţia în limba română, dar şi o viaţă comunitară şi spirituală consistentă”, se arată în capitolul Politica PSD, făcut public pe pagina de web a partidului castigator al alegerilor parlamentare din 11 decembrie. Încă din 2002, zeci de organizaţii ale românilor de pretutindeni au cerut înfiinţarea unui Minister al Românilor de Pretutindeni. Numărul de peste 10 milioane al românilor de dincolo de frontierele României şi problematica extrem de complexă justifică această cerere.
Deşi au fost mai mulţi candidaţi din Republica Moldova care au fost prezenţi pe listele electorale la alegerile parlamentare din România, doar 2 au reuşit să intre în Parlament. Constantin Codreanu de la Partidul Mişcarea Populară (PMP) a devenit deputat din partea diasporei în Camera Deputaţilor. Ion Hadârcă, reprezentând Alianţa Liberalilor şi Democraţilor din România (ALDE) a devenit senator din partea judeţului Vaslui în Senatul României. Ion Hadârcă este liderul Partidului Liberal Reformator din Republica Moldova.
Actualul executiv vrea ca decizia finală pentru cumpărarea operei de artă “Cuminţenia pământului” să fie luată de noul parlament şi le cere proprietarilor sculpturii o nouă amânare. Luni, reprezentanţii guvernului s-au întâlnit cu proprietarii operei “Cuminţenia pământului” pentru a le prezenta situaţia. Între timp, unii dintre cei care au făcut donaţii şi-au cerut banii înapoi, iar după cum a declarat ministrul culturii, Corina Şuteu, se pregăteşte deja o hotărâre de guvern prin care să se găsească o modalitate de a returna sumele primite. Ea a subliniat că actualul executiv îşi doreşte în continuare achiziţionarea operei Cuminţenia pământului.
Au început înscrierile pentru Selecţia Naţională a Concursului Eurovision 2017, anunţă TVR, care, în premieră, va difuza în exclusivitate preselecţia, iar juriul va decide cei 15 semifinalişti într-un show televizat. Compozitorii care doresc să înscrie piese pentru Selecţia Naţională a Eurovision o pot face până pe 22 ianuarie 2017. Pentru prima dată în istoria participării României la Eurovision, juriul va decide semifinaliştii Selecţiei Naţionale într-un show televizat. Artiştii vor interpreta piesele în studiourile TVR, în faţa juriului şi a invitaţilor. Numele celor 15 semifinalişti ai Selecţiei Naţionale 2017 vor fi anunţate în luna februarie, când preselecţia va fi difuzată în exclusivitate la TVR, într-un show inedit. Semifinala Selecţiei va avea loc duminică, 26 februarie 2017, iar finala pe 5 martie. Câştigătorul Selecţiei Naţionale va fi desemnat exclusiv de public, prin televot.
Două şcoli de vară destinate membrilor comunităţii de saşi şi şvabi originari din România vor fi organizate în cursul anului viitor, potrivit unui concept prezentat Guvernului de către ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni şi dezvoltat în colaborare cu Ministerul Culturii, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, Ministerul Tineretului şi Sportului, precum şi în baza consultărilor cu Asociaţia Saşilor Transilvăneni din Germania şi cu Asociaţia Şvabilor Bănăţeni din Germania. Proiectul vine în sprijinul comunităţii de saşi şi şvabi plecaţi din România, prin facilitarea legăturii cu ţara şi promovarea în rândul generaţiilor tinere a moştenirii culturale specifice ca parte a comunităţii multietnice din Transilvania. Prima ediţie va avea loc în vara anului 2017 şi va dura 12 zile.
-
Românii din străinătate: Facilitate pentru achitarea taxelor și impozitelor
Românii din străinătate pot plăti online, de la 1 decembrie, taxele și impozitele
Taxele și impozitele pot fi plătite online
Românii din străinătate pot plăti online, de la 1 decembrie, taxele și impozitele, inclusiv cu un card emis de o bancă din afara României, prin platforma ghiseul.ro, a anunțat la Alba Iulia, în cadrul unei conferințe RePatriot, ministrul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională, Delia Popescu.
“Facilitatea înseamnă că putem să creăm un mediu online, deci nu ne mai deplasăm de acasă, ne putem crea user-ul și parola, cu care avem acces la facilitățile tehnice expuse de către platforma ghiseul.ro. Putem să facem acest lucru pe baza cardului bancar emis atât pe teritoriul României, cât și pe teritoriul din afara României, deci cu un card bancar emis de o bancă din afara României”, a declarat ministrul Comunicațiilor.
Autorizații și avize online
Ministrul a amintit și de o altă soluție informatică prin care se facilitează relaționarea românilor de pretutindeni cu statul, o platformă prin care românii pot să solicite obținerea unor autorizații și avize online, acestea fiind emise în același mod.
Ghid pentru reîntoarcere
Demnitarul a făcut referire și la faptul că Ministerul de Externe a finalizat un ghid de reîntoarcere pentru românii care doresc să se întoarcă în țară. Ministrul a subliniat că Guvernul realizează importanța majoră pe care o are diaspora pentru România.
Digitalizarea, o soluție de repatriere
“Digitalizarea, cred cu convingere că poate reprezenta o soluție de repatriere. De ce zic asta: pentru că vom putea munci din România pentru firme din afara României, nu vom mai fi nevoiți să ne părăsim țara pentru a avea job-uri mai bine plătite. Practic, birourile open space vor deveni birouri fără limite și fără granițe statale, a mai spus ministrul Delia Popescu.
-
Jurnal românesc – 27.07.2016 UPDATE
În România, nu sunt motive pentru ridicarea nivelului de alertă de securitate, a declarat şeful statului, Klaus Iohannis, după şedinţa Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. La rându-i, Serviciul Român de Informaţii a precizat că nivelul actual, de albastru “precaut”, înseamnă că datele disponibile şi evenimentele recente indică un risc scăzut de producere a unui atentat terorist. Punctele de vedere au fost exprimate pe fondul recentelor atacuri din Germania şi Franţa.
Guvernul de la Bucureşti va lansa în dezbatere publică, până la mijlocul lunii august, un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea prevederilor votului prin corespondenta, introdus pentru românii din străinătate, a anunţat premierul Dacian Cioloş. Anterior, Partidul Naţional Liberal a solicitat Executivului să adopte măsuri de facilitare a votului în străinătate. Liberalii vor ca numărul de secţii de votare să fie cel puţin egal cu cel de la turul doi al alegerilor prezidenţiale din 2014, iar cererile de înscriere din partea românilor din străinătate care vor să se înfiinţeze o secţie de votare sau să voteze prin corespondenţă să poată fi transmise prin poşta electronică. Potrivit Autorităţii Electorale Permanente, până pe 25 iulie au fost validate peste 3.600 de cereri de înscriere în Registrul electoral, depuse de alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.
Copreşedinţii ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu şi Daniel Constantin, propun organizarea de alegeri anticipate, pentru că ambele variante oferite de Executiv pentru parlamentare, 4 sau 11 decembrie, ar fi nepotrivite. Cei doi consideră că sărbătorile de la începutul lunii decembrie şi posibila vreme rea pot duce la o participare redusă la vot. ALDE propune ca legislativele să fie organizate în octombrie sau noiembrie.
România va deţine preşedinţia semestrială a UE în perioada ianuarie – iunie 2019, cu şase luni mai devreme decât fusese programat iniţial. Consiliul UE a decis ca întreg programul să fie devansat cu jumătate de an, după ce, din cauza Brexitului, Londra a renunţat la preşedinţia pe care trebuia să o preia în iulie anul viitor. Premierul britanic, Theresa May, a spus că Guvernul de la Londra va fi ocupat, în acea perioadă, cu negocierea termenilor pe baza cărora Regatul va părăsi blocul comunitar. Astfel, se va sări peste Marea Britanie şi în locul său va urma Estonia. Pentru prima oară, în ordinea preşedinţiilor prin rotaţie a fost introdusă şi Croaţia, care a aderat la UE în 2013.
Ministerul Finanţelor Publice şi Departamentul Românilor de Pretutindeni au lansat un ghid online interactiv, care oferă informaţii legate de plata şi declararea taxelor si impozitelor. În afara obligaţiilor fiscale, au fost trecute detalii despre situaţiile în care se plătesc contribuţiile pentru asigurările sociale şi de sănătate. De asemenea, sunt aduse clarificări şi pentru cazurile în care cetăţenii români şi-au păstrat sau nu reşedinţa fiscală în ţară. Ghidul este un pas important pentru îmbunătăţirea relaţiei stat-contribuabil, a apreciat ministrul de Finanţe, Anca Dragu. Ghidul online interactiv poate fi consultat pe site-urile si pe paginile de Facebook ale Ministerului Finanţelor Publice şi Departamentului Românilor de Pretutindeni.
-
Titluri de călătorie pentru românii din străinătate
Guvernul a adoptat, miercuri, o Hotărâre care stabilește conținutul, forma și dimensiunea titlurilor de călătorie eliberate de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României. Aceste titluri se eliberează pentru cetățenii români aflați în străinătate care nu mai posedă un document de călătorie valabil, pentru ca titularul să-și poată continua călătoria, a-şi reglementa șederea ori a se întoarce în țară.
De asemenea, se eliberează titluri de călătorie pentru străinii care beneficiază de statutul de refugiat sau de protecție subsidiară acordată de România și pentru membrii de familie ai acestora pentru care s-a solicitat reunificarea familiei, precum și pentru apatrizii cu drept de ședere pe termen lung pe teritoriul României.
Pentru eliberarea tuturor tipurilor de titluri de călătorie, misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României percep taxe consulare, conform legii.
Comunicat al Guvernului României
