Radio România Internațional

Tag: RRC

  • Concursul internațional “George Enescu” 2024, în direct la Radio România Muzical

    Concursul internațional “George Enescu” 2024, în direct la Radio România Muzical

    Concertul de deschidere din 31 august de la Ateneul Român, cele trei finale cu orchestra, precum și 5 recitaluri susținute de membri ai juriilor și laureați ai edițiilor precedente, concertul de închidere din 27 septembrie, vor fi transmise live de Radio România Muzical, care continuă astfel colaborarea cu o tradiție de 66 ani care există între concursul George Enescu și corporația publică Radio România.

    De asemenea, semifinalele de la cele trei secțiuni ale concursului – violoncel, vioară și pian – , precum și recitalul din 15 septembrie, vor fi înregistrate și retransmise ulterior, începând cu luna octombrie 2024.

    Concertele de deschidere și închidere ale concursului pot fi ascultate și la Radio România Cultural.

    La propunerea Radio România Muzical, concertul de deschidere a Concursului George Enescu 2024 este și parte a Stagiunii de vară Euroradio, unul dintre cele mai importante proiecte din cadrul EBU (European Broascasting Union), reunind concerte și recitaluri derulate la cele mai importante festivaluri europene. De asemenea, parte a Stagiunii de vară EBU este și recitalul susținut de Liviu Prunaru și Valentin Șerban pe 13 septembrie la Ateneul Român.

    Editura Casa Radio lansează pe parcursul derulării Concursului internațional George Enescu un album semnat de violonistul Valentin Șerban și pianista Daria Tudor, în colecția “Moștenitorii României muzicale” propusă de Radio România Muzical. Înregistrările au fost realizate în vara anului 2023 la Sala Radio, Valentin Șerban, câștigător al premiului I la Concursului Enescu 2020-2021, primind această propunere ca urmare a distincției obținute.

    În 2023, proiectul Radio România Muzical “Moștenitorii României muzicale” a reunit recitaluri susținute de laureați români ai Concursului George Enescu, evenimente organizate în colaborare ca Artexim, parte a strategiei postului public de radio de promovare a talentelor românești autentice din domeniul muzicii culte. În această serie au evoluat violonistul Valentin Șerban și pianista Daria Tudor la Sala Radio (12 februarie 2023), pianistul George Todică la Ateneul Român (13 mai 2023), violonista Maria Marica și pianista Daria Tudor la Ateneul Român (15 noiembrie 2023)

    Programul complet al transmisiunilor directe de la Radio România Muzical:

    Sâmbătă, 31 august, ora 18.00

    Concertul de deschidere a Concursului Internaţional « George Enescu », 2024. Realizator Anca Ioana Andriescu. În direct de la Ateneul Român, concertul susținut de Orchestra Națională Radio, dirijoare Delyana Lazarova. Soliști : violonista Marica Marica, violoncelistul Benjamin Kruithof și pianista Alexandra Segal (câștigătorii Concursului George Enescu 2022). În program : Shin Kim – Simfonia nr. 1 “Consolations”, Paul Constatinescu – Triplul concert pentru vioară, violoncel, pian și orchestră, George Enescu – Poema română op. 1

    4 septembrie, ora 19.00

    Recitalul susținut de violoncelistul David Geringas și pianistul Mihail Mordvinov. Realizator Jeanine Costache. Jean Sibelius – Malinconia op. 20, Edvard Grieg – Sonata op. 36 în la minor și 3 piese din Suita “Peer Gynt”, Alfred Schnittke – Epilogue for violoncel, pian și bandă din baletul “Peer Gynt”

    6 septembrie, ora 19.00

    Recitalul susținut de violonistul Dmitri Sitkovetsky, violoncelistul Valentin Răduțiu și pianistul Lukas Geniusas. Realizator Marina Nedelcu. În program: Franz Schubert – Sonata D 821 în la minor “Arpeggione”, Sonata D 574 în la major pentru vioară și pian, Trio nr. 1 op. 99 în si bemol major

    10 septembrie, ora 18.00

    Concursul Internațional “George Enescu”, 2024 – finala secțiunii violoncel. Cu participarea Orchestrei Naționale Radio, dirijor Jonathan Bloxham. Comentează Laura Ana Mânzat

    13 septembrie, ora 19.00

    Recitalul susținut de violoniștii Liviu Prunaru și Valentin Șerban. Comentează Irina Cristina Vasilescu. Charles-Auguste de Bériot – Grand Duo nr.1 pentru două viori, Grażyna Bacewicz – Suită pentru două viori,
    Eugène Ysaÿe – Sonata în la minor pentru două viori op. postum

    16 septembrie, ora 18.00

    Concursul Internațional “George Enescu” 2024. Finala secțiunii vioară. Cu participarea Orchestrei Filarmonicii “George Enescu”, dirijor Alan Buribayev. Realizator Monica Isăcescu Lup

    19 septembrie, ora 19.00

    Recitalul susținut de pianista Lilya Zilberstein. Comentează Petre Fugaciu. Maurice Ravel – Valsuri nobile și sentimentale, Ernest Chausson – Quelques danses op. 26, Carl Czerny – Introducere, variațiuni Briante și rondeau de chasse op. 202, Serghei Rahmaninov – 13 preludii op. 32

    21 septembrie, ora 19.00

    Recitalul susținut de pianistul Simon Trpceski. Comentează Laura Mânzat. Frederic Chopin – Mazurcile op. 24, Edvard Grieg – Suita Holberg op. 40, Joseph Haydn – Sonata în do minor, Serghei Prokofiev – Sonata nr. 7 op. 83 în si bemol major

    22 septembrie, ora 18.00

    Concursul Internațional “George Enescu” 2024 – finala secțiunii Pian. Realizator Ştefan Costache. Cu participarea Orchestrei Filarmonicii George Enescu. Dirijor Christian Reif

    27 septembrie, ora 18.00

    Concertul de închidere a Concursului George Enescu 2024. Realizator Irina Cristina Vasilescu. În direct de la Ateneul Român, concertul susținut de dirijorul Cristian Măcelaru și participanții la masterclassul de dirijat, la pupitrul Orchestrei Române de Tineret

     

     

     

  • RRC: Horia-Roman Patapievici prezintă “Discurile Monicăi”

    RRC: Horia-Roman Patapievici prezintă “Discurile Monicăi”

    Colecția de emisiuni Discurile Monicăi, cu introduceri de Horia-Roman Patapievici, în cadrul cărora vor fi difuzate cele mai iubite partituri ale Monicăi Lovinescu despre care a scris în jurnalele sale, va fi difuzată în perioada 13-17 noiembrie, de la ora 13:00, la Radio România Cultural.

    Comentând fragmentele de jurnal în care este amintită câte o preferință muzicală sau preferințele pentru un interpret ale cuplului Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, punând aceste audiții în contextul unor întâmplări dramatice, uneori, din viața celor doi, dar și punându-le în acord cu filosofia lor de viață, Horia-Roman Patapievici ne oferă o cheie de citire și de ascultare a acestora, în memoria lor.

    Muzica era nelipsită din viața celor doi, iar Monteverdi pare să fi fost compozitorul lor magic. Dacă, pe de o parte, cuvintele scrise, emisiunile de radio, cărțile acestor intelectuali de elită vorbesc despre firea lor, despre trăsăturile lor de caracter, dar într-un mod pe care ei înșiși au decis să îl împărtășească lumii, pe de altă parte, muzica ne poate dezvălui cealaltă fațetă a personalității lor:

    Comparând interpretările, m-am gândit că există o modalitate de a spune care era sensibilitatea Monicăi Lovinescu. Era o sensibilitate care îmbina două lucruri care nu stau împreună. Este o afectivitate sentimentală, vulcanic-sentimentală, și o austeritate, un tip de discreție, un tip de reținere, care ea, aceasta din urmă, era foarte vizibilă în relațiile cu Monica Lovinescu. Era un exemplu de discreție, de rezervă și de stăpânire de sine. Îți venea să spui că este prototipul clasic al sensibilității. Dar ce se vede din opțiunile muzicale este această vulcanică emoționalitate. – spune Horia-Roman Patapievici.

    El însuși meloman, Horia-Roman Patapievici remarcă, cu deosebită finețe intelectuală, cu un mare respect pentru memoria Monicăi Lovinescu și a lui Virgil Ierunca, trecând prin filtrul propriilor obișnuințe de ascultare, că muzica are un rol absolut aparte, esențial în viața lor, la care se raportau în primul rând sufletește, dar în egală măsură intelectual:

    Muzica era, îmi vine să spun, o artă. Dar, nu! Era un raport cu ceea ce este esențial, cu misterul vieții noastre, cu ceea ce e mai profund în noi. Era un raport pe care Monica Lovinescu și Virgil Ierunca îl întrețineau constant. Era un cult al muzicii. Aveau o discotecă, la început pe vinil, după aceea pe CD. Și-au trecut aproape toată discoteca pe CD-uri, de pe vinil, pentru că erau interpretări la care țineau foarte mult. Și în pasajele selectate, în care Monica Lovinescu se referă la anumite piese muzicale, interpretarea este indicată în mod explicit. E legată, emoția pe care o consemnează, de acea interpretare și nu de alta…

    Colecția de emisiuni Discurile Monicăi poate fi ascultată deja online, pe site-ul radioromaniacultural.ro.

    Proiectul Centenar Monica Lovinescu, vocea demnității este întregit de colecția de emisiuni Martor și cu o selecție din emisiunile realizate de Monica Lovinescu la Radio Europa Liberă. De asemenea, cuprinde o serie de interviuri-document cu Monica Lovinescu, realizate, după căderea regimului comunist, de Anca Mateescu.

    Toate acestea sunt disponibile, de asemenea, într-un dosar special pe site-ul radioromaniacultural.ro:

    https://www.radioromaniacultural.ro/centenar-monica-lovinescu/.

  • RRC însoțește publicul expoziției „Brâncuși” de la Timişoara

    RRC însoțește publicul expoziției „Brâncuși” de la Timişoara

    Radio România Cultural se alătură celui mai așteptat eveniment al acestei toamne la Timișoara și asigură ghidajul audio al expoziției Brâncuși: surse românești și perspective universale”.



    Publicul care va vizita expoziția poate scana QR Code-urile afișate în sălile Muzeului Național de Artă din Timișoara, pentru a intra în atmosfera fiecărui spațiu care găzduiește operele lui Constantin Brâncuși.




    Audio-ghidul produs de Radio România Cultural pentru publicul expoziției este bilingv, iar lectura textelor scrise de Daria Ghiu este făcută de Florin Piersic Jr., în limba română, și de Ana Ularu, în limba engleză.




    Publicul Radio România Cultural va putea găsi toate aceste programe într-un dosar special, intitulat “Brâncuși, infinitul Europei”, pe site-ul postului.




    Deschisă la Timișoara în perioada 30 septembrie 2023 — 28 ianuarie 2024, în contextul Timișoara 2023 — Capitală Europeană a Culturii, această expoziție reprezintă o revenire simbolică a lui Constantin Brâncuși în țara de origine și poate fi privită ca un prim pas spre o reevaluare globală a moștenirii sale artistice.




    Organizată de Muzeul Național de Artă din Timișoara, Fundația Art Encounters și Institutul Francez din România, finanțată de Consiliul Județean Timiș, expoziția va aduce în atenția publicului diferite etape ale parcursului artistic al lui Brâncuși, plasându-l pentru prima oară pe marele artist într-un context românesc.



    Curatoriată de Doina Lemny, după o scenografie de Attila Kim, expoziția Brâncuși: surse românești și perspective universale” își propune să ilustreze particularitatea unui artist care a schimbat fața sculpturii moderne.


  • Piesa “Anii 60”, de Ema Stere, a primit premiul BBC Audio Drama 2023

    Piesa “Anii 60”, de Ema Stere, a primit premiul BBC Audio Drama 2023

    Producţia Teatrului Național Radiofonic, Anii ’60, de Ema Stere, în regia artistică a lui Mihnea Chelaru, este câștigătoarea la BBC Audio Drama Awards 2023, la categoria Best European Drama

    Adaptarea radiofonică și regia artistică: Mihnea Chelariu

    În distribuție: Daniel Badale, Constantin Cojocaru, Gavril Pătru, Ioan Grosu, Coca Bloos, Rodica Mandache, Virginia Rogin, Petru Lupu, Gheorghe Arcudean, Violeta Berbiuc, Julieana Drăghici

    Asistent regie: Janina Dicu

    Înregistrări de teren: Bogdan Dumitrescu și Marius Țoghină

    Inginer de sunet: Mădălin Cristescu

    Regia muzicală: Andrei Miricescu

    Redactor: Oana Cristea Grigorescu

    Gala de decernare a premiilor a avut loc duminică (19 martie), la Canterbury, în Marea Britanie.

    Anii ’60 comentează naufragiul primei generații de tineri decuplați de la lumea liberă, în anii consolidării regimului comunist în România. Cei născuți la finalul Celui de-al Doilea Război Mondial aveau 20 de ani în anii ’60, iar în prezentul povestirii (și al ascultătorilor) au devenit niște epave umane, eșuate la căminul de bătrâni. Căminul ca miniatură a lumii românești surprinde relații interumane distorsionate, ierarhii de putere derizorii ce caracterizează o societate pentru care viața omului nu este o valoare în sine. O zi obișnuită în căminul de bătrâni e bulversată de o banală eroare, iar din haosul astfel născut iese la suprafață tragedia vieților confiscate de istorie. Valorile a două sisteme sociale, socialismul și capitalismul, sunt oglindite în eșecul existențial al personajelor. Opțiunea regizorului Mihnea Chelaru pentru o producție în sistem binaural e justificată de suprapunerea planurilor narative, de coexistența trecutului cu prezentul în mintea locatarilor căminului, remarcabil animați de înreaga distribuție. Anii ’60 revelează eșecul generațional al destinelor fără orizont, sufocate de regimul totalitar.

    Autoarea Ema Stere este realizatoarea emisiunii Vorba de cultură de la Radio România Cultural. Consacrată cu romanul Copiii lui Marcel (distins cu premiile Uniunii Scriitorilor din România 2021 și Sofia Nădejde pentru Literatura Scrisă de Femei 2020), scrie cu aceeași vervă și har proză scurtă. Povestirile Emei Stere au apărut de-a lungul anilor în paginile revistelor Iocan și Capital Cultural și au captat cititorii prin umorul tranșant, tonul caustic, dublat de precizia și bogăția observațiilor de detaliu ale scriiturii. În pofida suprafeței restrânse, proza scurtă a Emei Stere are adâncimea perspectivei, concentrate pe personaje și situații ce recompun fragmentar panorama spiritului autohton. Al. Ioan Cuza (2020), Mama ucide uriașul (2019), Jos comunismul! – joc de strategie şi RPG (2019) se numără printre creațiile adaptate radiofonic sau scrise direct ca scenarii pentru Teatrul Național Radiofonic, iar Anii ’60 (2022) e cea mai recentă montare la Teatrul Național Radiofonic a prozei scurte a Emei Stere.

    Începând cu 2012, Premiile BBC Audio Drama recompensează anual originalitatea și calitatea remarcabilă a spectacolului radiofonic britanic, difuzat on air și online, și pe artiștii implicați în producția genului. O nouă categorie înființată în anul 2019, Best European Drama, pune în valoare rolul radiourilor publice europene în cultivarea și dezvoltarea audio drama și coagulează comunitatea internațională a artiștilor producători de teatru radiofonic în jurul valorilor profesionale. Anul acesta BBC sărbătorește centenarul teatrului radiofonic britanic, care a însoțit ascultătorii și a alimentat încrederea în valorile culturii în vremuri mai blânde sau mai grele, iar premiile din acest an sunt dedicate creativității echipelor implicate în producția acestei forme autonome de teatru.

  • Fête de la radio roumaine

    Fête de la radio roumaine

    Ce fut le 1er
    novembre 1928 qu’a été diffusée la première émission de la Société de diffusion
    radiotéléphonique, comme s’appelait à l’époque le service publique de radiodiffusion. Transformé ensuite en
    service public autonome d’intérêt national et indépendant, la radio a diffusé
    dès la fin des années ’20 la première émission de théâtre radiophonique, la
    première émission pour les enfants, la première transmission en direct depuis
    l’Opéra roumain, ainsi que la première transmission sportive. A présent la Société Roumaine de
    Radiodiffusion compte trois chaines nationales : Radio Roumanie
    Actualités, Radio Roumanie Culture et l’Antenne des villages. S’y ajoutent Radio
    Roumanie International 1 en langue roumaine et dialecte aroumain et Radio
    Roumanie Internationale 2 (qui émet en 11 langues étrangères).

    Au niveau
    régional, la radio roumaine compte plusieurs antennes locales: București FM,
    Brașov FM, Radio Cluj, Radio Constanța, Radio Craiova, Radio Iași, Radio
    Reșița, Radio Timișoara et Radio Târgu Mureș mais aussi une chaine dédiée
    exclusivement à la musique classique Radio Roumanie Musique. Mentionnons aussi
    la chaine Radio3Net, dont les émissions sont disponibles sur Internet.

    La SRR
    dispose aussi de sa propre agence de presse – RADOR, de sa maison d’éditions – Casa
    Radio, et organise les salons du livre Gaudeamus. Egalement au portefeuille de
    la radio roumaine figurent aussi ses orchestres : l’Orchestre National de la
    Radio, la Chorale de la Radio, la Chorale d’enfants de la Radio, l’Orchestre de
    Chambre Radio, le Big Band, l’Orchestre de musique traditionnelle roumaine et
    le quartette « Voces ». Afin de reconnaitre l’important rôle de la
    radio roumaine, le Parlement de Roumanie a déclaré en 2019 le 1er
    novembre journée national de la radio célébrée cette année aussi par des
    événements et des programmes spéciaux.

  • Gala Premiilor Radio România Cultural se vede la TVR 3

    Gala Premiilor Radio România Cultural se vede la TVR 3

    TVR 3 va difuza, duminică 15 mai, înregistrarea Galei Premiilor Radio România Cultural, ediția a XXI-a.

    RRC a premiat în 18 aprilie, pe scena Teatrului Odeon, cele mai importante reușite din domeniile: proză, poezie, teatru, film, arte vizuale, știință, muzică și educație. În cadrul Galei au fost acordate, de asmenea, trei premii speciale și un premiu de excelență pentru recunoașterea reușitelor și evenimentelor extraodinare din perioada pandemiei.

    Moment deosebit de aşteptat de lumea culturală, evenimentul s-a bucurat de prezenţa multor personalităţi ale lumii culturale şi artistice, a Ministrului Culturii, Lucian Romașcanu, a Preşedintelui Director General al Radio România, Răzvan Ioan Dincă, a jurnaliştilor și criticilor, dar şi a unui numeros public ce a umplut sala Teatrului Odeon.

    Întregul spectacol, cu momentele emoționante de pe scenă, discursurile laureaților și recitalul susținut de Nicu Alifantis & Zan, va putea fi urmărit la TVR 3, în 15 mai, cu începere de la ora 18:30.

  • La radio publique roumaine face à la guerre en Ukraine

    La radio publique roumaine face à la guerre en Ukraine

    Dans l’actuel contexte international grave, généré par la guerre en Ukraine, la Radio publique roumaine s’engage à être une source principale d’informations importantes, vérifiées et diffusées en temps réel tant pour le public de Roumanie que pour celui du monde.

    Dès le premier jour du conflit russo-ukrainien, l’activité sur les ondes et en ligne de la Société roumaine de radiodiffusion prouve encore une fois la responsabilité de la Radio de réaliser sa mission et le respect accordé à tous les auditeurs de la chaîne publique.

    C’est justement dans le contexte humanitaire actuel qu’afin de faciliter l’accès des citoyens ukrainiens réfugiés en Roumanie ou qui transitent notre pays aux informations en langue ukrainienne que les antennes locales des régions frontalières de l’Ukraine – Radio Sighet, Radio Iaşi et Radio Constanţa, mais aussi l’antenne basée dans la capitale de la République de Moldova voisine, Radio Chişinău – diffusent trois bulletins informatifs en langue ukrainienne réalisées par Radio Roumanie Internationale. Ces journaux peuvent être écoutés à 9 h 00, 14 h 00 et 18 h 00 heure locale à Constanţa et Iaşi, à 6 h 00, 11 h 00 et 14 h 00 à Sighet et à 10 h 00, 15 h 00 et 20 h 00 à Chişinău. Radio Sighet propose du lundi au vendredi des émissions contenant des informations, des messages et des témoignages transmis par les ressortissants ukrainiens entrés sur le territoire de la Roumanie. S’y ajoutent des informations à l’intention des réfugiés insérées dans les programmes en langue ukrainienne des antennes régionales : Radio Cluj – tous les dimanches de 7 h 00 à 7 h 20, Radio Timișoara – également dimanche de 18 h 00 à 19 h 00, Radio Resița – les lundis, de 20 h 15 à 20 h 40 et Radio Iași – les jeudis de 20 h 30 à 21 h 00.

    Radio Roumanie Internationale propose sur ondes courtes, en livestream sur Internet et à la demande sur le site www.rri.ro ainsi que sur SoundCloud, 3 émissions en langue ukrainienne à 18 h 00, 20 h 00 et 22 h 00 heure de Bucarest ainsi que 26 minutes d’émission quotidienne ciblée sur les communautés roumaines d’Ukraine et les communautés ukrainiennes de Roumanie, une de ces émissions étant diffusée aussi par Radio Tchernivtsi.

    La Radio publique ukrainienne peut être écoutée en streaming live sur les sites de la Société roumaine de radiodiffusion et de l’agence de presse RADOR, http://www.srr.ro, http://rador.ro.

    Depuis jeudi, le 24 février, Radio România Actualități (Radio Roumanie Actualités), soit l’antenne nationale, peut être écoutée aussi sur ondes courtes, sur la fréquence 153 KHz .

    Sur sa page Facebook, Radio Roumanie Actualités suit en temps réel, 24 heures sur 24, l’évolution de la situation en Ukraine. Ce livestream vidéo est non seulement le résultat des efforts de Radio Roumanie Actualités, mais toutes les antennes régionales de la Société roumaine de radiodiffusion y contribuent. Depuis le début du conflit, la Radio publique a accru le nombre de correspondants locaux dans les zones frontalières de l’Ukraine et envoyé des journalistes à Tchernivtsi et Ismaïl. S’y ajoutent les correspondants de la Radio publique roumaine à Moscou, Rome, Tel Aviv, Paris, Londres, Valence, Barcelone et Helsinki.

    L’agence de presse RADOR suit constamment les événements et émet un flux d’informations issu de plus de 200 sources étrangères. RADOR a introduit sur son site www.rador.ro une section en anglais appelée « Romania for Ukraine », qui utilise les informations transmises par les postes régionaux. Les campagnes et les projets spéciaux de solidarité avec le peuple ukrainien de la Radio publique, lancées dès les premiers jours du conflit, ont immédiatement attiré l’attention internationale, étant reprises par les réseaux de l’Union européenne de radio-télévision (UER), de l’Union de radio-télévision Asie-Pacifique (ABU) et de l’Union radiophonique et télévisuelle internationale (URTI), pour toucher un public potentiel dans plus de 150 Etats d’Europe et de la région Asie – Pacifique.

    « Prière pour la paix » est un projet initié par Radio Roumanie Culture et repris par la majorité des institutions culturelles de Roumanie et de la République de Moldova – théâtres, opéras, philharmonies, musées, cinémas et librairies. Il s’agit d’un appel de la Radio publique roumaine à la solidarité, à l’empathie et à la compassion à l’égard de la tragédie de la guerre en Ukraine. Le message a été transmis par la poète Ana Blandiana, qui a récité un court fragment de la préface du livre « Les derniers témoins » de l’écrivaine née en Ukraine Svetlana Aleksievitch, lauréate du prix Nobel de littérature.

    « Stop à la guerre en Ukraine – Ode pour la paix », l’initiative de la chaîne Radio Roumanie Musique dans le cadre de laquelle plus de 50 radios de musique classique membres de l’Union européenne de radio-télévision ont diffusé intégralement ou des fragments la 9e symphonie par Beethoven. « Par le biais de l’initiative de la Radio publique roumaine d’avoir une transmission commune d’un nombre significatif de chaînes de musique classique, les organisations radio de l’UER prouvent à nouveau le pouvoir de la musique d’apporter réconfort, compassion et soutien. Construire une multitude de liens entre les gens, auditeurs de radio et musiciens du monde, est toujours à la base de nos valeurs en tant que service public », a déclaré Jean Philip De Tender, Directeur général adjoint et Directeur média de l’Union européenne de radio-télévision.« Solidaires avec l’Ukraine – ensemble pour les mères et les enfants » et « Radio Iaşi sur les fréquences de la solidarité » sont deux campagnes humanitaires de collecte de dons initiées et déroulées par Radio Reșița et respectivement Radio Iași.

    Et pas en dernier lieu, la campagne de don de sang initiée par le gouvernement roumain pour l’Ukraine est soutenue par toutes les chaînes de la Société roumaine de radiodiffusion.

  • Poveştile frumoase continuă şi peste vară la Radio România Cultural

    Poveştile frumoase continuă şi peste vară la Radio România Cultural

    Cultură mare, Mon Cher!

    Radio România Cultural lansează luni, 3 iulie, grila de vară în care spectacolele, muzica de film, musical-urile, concertele live, documentarele şi poveştile de viaţă ale personalităţilor din zona culturală vor transforma vara într-un spectacol audio.

    În perioada 3 iulie – 10 septembrie, la RRC se ascultă unele dintre cele mai bune documentare realizate în proiectul Storymania: Mihai I – Ultimul rege al românilor; Mungiu, Puiu, Porumboiu sau cum a luat naştere noul val al cinematografiei româneşti; Urechea lui Van Gogh – nebunia unui geniu; De la Nigel Farage la Marine LePen – extremismul politic în Europa.

    Radu Mihăileanu, Vlad Zografi, Nicu Alifantis, Radu Cosaşu, Mircea Cărtărescu, Octavian Lazăr Cosma, Gabriela Adameşteanu, Alexandru Andrieş sunt cateva dintre personalităţile care îşi spun povestea succesului în emisiunea Ascultă vocile de azi.

    Drept de autor aduce dialoguri neconvenţionale despre cărţi şi autorii lor.

    În weekend, Musical şi Muzică de Film sunt emisiunile în care se ascultă muzica pentru Broadway a anilor ’50 – ’60 dar şi coloanele sonore ale câtorva dintre cele mai cunoscute filme de pe marile ecrane.

    Muzica uşoară românească este unul dintre punctele forte ale grilei de vară. De luni până vineri, serialul Greii muzicii uşoare propune o istorie a muzicii uşoare româneşti. Sâmbătă seara, emisiunea Music Show este adjudecată de carismaticul compozitor şi interpret Horia Moculescu. El va povesti cele mai frumoase întâmplări dintr-o viaţă dedicată muzicii.

    Iubitorii muzicii clasice se vor delecta, duminică seara, cu Invitaţiile Eutherpei şi inconfundabila voce a lui Iosif Sava. În această vară vă propunem o selecţie din zecile de emisiuni cu acest generic aflate în arhiva Radio România Cultural.

    Tot vara aceasta, RRC vă propune concerte live care au schimbat cursul muzicii din ultimele decenii. Pink Floyd, Coldplay, Robert Plant, Pet Shop Boys, Santana.

    Şi pentru că vara este plină de evenimente culturale, în fiecare zi, de luni până vineri, Espresso de vară şi Oraşul se topeşte vor urmări şi promova actualitatea culturală.

    Detalii despre programul de vară de la Radio România Cultural, pe www.radioromâniacultural.ro

  • Ora de educaţie muzicală, la cea de-a şasea ediţie

    Ora de educaţie muzicală, la cea de-a şasea ediţie

    În
    perioada 21 ianuarie – 31 mai, proiectul de succes Ora de educaţie muzicală se va desfăşura, bilunar, la Liceul
    Teoretic Bulgar Hristo Botev din
    sectorul 1. Vor participa aproximativ 60 de elevi care vor afla de ce este
    importantă cunoaşterea istoriei muzicale.


    Organizat
    de Centrul Cultural Media prin Radio România Cultural, în colaborare cu
    Orchestrele şi Corurile Radio, programul Ora de educaţie muzicală are ca scop promovarea produselor Radio
    România – concerte de muzică clasică, CD-uri audio, cărţi, emisiuni radiofonice
    de specialitate, dar şi atragerea şi fidelizarea spectatorilor în sălile de
    concerte radio sau la audiţiile radiofonice.


    Invitatul
    primei ediţii, în 21 ianuarie, este trompetistul Sebastian Serafimovici, solist
    instrumentist la Orchestra Naţională Radio. Împreunã cu realizatorul Cristian
    Marica, acesta le va prezenta copiilor, o lecţie introductivă în culisele
    muzicale ale radioului public şi o trecere în revistă a instrumentelor de
    suflat. Vor fi 60 de minute de dialog interactiv şi argumentat despre muzicã şi
    importanţa limbajului său universal.


    Programul
    Ora de educaţie muzicală este un
    proiect care se adresează elevilor care nu studiază la liceele sau şcolile de
    profil muzical. A debutat în anul 2011, la iniţiativa Radio România Cultural şi
    este transmis prin folosirea instrumentelor moderne de învăţare şi prin
    audiţiile muzicale live. La el au participat până în prezent peste 1.200 de
    elevi din Bucureşti şi judeţul Ilfov.


    Trompetistul
    Sebastian Serafimovici a absolvit în 1994, Universitatea de Muzică din
    Bucureşti – Facultatea de Interpretare Muzicală, finalizând masteratul în
    interpretare muzicală în anul 2000. Din 1999 este solist instrumentist la
    Orchestra Naţională Radio, iar din 2008, profesor asociat la American
    International School of Bucharest. Sebastian Serafimovici a avut colaborări cu
    diverse orchestre, formaţii şi muzicieni: Filarmonica George Enescu, Becker’s Bavarian Carpathen Show; a cântat în cadrul
    unor concerte din Bucureşti, cu orchestrele unor mari artişti, precum Luciano
    Pavarotti, Placido Domingo, Mstislav Rostropovici.