Tag: rude

  • Minorii în vârstă de peste 16 ani pot călători neînsoţiţi în 3 situaţii

    Minorii în vârstă de peste 16 ani pot călători neînsoţiţi în 3 situaţii

    Din 20 august 2023 intră în vigoare Legea 247/2023, care completează Legea 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate. Astfel, cetăţenii români minori care au împlinit vârsta de 16 ani pot călători în străinătate neînsoţiţi, cu acordul părinţilor ori al reprezentanţilor legali, în 3 situaţii.





    Concret, minorul care a împlinit vârsta de 16 ani, titular al unui document de călătorie individual sau, după caz, al unei cărţi de identitate, cărţi de identitate simple sau cărţi electronice de identitate, poate să se deplaseze în străinătate neînsoţit, în următoarele trei situaţii:





    – pentru a merge în vizită la rude.



    – pentru studii sau pentru a participa la concursuri oficiale.



    – pentru a urma un tratament medical fără de care viaţa ori sănătatea îi este pusă în pericol.





    În funcţie de scopul declarat la ieşirea din ţară, minorul care a împlinit vârsta de 16 ani, trebuie să prezinte la controlul de frontieră şi următoarele înscrisuri:





    * pentru deplasarea în vizită la rude:



    – o declaraţie autentificată a ambilor părinţi sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredinţat minorul ori la care i s-a stabilit domiciliul prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă sau acord notarial, după caz, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă, a părintelui supravieţuitor sau a reprezentantului său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea călătoriei respective de către minor, în statul sau statele de destinaţie, perioada în care urmează să se desfăşoare călătoria, precum şi scopul călătoriei (să rezulte în mod expres că deplasarea se realizează la rude).


    Declaraţia autentificată a părinţilor trebuie prezentată în original la ieşirea din ţară şi nu în format electronic, întrucât nu poate fi verificat de către poliţiştii de frontieră prin accesarea unei baze de date legal constituită în acest sens.



    * pentru deplasarea la studii sau pentru a participa la concursuri oficiale:



    – o declaraţie autentificată a ambilor părinţi sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredinţat minorul ori la care i s-a stabilit domiciliul prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă sau acord notarial, după caz, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă, a părintelui supravieţuitor sau a reprezentantului său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea călătoriei respective de către minor, la statul sau statele de destinaţie, la perioada în care urmează să se desfăşoare călătoria, precum şi la scopul călătoriei (să rezulte în mod expres că deplasarea se realizează în scopul participării la studii sau la concursuri oficiale);



    – documente doveditoare privind participarea minorului la studii sau concursuri oficiale în străinătate, emise de instituţia organizatoare, din care să rezulte perioada şi statul sau statele în care se vor desfăşura studiile sau concursurile oficiale.



    *pentru a urma un tratament medical fără de care viaţa ori sănătatea îi este pusă în pericol:



    – o declaraţie autentificată a ambilor părinţi sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredinţat minorul ori la care i s-a stabilit domiciliul prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă sau acord notarial, după caz, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă, a părintelui supravieţuitor sau a reprezentantului său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea călătoriei respective de către minor, la statul sau statele de destinaţie, la perioada în care urmează să se desfăşoare călătoria, precum şi la scopul călătoriei (să rezulte în mod expres că deplasarea se realizează în scopul urmării unui tratament medical);



    – documentele doveditoare ale situaţiei medicale a minorului, emise sau avizate de autorităţile medicale române, din care să rezulte perioada şi statul ori statele în care urmează să se acorde tratament medical.


  • Deciziile parlamentarilor stârnesc reacţii

    Deciziile parlamentarilor stârnesc reacţii

    Final
    apoteotic de sesiune a Parlamentului de la Bucureşti! Fraza trebuie, desigur,
    citită în cheie ironică. De-a lungul timpului, aleşii românilor, de multe ori
    considerându-se mai presus de orice şi oricine, şi-au acordat – întrecând orice limită a bunului simţ – privilegii peste privilegii. Au adoptat
    şi legi care să îi pună la adăpost de reprezentanţii Justiţiei, în cazul în
    care aceştia ar fi intenţionat să îi
    ia la bani mărunţi pentru nereguli, unele flagrante, de care se fac vinovaţi.

    Cea mai recentă decizie
    datează chiar de miercuri: în
    perspectiva alegerilor legislative din toamnă care s-ar putea să îi văduvească de un loc în Parlament,
    deci şi de imunitate, deputaţii şi senatorii au adoptat cu 306 voturi
    pentru şi doar o abţinere un proiect de lege potrivit căruia cei
    care şi-au angajat rudele la propriile cabinete parlamentare înainte de 21
    august 2013 nu pot fi acuzaţi de conflict de interese.

    Regret votul de
    dezincriminare a conflictului de interese pentru parlamentari
    – a reacţionat, pe pagina sa de Facebook, ministrul Justiţiei, Raluca Prună. Am
    fost, nu demult, somată să spun ce înţeleg prin restauraţie. Exact asta. Mai
    înţeleg, parafrazând, o tiranie parlamentară
    – a mai scris ministrul.

    În plus, potrivit dnei
    Prună, la adoptarea în Parlament a proiectului de lege nu au existat,în mod regretabil,
    discuţii, iar reprezentantului Guvernului nu i s-a dat cuvântul.

    Specialişti în
    drept spun că, prin dezincriminarea conflictului de interese, parlamentarii
    şi-au creat o clauză specială de nepedepsire. Totodată, ei şi-au acordat
    posibilitatea ca, pe viitor, să îşi poată angaja liniştiţi rudele.

    Agenţia
    Naţională de Integritate a venit, la rândul ei, cu precizări. Pe de o parte, a avertizat
    că decizia de miercuri, din Parlament, vine în contradicţie cu reglementările
    din Codul Penal, ce sancţionează încă din 2003 conflictul de interese. Pe de
    alta, votul parlamentarilor nu afectează dosarele privind această infracţiune,
    pe rolul instanţelor fiind 29 de astfel de cauze. Mai mult, în perioada
    2011-2015, ANI a identificat 56 de cazuri în rândul parlamentarilor, din care 26
    de natură penală. În majoritatea dosarelor, instanţa a dat câştig de cauză ANI.
    Numai în 2015, 10 parlamentari au fost condamnaţi la închisoare cu suspendare
    sau la amendă penală pentru conflict de interese.

    Legii fundamentale a
    României, jurisprudenţei Curţii Constituţionale şi principiilor statului de
    drept îi contravine şi o altă lege potrivit căreia primarii, consilierii locali
    şi judeţeni care au fost condamnaţi pentru fapte de corupţie, cu suspendare,
    îşi pot păstra mandatul, consideră preşedintele Klaus Iohannis. Motiv pentru
    care acesta a contestat legea la Curte, invocând şi atingerea adusă luptei anticorupţie.