Reprezentanţii
Ucrainei au propus să se studieze 80 la sută în limba română la clasele 1-4, un
procent de 65-75 la sută la clasele 5-6, 50-70 la sută la clasele 7-9 şi la
clasele 10-12 un procent de 20-30 la sută, a anunţat Liviu Pop. El a precizat că partea
română a propus procente mai mari şi în acest moment există o negociere în
acest sens.În cadrul întrevederii recente de la Kiev
cu omologul său ucrainean, Lilia Grinevich, oficialul român a cerut explicaţii
cu privire la modul în care autorităţile ucrainene văd implementarea noii legi
a educaţiei fără a afecta implicit învăţământul în limba română. Ministrul Pop
si-a arătat dezamăgirea că dialogul şi consultările cu reprezentanţii
minorităţii române din Ucraina nu s-au concretizat în prevederi care să asigure
un învăţământ de calitate în limba maternă. România, faţă de Ucraina, respectă
dreptul minorităţilor naţionale la educaţie în limba maternă, a amintit Liviu
Pop.
Pe de altă parte, deputaţii PMP Eugen Tomac şi Constantin Codreanu au
transmis o scrisoare Înaltului Comisar pentru Minorităţi Naţionale al OSCE prin
care îi solicită intervenţia în privinţa rezolvării inechităţilor create de
Ucraina prin adoptarea noii Legi a învăţământului. În opinia lor, aceasta
conţine prevederi ce diminuează dreptul la învăţământ în limba maternă
pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale. Reamintim că preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a promulgat, luni,
controversata Lege a Educaţiei, care restricţionează predarea în limbile
minorităţilor naţionale. El a cerut Ministerului de Externe şi
Ministerului Educaţiei să iniţieze consultări cu partenerii europeni pe această
temă. România, Bulgaria, Ungaria şi
Grecia şi Rep. Moldova, care au importante minorităţi în Ucraina, au criticat
prevederile controversatei legi. Cei aproape 500 de mii de românii din Ucraina
formează a doua comunitate etnică din ţară, după cea a ruşilor.
O delegaţie a
Ministerului Apărării Naţionale de la Bucureşti a fost prezentă, vineri, la
ceremonia de reînhumare, în Cimitirul de Onoare Românesc de la Rossoşka,
regiunea Volgograd, a 345 de militari români căzuţi în luptele de la
Stalingrad, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. La activitate au
participat, din partea Parlamentului României, senatorul Titus Corlăţean şi
deputatul Bogdan-Ionel Rodeanu, precum şi reprezentanţi ai Secretariatului
General al Guvernului şi ai MAE. Reînhumarea în Cimitirul de Onoare Românesc a
rămăşiţelor celor care şi-au dat viaţa pe câmpul de bătălie este expresia
recunoştinţei faţă de eroii neamului şi, totodată, este o mângâiere pentru
rudele şi urmaşii acestora, precum şi pentru puţinii supravieţuitori ai acelor
evenimente cumplite’ se arată într-un mesaj transmis de şefului statului,
Klaus Iohannis. Necropola adăposteşte rămăşiţele pământeşti ale militarilor
români căzuţi la datorie, în urmă cu 75 de ani, în cea mai crâncenă bătălie a
secolului trecut – bătălia de la Stalingrad. Până în prezent, Oficiul Naţional
pentru Cultul Eroilor a identificat mormintele a 4.361 militari români morţi în
luptele de la Stalingrad şi înhumaţi în 65 de cimitire de campanie.
După mai bine de zece ani, pe Aeroportul Otopeni de la Bucureşti revin,
de vara viitoare, cursele transatlantice. Compania aeriană Air Canada – una dintre cele mai prestigioase din lume – va opera,
din iunie 2018, zboruri directe de la Bucureşti spre principalele aeroporturi
ale Canadei: Montreal şi Toronto. Vor fi câte patru curse săptămânale
dus-întors. Pe de altă parte, compania Tarom va relua de la
sfârşitul lunii octombrie cursele aeriene internaţionale pe ruta Iaşi – München
şi retur cu două curse pe săptămână. Preluarea acestei curse a fost posibilă
după ce, în această vară, flota Tarom
a revenit la 23 de aeronave