Tag: rusi

  • Mururli a Berlinlui

    Mururli a Berlinlui

    Aoa şi 35 di añi, tru noaptea di 9 cătă 10 di brumaru, tru 1989, Murlu a Berlinlui numata eara ună lăhtărseari și nitriţeari a sinurlui cari lli-ampărţa ghirmañilli unu-alantu.

    Atumţea, bănătorlli a Berlinlui ditu Apirită putură s’urdină niambudyiusiţ tru partea occidentală a Berlinlui. Imagiñili a kirolui di atumţea spunu limbidu ţi simasie avu aestă surpari a murlui: cu mari harauuă, est-berlinezlli viniră la locărli di triţeari a sinurlui iu askirladzlli numata ălli dănăsiră. Berlinezlli nkisiră ună ş-ună surparea a Murlui, tru ună hăvaie di sărbătoari.

     

    Amănatu s’agiumsi pi akicăsearea că eara ună niakicăseari. Un responsabilu est-ghirmanu spusi că estiţlli va s’poată s’treacă ditu aţelu sticu di oară elefteri cătă tu Ascăpitată, acă apofasili ufiţiali nu dădea izini aestu lucru. Liderlu cu minduita stalinistă a estiţlor, Erich Honecker, u-avea alăsată putearea cu trei stămâñi ninti tu măna a născăntoru cumăndari reformiști ditu arada a partiillei comunistă, cari era nica la puteari.

     

    Cădearea Murlui a Berlinlui aprindu 10 di brumaru 1989 fu un evenimentu istoricu cari băgă damca pi mira a născăntoru văsili si populi, bana a sutiloru di miliuñi di oamiñi. Aestu Muru fu unu cadealihea, alithea lăhtărosu, iarapoi valoarea a lui simbolică eara babageană. Ghirmănia al Hitler fu azvimtă tru Doilu Polimu Mondial ş-deapoa tru 1945 pi locărli a llei eara kinduriti askerili a aliațlor azvingători cari yinea și ditu Apirită, și ditu Ascăpitată. Askerea Aroşi avea elefterisită Berlinlu și partea ditu Apirită ali Ghirmănie, americañlli, britaniţlli și francezlli avea viinită ditu Ascăpitată, alumtănda și elli cabaia multu cu reghimlu nazistu. Akicăserli aliațlor fac aţea turlie că Berlinlu s’hibă ampărţătu tru cumăţ viglleati di aţeali patru puteri. Până tru soni, ideologhia iasi pisupră și tută Ghirmănia agiundzi s’hibă ampărţătă.

     

    Tru partea ditu apirită, acăţată di sovietiţ, agiundzi pi puteari unu guvernu comunistu, cu capitala Berlin. Partea ditu ascăpitată, ţi eara sumu cumandulu american, britanicu și francezu easti un stat federalu, cu capitala Bonn. Berlinlu s’amparti dupu idyili criterii ama căsăbălu easti tu mesea-a cratlui ghirmanu comunistu. Aşi, Berlinlu ditu ascăpitată agiundzi s’hbă ună enclavă nolgica cratlui est-ghirmanu, iu kindurea tu numiru mari ună askeri sovietică. Tru kirolu anda ampulisearea anamisa di aţeali dauă blocuri ideologhiţi llia silă, aţeali dauă stati ghirmani cănoscu evoluții ahoryea, nica şi ncuntrati.

     

    Tru 1961, ampărţarea easti pănu tu capu, polimlu araţi anamisa di aţelli di ma ninti soţ/aliaț easti unu averu. Atumţea liderlli est-ghirmañi apufusiră s’adară unu alithea muru, cari s’ambudyiusească triţearea elefterisită ditu ună parti tu alantă a Berlinlui, dimi ditu ună parti tu alantă a aţiloru dauă sistemi politiţi. Bloclu comunistu european s’ncllidea tut cama multu și cetățeañilli a lui numata putea s’urdină tu Ascăpitată, neise avea căbili ama maş tru condiții și cu izini speţială. Murlu a Berlinlui ncllisi loclu golu iu aestă urdinari elefterisită putea s’hibă di căuli. Fu un alithea muru, aşi cum poati s’hibă mutritu tora. Ma multu, el eara anvărtuşitu di ună cumată di locu aproapea ti nitriţeari, cari străbătea ca ună pseftă damcă fața Berlinului.

     

    Mulță est-berlinezi muriră anda vrură ta s’treacă paranomu aestu muru. Surparea aluştui keadicu fu plăscănita cari arcă tu vimtu reghimurli comunisti ali Europă ditu Apirită. Tru aţea oară, tru România, Ceaușescu eara nica pi puteari și nu minduea ici/ dotu nu minduea s’fugă. Ca un domino ayuñiusitu cădzură aesti reghimuri, până tu bitisita anlui, dimi ti ma pţănu di doi meşi. Ceaușescu fu aţelu ditu soni cari alăsă putearea și cari pălti cu bana. Revoluția Română anticomunistă fu sândziroasă, româñilli alumtănda la propriu tră elefterisirea loru.

     

    Tu 22-li di andreu, estaan, s’umplu 35 di añi di la cădearea a reghimlui comunist al Ceaușescu tru România. Va s’hibă fapti analizi salami și va s’veadă că multi alti mururi s-au anălţată di atumţea tru Europa ică tu lumea tută.

     

    Autoru: Marius Tiţa

    Armănipsearea: Taşcu Lala

     

  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 11.09 – 17.09.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 11.09 – 17.09.2022

    Bană greauă


    Idyea cum tru tută lumea, tru România păhadzlli crescu ma largu. Rata anuală ali inflaţie alină la piste 15% tru agustu — uidisitu cu informaţiili publicate, luni, di Institutlu Naţional di Statistică. Meslu tricut, nai ma multu criscură păhadzlli a părmătiiloru alimentare, cu piste 1,8%. Serviciile să scunkiră, tru medie, cu aproapea 0,4%. Crişteri semnificative a păhadzloru s-nregistrară andicra di alunaru tru cazul a transportului aerian, cu aproapea 24%, a zahărillei, cu aproapea 10 proţente, untului, cu piste 6,8%, laptilui cu piste 5%. Multu lişoari ñicură consemnară tarifele a transportului rutier şi ateali di telefonie. Andicra di agust anlu tricut, nai ma mări crişteri di păhă fură tru cazlu a gazilor naturali, cu 70%, al pătăţloru, cu piste 54% şi a ntulemnului comestibil, cu aproapea 50%, scunkeri di pisti 30% nregistrânda şi transportul aerian, combustibilii, produsili di morărit şi zahărea.



    Stoclu di gaze naturali, tru grafic


    Stocurli di gaze tră iarnă ali Românie va s’năstreacă pănă tru bitisita a aliştei stămănă nivelu minim di 80% băgatu di Comisia Europeană – dimăndă ministrul ali Energie, liberalu Virgil Popescu. El spuni că aestu easti un nivel pisti aţelu nreghistratu anlu tricut, tru brumaru. Personaj controversat, atacat tră turlia tru cari gestionează criza energetică nu maş di USR şi AUR, ditu opoziţie, ică di presă, ama şi di parteneri social-dimocraţ ditu coaliţia guvernamentală, Popescu spuni că România va s’poată s’năstreacă lişoru tru aestă iarnă, aca va s’hibă ună perioadă ndilicată tru tută Uniunea Europeană, cu incertituditui ligate di aprovizionarea cu gaze ruseşti. Ministrul adăvgă că naua ordonanţă mutrinda plafonarea a păhadzloru la energie poati s’hibă alăxită, tra s’ndrupască şi persoanele a curi bană ţăni di concentratoarele di oxigen, aparate cari consumă multu curentu electric, piste nivelu apufusitu di actul normativ.



    Blue Air, aterizari forţată


    Compania aeriană di stat TAROM u dusi ma largu turnarea tru patridă a româñiloru abandonaţ pi aeroporturli ditu Europa di operatorul privat Blue Air. Guvernul di Bucureşti ahărdzi ţinţi milioane di lei (echivalintul a circa un milion di euro) ditu Fondul di rezervă, tră anvăleari hărgili cu repatrierea. Ministrul a Transporturilor, Sorin Grindianu, ălli căndăsi pasagerlli arăşi s’caftă dispăgubiri a operatorului aerian şi s’caftă alti variante tra s’toarnă tru văsilie, avănda tu vidială că AROM, nu are cum s’opereadză tuti azboiurli anulate di Blue Air. Ditu opoziţie, fostul ministrul a Transporturilor, lidirul USR, Cătălin Drulă, lu stipseaşti social-dimocratul Grindianu că ştea ti catandisea di la Blue Air, “ama nu lă spusi şi a românilor să nu-şi ancupără bilete”. “Blue Air easti tru faliment, vărnu numata va ş’llia păradzlli di aclo” — nica spusi Drulă. Iara compania aeriană dimăndăă că nu garantează turnarea a păradzloru pi biletele anulate şi condiţioneadză eventualile rambursări i dispăgubiri di ieloarea a curselor şi di vindiarea a companiillei cătră un investitor privat. Anularea a tutulor azboiurilor companiei tru perioada 6 yismăciuni – 9 sumedru aduţi zñie la 230.000 di pasageri. Anaparti di perioada oficială comunicată tră suspendare, muştiradlli ali companie fură hăbărisiţ mutrinda anularea a cursilor programate nica şi la bitisita a meslui sumedru.



    Fără ruşi


    Guvernul di Bucureşti va sobliga tute autorităţli publiţi centrali şi locali s’tragă mănă di la soluţiile antivirus ruseşti ică di la aplicaţiile cari potu s’hibă sumu control ali Moscova. Un proiect di nomu tru acestă idhei fu adoptat di Executiv, tru contextul tru cari şi alti state europene, cum Germania ică Italia, au loată, ahtări apofasi. Compania Kaspersky, cari adară ună ditu nai ma cunuscute soluţii antivirus, va s’hibă zñiipsită direct di aestă misură, tră aţea că tuti programele a llei va s’hibă dizinstalate di pe sistemele informatiţi publiţi ditu văsilie. Iţi program antivirus creeadză portiţe di acces pe calculatoari şi poati s’hibă ufilisitu tră spionaj. Tru nota di fundamentare a proiectului să spuni că multi instituţii publiţi şi autorităţ ali administraţie locală ditu România, inclusiv Primăria a Bucureştiului, ancupără şi ufilisescu programe di antivirus ruseşti, di itia a păhadzloru ñiţ.



    Cu ucrainenii


    Franţa şi România viţină cu Ucraina simnară un acord tră licşurarea a exporturilor di yipturi a Kievului. Documentul fu simnat, la Paris, di ministrul francez al Transporturilor, Clément Beaune, şi di secretarul di stat român Ionel Scrioşteanu, di la Transporturi, tru prezenţa a ambasadorului Ucrainăllei tru Franţa. Uidisitu cu corespondinta Radio România la Paris, Franţa ari nădie ca Ucraina s’agiungă diznou nivelu di exporturi ţi eara ninti di invazia trupelor ruse, diclanşată pi 24 di şcurtu, la cumandulu a prezidintului Vladimir Putin. Atumţea, Kievul putea s’livreadză tru mesu şasi milioane di tonuri di yipturi pi păzărli internaţionali. Uidisitu cu acordulu, Franţa va u andrupască România tră s’creasca fluxurile di yipturi ucrainene pritu porturile Constanţa, la Marea Neagră, Galaţi, la Dunăre, şi pritu Canalul Sulina ali Diltă. Autorităţli române va s’lucreadză cu ateali franceze tră ună ma bună dotare a punctelor di sinuru terestru anamisa di România şi Ucraina şi tră creaştirea a numirului di vagoane di părmătie cari trec sinurlu. Ambasadorul Ucrainei tru Franţa, Vadim Omelcenko, haristusi tră aţea ţi număsi agiutorlu concret, util şi cu hăiri aprukeatu di văsilia a lui, agiutoru cari lo silă după vizita comună ditu alunaru a prezidinţăloru Emmanuel Macron şi Klaus Iohannis la Kiev. Tru aestu kiro, numirlu a ucrainenilor cari aleapsiră România tra s’fugă ditu calea a trupelor ruseşti tricu di 2,3 miliuñi.



    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Retrospectiva săptămânii  11.09 – 17.09.2022

    Retrospectiva săptămânii 11.09 – 17.09.2022

    Viaţă grea


    Ca peste tot în lume, în România preţurile continuă să crească.
    Rata anuală a inflaţiei a urcat la peste 15% în august – potrivit informaţiilor
    publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică. Luna trecută, cel mai
    mult au crescut preţurile mărfurilor alimentare, cu peste 1,8%. Serviciile s-au
    scumpit, în medie, cu aproape 0,4%. Creşteri semnificative ale preţurilor s-au
    înregistrat faţă de iulie în cazul transportului aerian, cu aproape 24%,
    zahărului, cu aproximativ 10 procente, untului, cu peste 6,8%, laptelui cu
    peste 5%. Foarte uşoare reduceri au consemnat tarifele transportului rutier şi
    cele de telefonie. Faţă de august anul trecut, cele mai mari creşteri de
    preţuri au fost în cazul gazelor naturale, cu 70%, al cartofilor, cu peste 54%
    şi al uleiului comestibil, cu aproximativ 50%, scumpiri de peste 30%
    înregistrând şi transportul aerian, combustibilii, produsele de morărit şi
    zahărul.



    Stocul
    de gaze naturale, în grafic


    Stocurile
    de gaze pentru iarnă ale României vor depăşi până la finalul acestei săptămâni
    nivelul minim de 80% impus de Comisia Europeană – a anunţat ministrul Energiei,
    liberalul Virgil Popescu. El spune că acesta este un nivel peste cel
    înregistrat anul trecut, în noiembrie. Personaj controversat, atacat pentru
    modul în care gestionează criza energetică nu doar de USR şi AUR, din opoziţie,
    ori de presă, ci şi de partenerii social-democraţi din coaliţia guvernamentală,
    Popescu afirmă că România va reuşi să depăşească cu bine această iarnă, chiar
    dacă va fi o perioadă complicată în toată Uniunea Europeană, cu incertitudini
    legate de aprovizionarea cu gaze ruseşti. Ministrul a adăugat că noua ordonanţă
    privind plafonarea preţurilor la energie ar putea fi modificată, pentru a
    susţine şi persoanele a căror viaţă depinde de concentratoarele de oxigen,
    aparate care consumă mult curent electric, peste nivelul stabilit de actul
    normativ.



    Blue Air, aterizare forţată


    Compania
    aeriană de stat TAROM a continuat să-i repatrieze pe românii abandonaţi pe
    aeroporturile din Europa de operatorul privat Blue Air. Guvernul de la
    Bucureşti a alocat cinci milioane de lei (echivalentul a circa un milion de
    euro) din Fondul de rezervă, pentru acoperirea cheltuielilor cu repatrierea.
    Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, i-a îndemnat pe pasagerii
    batjocoriţi să ceară despăgubiri operatorului aerian şi să caute alte variante
    pentru a reveni în ţară, având în vedere că TAROM, nu are cum să opereze toate zborurile anulate
    de Blue Air. Din opoziţie, fostul ministrul al
    Transporturilor, liderul USR, Cătălin Drulă, îl acuză pe social-democratul Grindeanu că ştia despre situaţia
    de la Blue Air, dar nu le-a spus şi românilor să nu-şi cumpere bilete.
    Blue Air este în faliment, nimeni nu-şi va mai vedea banii de acolo -
    mai susţine Drulă. Iar compania aeriană anunţă că nu garantează
    rambursarea banilor pe biletele anulate şi condiţionează eventualele rambursări
    sau despăgubiri de reluarea curselor şi de vânzarea companiei către un
    investitor privat. Anularea tuturor zborurilor companiei în perioada 6
    septembrie – 9 octombrie afectează 230.000 de pasageri. Dincolo de perioada
    oficială comunicată pentru suspendare, clienţii companiei au fost notificaţi
    privind anularea curselor programate chiar şi la sfârşitul lunii
    octombrie.



    Fără ruşi


    Guvernul de la Bucureşti va obliga toate autorităţile publice
    centrale şi locale să renunţe la soluţiile antivirus ruseşti sau la aplicaţiile
    care s-ar putea afla sub controlul Moscovei. Un proiect de lege în acest sens este
    a fost adoptat de Executiv, în contextul în care şi alte state europene, precum
    Germania sau Italia, au luat, deja, astfel de decizii. Compania Kaspersky, care
    produce una dintre cele mai cunoscute soluţii antivirus, va fi afectată direct
    de această măsură, pentru că toate programele sale vor trebui dezinstalate de
    pe sistemele informatice publice din ţară. Orice program antivirus creează
    portiţe de acces pe calculatoare şi ar putea fi utilizat pentru spionaj. În
    nota de fundamentare a proiectului se arată că foarte multe instituţii publice
    şi autorităţi ale administraţiei locale din România, inclusiv Primăria
    Bucureştiului, achiziţionează şi folosesc programe de antivirus ruseşti, din
    cauza preţurilor mici.



    Cu ucrainenii


    Franţa şi România vecină Ucrainei au încheiat un acord pentru
    facilitarea exporturilor de cereale ale Kievului. Documentul a fost semnat, la
    Paris, de ministrul francez al Transporturilor, Clément Beaune, şi de
    secretarul de stat român Ionel Scrioşteanu, de la Transporturi, în prezenţa
    ambasadorului Ucrainei în Franţa. Potrivit corespondentei Radio România la
    Paris, Franţa speră ca Ucraina să atingă din nou nivelul de exporturi dinainte
    de invazia trupelor ruse, declanşată pe 24 februarie, la ordinul preşedintelui
    Vladimir Putin. Atunci, Kievul putea livra lunar şase milioane de tone de
    cereale pe pieţele internaţionale. Potrivit acordului, Franţa va sprijini România
    pentru a creşte fluxurile de cereale ucrainene prin porturile Constanţa, la
    Marea Neagră, Galaţi, la Dunăre, şi prin Canalul Sulina al Deltei. Autorităţile
    române vor lucra cu cele franceze pentru o mai bună dotare a punctelor de
    frontieră terestră dintre România şi Ucraina şi pentru creşterea numărului de
    vagoane de marfă care trec graniţa. Ambasadorul Ucrainei în
    Franţa, Vadim Omelcenko, a mulţumit
    pentru ceea ce a numit sprijinul concret, util şi eficient primit de ţara sa,
    sprijin care s-a intensificat semnificativ după vizita comună din iulie a
    preşedinţilor Emmanuel Macron şi Klaus Iohannis la Kiev. Între timp, numărul
    ucrainenilor care au ales România ca să fugă din calea trupelor ruseşti a
    trecut de 2,3 milioane.


  • Rușii pe teritoriul românesc în primul război mondial

    Rușii pe teritoriul românesc în primul război mondial

    În primul război mondial, România a
    fost aliata Franței, Angliei și Rusiei. Înfrântă în campania din 1916 în sud,
    armata română se retrăgea în est, în Moldova, unde un milion de militari ruși erau
    mobilizați pentru a rezista atacurilor germano-austro-ungare. Însă în decurs de
    un an și câteva luni, militarii ruși staționați în România treceau de la ordine
    la anarhie.


    Istoricul Șerban Pavelescu de la
    Institutul de Studii Politice Apărare și Istorie Militară a editat volumul
    Aliatul inamic. Cartea cuprinde memoriile inedite în limba română scrise de doi
    generali ruși, Nikolai A. Monkevitz și Aleksandr N. Vinogradski, care s-au aflat
    pe frontul românesc în anii 1917-1918. Cei doi generali ruși descriu starea de
    lucruri din război, relații interumane, fragmente de realitate cotidiană.

    Șerban Pavelescu a explicat alegerile făcute de România în anii Marelui Război,
    aflată între Germania și Rusia, care a intrat în luptă alături de Antanta, deși
    era parte a Triplei Alianțe. România
    nu voia să se alieze cu Rusia, România avea o istorie de mefiență față de
    Rusia. România chiar aderase la Tripla Alianță pentru a găsi o soluție de
    balansare față de amenințarea și riscul de securitate militar pe care îl
    reprezenta Rusia. Pe de altă parte însă România voia să se alieze cu Franța, după
    cum România voise să se alieze cu Germania în 1883 și trebuise să înghită
    pilula amară austro-ungară. Dar România voia să se alieze cu Franța și Marea
    Britanie și așa a trebuit să înghită pilula rusă.


    Așa
    începea o aventură româno-rusă pe muchie de cuțit, o alianță ținută în viață de
    francezi.

    Șerban Pavelescu: Relațiile de comandament au
    fost cât de cât corecte, în anumite situații dar nu întotdeauna, și aceste
    situații au fost destul de sinuoase, cu multe suișuri și coborâșuri. Ceea ce a
    făcut ca alianța să meargă totuși fără defecțiuni majore până la revoluția din
    februarie 1917 au fost prezența și diligențele necontenite ale misiunii
    militare franceze conduse de generalul Henri Mathias Berthelot. Ea a făcut, pe
    lângă opera de înzestrare și instruire a armatei române, de recuperare și
    refacere a armatei române în anii 1916-1917, și opera de bune oficii cu marele
    aliat rus.

    Aceste bune oficii au fost supravegherea transporturilor de
    echipamente, muniții și alte furnituri de război care veneau pe o cale ocolită
    la Murmask și străbăteau întregul teritoriu rus până în România. Erau membri ai
    misiunii militare franceze prezenți în fiecare nod de cale ferată făcând
    posibile acele transporturi în condițiile în care prioritare erau nevoile
    frontului rus.


    Însă alianța româno-rusă se formase pe suspiciune din
    partea română și pe aroganță din partea rusă.

    Șerban Pavelescu cu detalii: Rușii, atunci când au intrat în
    război, le-au comunicat francezilor că pentru ei frontul românesc era un
    non-sens și că era imposibil să fie apărat. După opinia lor, ceea ce
    solicitaseră românii și se angajaseră aliații, și anume menținerea frontului
    din sud, era imposibil de făcut. Rușii și-au fixat linia frontului ideală
    pentru ei pe râul Siret. A mai fost lentoarea cu care trupele ruse au
    intervenit în luptă în condițiile în care armata română se lupta să facă față
    și să țină trecătorile Carpaților și după aceea să țină aliniamentele de pe
    râurile Jiu și Olt. Rușii au venit mult prea târziu pentru bătălia
    Bucureștiului. Iar pe frontul de sud din Dobrogea au trimis câteva trupe de
    sacrificiu, între care s-a evidențiat eroica divizie sârbă care și-a pierdut
    aproape jumătate din efective în lupte care nu au schimbat soarta războiului.


    Alianța româno-rusă funcționa cu sincope, însă cei doi
    generali ruși arată că militarii lor din România erau bine pregătiți, bine
    hrăniți și îngrijiți, aveau armament și muniții suficiente și nu căzuseră
    victime epidemiilor de febră recurentă și tifos exantematic. Însă revoluția din
    februarie 1917 avea să schimbe totul. Ea aducea dezintegrarea armatei ruse din
    cauza propagandei bolșevice și a abolirii de către guvernul provizoriu rus a disciplinei
    și ierarhiei militare. Ofensiva germano-austro-ungară din vara anului 1917 era
    oprită prin eforturile supraomenești ale armatei române, în timp ce în nord, în
    Ucraina, unități întregi ruse dezertau din fața armatelor Puterilor Centrale.

    Șerban Pavelescu arată că, în scurt timp, fragila alianță româno-rusă se va
    transforma într-o dușmănie feroce:

    Armata rusă, de la aliat, devine o chestiune imponderabilă nesigură, iar
    în toamna anului 1917 va deveni de-a dreptul un inamic. Mare parte din aceste
    trupe ruse se regăsesc în spatele frontului, o mare concentrare de trupe ruse
    se găsea în zona Nicolina, deasupra Iașiului. Agitația bolșevică formată acolo,
    comitetele revoluționare create după octombrie 1917, amenințau structurile
    politice și administrative ale statului român.

    De aici și până la conflict era
    doar un pas care se va face în iarna anului 1917-1918 când trupele române vor
    fi nevoite să intervină, în cele din urmă, împotriva fostului aliat pentru a-l
    evacua de pe teritoriul României. Așa se va ajunge în 1918 la adevărate bătălii
    între trupele române și ruse, trupele române încercând să împiedice trupele
    ruse să părăsească frontul cu echipamentele și armamentul și muniția. În
    spatele frontului, lipsa de disciplină, dezorganizarea, agitația revoluționară
    transformau acele trupe ruse în bande de jefuitori care distrugeau totul în
    cale.


    La
    sfârșitul primului război mondial, istovite, Rusia și România vor merge în
    direcții opuse și vor rămâne neprietene: Rusia va alege regimul comunist, iar
    România democrația liberală.

  • Mâncăruri tradiţionale de Crăciun pe stil vechi

    Mâncăruri tradiţionale de Crăciun pe stil vechi

    Comunităţile de ruşi lipoveni, ucrainieni şi sârbi
    din România sărbătoresc peste câteva zile Crăciunul pe stil vechi. Fiecare
    comunitate respectă tradiţiile, inclusiv cele gastronomice, care uneori poartă
    şi influenţa bucătăriei româneşti.


    În comunitatea ucraineană din nordul României, gospodinele
    pregătesc 12 feluri de mâncare de post pentru masa din Ajunul Crăciunului,
    folosind hribi, fasole, făină, mălai, cartofi şi varză murată. Pentru a
    ajunge la cele 12 feluri de mâncare se fac două … trei feluri din hribi sau se
    fac diverse combinaţii. Un preparat
    specific îl reprezintă coltunaşii din făină albă. Se întinde foaia, se taie în
    pătrate în care se pune umplutura, dulceată, nuci, varză murată, după gustul
    fiecăruia. După ce se pliază foaia peste umplutură, colţunaşii se pun la fiert
    în apă cu puţină sare şi, când se ridică la suprafaţă, sunt stropiţi cu ulei
    încins. Ciorba de varză murată şi sărmăluţele cu păsat sunt feluri care nu
    lipsesc din nicio gospodărie.


    Pentru ucrainenii din Maramureş, tradiţia cere ca
    pe masa de Crăciun să fie aşezate nouă feluri de mâncare, ce simbolizează
    bogăţia de peste an. Cea mai importantă mâncare este ”hrebleanca”, o mâncare
    făcută din ciuperci gătite cu zeamă de varză. De asemenea, de pe masă nu poate
    lipsi grâul fiert, simbol al roadelor bogate, sau peştele. De menţionat este
    obiceiul ca picioarele mesei să fie legate cu un lanţ care rămâne aşa până la
    Boboteaza pe stil vechi, existând credinţa că astfel binele va rămâne în casă.
    Dintre deserturile tradiţionale ale ucrainenilor de Crăciun se distinge grâul
    fiert cu nucă sau mac, totul fiind îndulcit cu miere, dar şi gogoşile umplute
    cu gem.


    Pentru sârbii din Banat, Crăciunul este întâmpinat
    cu preparate din peşte, cu purcel la proţap şi cu o plăcintă denumită cesniţa,
    cu multă nucă şi miere, pentru ca viitorul an să fie dulce şi blând. Înainte de
    a coace această plăcintă, în interiorul ei se pun două monede, existând
    credinţa că acei care le vor găsi vor avea noroc tot anul.



    Masa de Crăciun a ruşilor lipoveni din Delta
    Dunării sau din zona Brăilei include, pe lângă preparatele din porc, bucate
    specifice cum ar fi lapşa (tăiţei fierţi în supă de pasăre), sărmăluţe în foi
    de viţă sau varză sau haladeţ (o piftie specială, care se serveşte cu hrean).
    Deosebirea faţă de piftia preparată in bucătăria tardiţională românească este
    că la cea a ruşilor lipoveni nu se pune usturoi. În rest se folosesc picioare
    de porc şi un rasol de porc pentru că are mai multă carne. După ce picioarele
    de porc au fost despicate, se pun la fiert, timp de circa două ore, laolaltă cu
    rasolul, cu două foi de dafin, cu două, trei cepe întregi, cu câteva boabe de
    piper şi de coliandru şi cu puţină sare. Se scot bucăţile de carne, se
    dezosează, iar zeama trebuie strecurată. Carnea mărunţită se pune în boluri,
    iar deasupra este turnată zeama strecurată după care se lasă la închegat.

    Această piftie se seveşte fie cu hrean ras, fie cu
    salată de sfeclă roşie amestecată cu hrean. De pe masa de Crăciun a ruşilor
    lipoveni nu lipseşte peştele, care se regăseşte preparat
    în ciorba de perişoare sau chifteluţe. La desert se serveşte cozonac cu nucă şi
    colţunaşi cu brânză. La Jurilovca (localitate din Delta Dunării), felul
    principal de mâncare de Crăciun nu este din carne din porc şi nici din peşte,
    ci este gâscă umplută cu mere. De pe masa de Crăciun a lipovenilor din
    Jurilovca nu lipsesc însă mâncărurile din peşte: borşul de peşte, crapul la
    proţap şi chifteluţele din peşte

  • Mâncăruri tradiţionale de Crăciun pe stil vechi

    Mâncăruri tradiţionale de Crăciun pe stil vechi

    Comunităţile de ruşi lipoveni, ucrainieni şi sârbi
    din România sărbătoresc peste câteva zile Crăciunul pe stil vechi. Fiecare
    comunitate respectă tradiţiile, inclusiv cele gastronomice, care uneori poartă
    şi influenţa bucătăriei româneşti.


    În comunitatea ucraineană din nordul României, gospodinele
    pregătesc 12 feluri de mâncare de post pentru masa din Ajunul Crăciunului,
    folosind hribi, fasole, făină, mălai, cartofi şi varză murată. Pentru a
    ajunge la cele 12 feluri de mâncare se fac două … trei feluri din hribi sau se
    fac diverse combinaţii. Un preparat
    specific îl reprezintă coltunaşii din făină albă. Se întinde foaia, se taie în
    pătrate în care se pune umplutura, dulceată, nuci, varză murată, după gustul
    fiecăruia. După ce se pliază foaia peste umplutură, colţunaşii se pun la fiert
    în apă cu puţină sare şi, când se ridică la suprafaţă, sunt stropiţi cu ulei
    încins. Ciorba de varză murată şi sărmăluţele cu păsat sunt feluri care nu
    lipsesc din nicio gospodărie.


    Pentru ucrainenii din Maramureş, tradiţia cere ca
    pe masa de Crăciun să fie aşezate nouă feluri de mâncare, ce simbolizează
    bogăţia de peste an. Cea mai importantă mâncare este ”hrebleanca”, o mâncare
    făcută din ciuperci gătite cu zeamă de varză. De asemenea, de pe masă nu poate
    lipsi grâul fiert, simbol al roadelor bogate, sau peştele. De menţionat este
    obiceiul ca picioarele mesei să fie legate cu un lanţ care rămâne aşa până la
    Boboteaza pe stil vechi, existând credinţa că astfel binele va rămâne în casă.
    Dintre deserturile tradiţionale ale ucrainenilor de Crăciun se distinge grâul
    fiert cu nucă sau mac, totul fiind îndulcit cu miere, dar şi gogoşile umplute
    cu gem.


    Pentru sârbii din Banat, Crăciunul este întâmpinat
    cu preparate din peşte, cu purcel la proţap şi cu o plăcintă denumită cesniţa,
    cu multă nucă şi miere, pentru ca viitorul an să fie dulce şi blând. Înainte de
    a coace această plăcintă, în interiorul ei se pun două monede, existând
    credinţa că acei care le vor găsi vor avea noroc tot anul.



    Masa de Crăciun a ruşilor lipoveni din Delta
    Dunării sau din zona Brăilei include, pe lângă preparatele din porc, bucate
    specifice cum ar fi lapşa (tăiţei fierţi în supă de pasăre), sărmăluţe în foi
    de viţă sau varză sau haladeţ (o piftie specială, care se serveşte cu hrean).
    Deosebirea faţă de piftia preparată in bucătăria tardiţională românească este
    că la cea a ruşilor lipoveni nu se pune usturoi. În rest se folosesc picioare
    de porc şi un rasol de porc pentru că are mai multă carne. După ce picioarele
    de porc au fost despicate, se pun la fiert, timp de circa două ore, laolaltă cu
    rasolul, cu două foi de dafin, cu două, trei cepe întregi, cu câteva boabe de
    piper şi de coliandru şi cu puţină sare. Se scot bucăţile de carne, se
    dezosează, iar zeama trebuie strecurată. Carnea mărunţită se pune în boluri,
    iar deasupra este turnată zeama strecurată după care se lasă la închegat.

    Această piftie se seveşte fie cu hrean ras, fie cu
    salată de sfeclă roşie amestecată cu hrean. De pe masa de Crăciun a ruşilor
    lipoveni nu lipseşte peştele, care se regăseşte preparat
    în ciorba de perişoare sau chifteluţe. La desert se serveşte cozonac cu nucă şi
    colţunaşi cu brânză. La Jurilovca (localitate din Delta Dunării), felul
    principal de mâncare de Crăciun nu este din carne din porc şi nici din peşte,
    ci este gâscă umplută cu mere. De pe masa de Crăciun a lipovenilor din
    Jurilovca nu lipsesc însă mâncărurile din peşte: borşul de peşte, crapul la
    proţap şi chifteluţele din peşte

  • Mâncăruri tradiţionale pentru Sărbătorile de Crăciun pe rit vechi

    Mâncăruri tradiţionale pentru Sărbătorile de Crăciun pe rit vechi


    Comunităţile de ruşi lipoveni, ucraineni şi de sârbi din România sărbătoresc, la acest sfârşit de săptămână, Crăciunul. Fiecare comunitate respectă tradiţiile, inclusiv cele gastronomice, care uneori poartă şi influenţa bucătăriei româneşti. Masa de Crăciun a ruşilor lipoveni din Delta Dunării sau din zona Brăilei include, pe lângă preparatele din porc, bucate specifice cum ar fi lapşa (tăiţei fierţi în supă de pasăre), sărmăluţe în foi de viţă sau varză sau haladeţ (o piftie specială, care se serveşte cu hrean). Deosebirea faţă de piftia preparată în bucătăria tradiţională românească este că la cea a ruşilor lipoveni nu se pune usturoi.



    În rest se folosesc picioare de porc şi un rasol de porc pentru că are mai multă carne. După ce picioarele de porc au fost despicate, se pun la fiert, timp de circa două ore, laolaltă cu rasolul, cu două foi de dafin, cu două, trei cepe întregi, cu câteva boabe de piper şi de coliandru şi cu puţină sare. Se scot bucăţile de carne, se dezosează, iar zeama trebuie strecurată. Carnea mărunţită se pune în boluri, iar deasupra este turnată zeama strecurată după care se lasă la închegat. Această piftie se seveşte fie cu hrean ras, fie cu salată de sfeclă roşie amestecată cu hrean.



    De pe masa de Crăciun a ruşilor lipoveni nu lipseşte peştele, care se regăseşte preparat în ciorba de perişoare sau chifteluţe. La desert se serveşte cozonac cu nucă şi colţunaşi cu brânză. La Jurilovca (localitate din Delta Dunării), felul principal de mâncare de Crăciun nu este din carne din porc şi nici din peşte, ci este gâscă umplută cu mere. De pe masa de Crăciun a lipovenilor din Jurilovca nu lipsesc însă mâncărurile din peşte: borşul de peşte, crapul la proţap şi chifteluţele din peşte.



    Pentru ucrainenii din Maramureş, tradiţia cere ca pe masa de Crăciun să fie aşezate nouă feluri de mâncare, ce simbolizează bogăţia de peste an. Cea mai importantă mâncare este hrebleanca, o mâncare făcută din ciuperci gătite cu zeamă de varză. De asemenea, de pe masă nu poate lipsi peştele sau grâul fiert, simbol al roadelor bogate. Există şi un obicei ca picioarele mesei să fie legate cu un lanţ care rămâne aşa până la Boboteaza pe stil vechi, existând credinţa că astfel binele va rămâne în casă. Dintre deserturile tradiţionale de Crăciun ale ucrainenilor se distinge grâul fiert cu nucă sau mac, totul fiind îndulcit cu miere, dar şi gogoşile umplute cu gem.



    Pentru sârbii din Banat, Crăciunul este întâmpinat cu preparate din peşte, cu purcel la proţap şi cu o plăcintă denumită cesniţa, cu multă nucă şi miere, pentru ca viitorul an să fie dulce şi blând. Înainte de a coace această plăcintă, în interiorul ei se pun două monede, existând credinţa că acei care le vor găsi vor avea noroc tot anul.


  • Mâncăruri tradiţionale pentru Sărbătorile de Crăciun pe rit vechi

    Mâncăruri tradiţionale pentru Sărbătorile de Crăciun pe rit vechi


    Comunităţile de ruşi lipoveni, ucraineni şi de sârbi din România sărbătoresc, la acest sfârşit de săptămână, Crăciunul. Fiecare comunitate respectă tradiţiile, inclusiv cele gastronomice, care uneori poartă şi influenţa bucătăriei româneşti. Masa de Crăciun a ruşilor lipoveni din Delta Dunării sau din zona Brăilei include, pe lângă preparatele din porc, bucate specifice cum ar fi lapşa (tăiţei fierţi în supă de pasăre), sărmăluţe în foi de viţă sau varză sau haladeţ (o piftie specială, care se serveşte cu hrean). Deosebirea faţă de piftia preparată în bucătăria tradiţională românească este că la cea a ruşilor lipoveni nu se pune usturoi.



    În rest se folosesc picioare de porc şi un rasol de porc pentru că are mai multă carne. După ce picioarele de porc au fost despicate, se pun la fiert, timp de circa două ore, laolaltă cu rasolul, cu două foi de dafin, cu două, trei cepe întregi, cu câteva boabe de piper şi de coliandru şi cu puţină sare. Se scot bucăţile de carne, se dezosează, iar zeama trebuie strecurată. Carnea mărunţită se pune în boluri, iar deasupra este turnată zeama strecurată după care se lasă la închegat. Această piftie se seveşte fie cu hrean ras, fie cu salată de sfeclă roşie amestecată cu hrean.



    De pe masa de Crăciun a ruşilor lipoveni nu lipseşte peştele, care se regăseşte preparat în ciorba de perişoare sau chifteluţe. La desert se serveşte cozonac cu nucă şi colţunaşi cu brânză. La Jurilovca (localitate din Delta Dunării), felul principal de mâncare de Crăciun nu este din carne din porc şi nici din peşte, ci este gâscă umplută cu mere. De pe masa de Crăciun a lipovenilor din Jurilovca nu lipsesc însă mâncărurile din peşte: borşul de peşte, crapul la proţap şi chifteluţele din peşte.



    Pentru ucrainenii din Maramureş, tradiţia cere ca pe masa de Crăciun să fie aşezate nouă feluri de mâncare, ce simbolizează bogăţia de peste an. Cea mai importantă mâncare este hrebleanca, o mâncare făcută din ciuperci gătite cu zeamă de varză. De asemenea, de pe masă nu poate lipsi peştele sau grâul fiert, simbol al roadelor bogate. Există şi un obicei ca picioarele mesei să fie legate cu un lanţ care rămâne aşa până la Boboteaza pe stil vechi, existând credinţa că astfel binele va rămâne în casă. Dintre deserturile tradiţionale de Crăciun ale ucrainenilor se distinge grâul fiert cu nucă sau mac, totul fiind îndulcit cu miere, dar şi gogoşile umplute cu gem.



    Pentru sârbii din Banat, Crăciunul este întâmpinat cu preparate din peşte, cu purcel la proţap şi cu o plăcintă denumită cesniţa, cu multă nucă şi miere, pentru ca viitorul an să fie dulce şi blând. Înainte de a coace această plăcintă, în interiorul ei se pun două monede, existând credinţa că acei care le vor găsi vor avea noroc tot anul.


  • Mâncăruri tradiţionale pentru Sărbătorile de Crăciun pe rit vechi

    Mâncăruri tradiţionale pentru Sărbătorile de Crăciun pe rit vechi

    Comunităţile de ruşi
    lipoveni, ucraineni şi sârbi din România sărbătoresc în această săptămână
    Crăciunul. Fiecare comunitate respectă tradiţiile, inclusiv cele gastronomice,
    care uneori poartă şi influenţa bucătăriei româneşti.


    În comunitatea ucraineană din nordul României, gospodinele
    pregătesc 12 feluri de mâncare de post pentru masa din Ajunul Crăciunului,
    folosind hribi, fasole, făină, mălai, cartofi şi varză murată. Pentru a ajunge
    la cele 12 feluri de mâncare se fac două … trei feluri din hribi sau se fac
    diverse combinaţii. Un preparat specific
    îl reprezintă coltunaşii din făină albă. Se întinde foaia, se taie în pătrate
    în care se pune umplutura, dulceată, nuci, varză murată, după gustul fiecăruia.
    După ce se pliază foaia peste umplutură, colţunaşii se pun la fiert în apă cu
    puţină sare şi, când se ridică la suprafaţă, sunt stropiţi cu ulei încins.
    Ciorba de varză murată şi sărmăluţele cu păsat sunt feluri care nu lipsesc din
    nicio gospodărie.


    Tradiţia cere ca pe
    masa de Crăciun a ucrainenilor din Maramureş să fie aşezate nouă feluri de
    mâncare, ce simbolizează bogăţia de peste an. Cea mai importantă mâncare este
    ”hrebleanca”, o mâncare făcută din ciuperci gătite cu zeamă de varză. De
    asemenea, de pe masă nu poate lipsi grâul fiert, simbol al roadelor bogate, sau
    peştele. De menţionat este obiceiul ca picioarele mesei să fie legate cu un
    lanţ care rămâne aşa până la Boboteaza pe stil vechi, existând credinţa că
    astfel binele va rămâne în casă. Dintre deserturile tradiţionale ale
    ucrainenilor de Crăciun se distinge grâul fiert cu nucă sau mac, totul fiind
    îndulcit cu miere, dar şi gogoşile umplute cu gem.


    Pentru sârbii din
    Banat, Crăciunul este întâmpinat cu preparate din peşte, cu purcel la proţap şi
    cu o plăcintă denumită cesniţa, cu multă nucă şi miere, pentru ca viitorul an
    să fie dulce şi blând. Înainte de a coace această plăcintă, în interiorul ei se
    pun două monede, existând credinţa că acei care le vor găsi vor
    avea noroc tot anul.


    Masa de Crăciun a ruşilor lipoveni din Delta
    Dunării sau din zona Brăilei include, pe lângă preparatele din porc, bucate
    specifice cum ar fi haladet (o piftie specială, care se serveşte cu hrean),
    lapşa (tăiţei fierţi în supă de pasăre), sărmăluţe în foi de viţă sau varză. Nu
    lipseşte peştele, care se regăseşte preparat în ciorba de perişoare sau
    chifteluţe. La desert se servesc cozonac cu nucă şi colţunaşi cu brânză. La Jurilovca (localitate din Delta Dunării), felul
    principal de mâncare de Crăciun nu este din carne din porc şi nici din peşte,
    ci este gâscă umplută cu mere. De pe masa de Crăciun a lipovenilor din
    Jurilovca nu lipsesc însă mâncărurile din peşte: borşul de peşte, crapul la
    proţap şi chifteluţele din peşte.

  • Mâncăruri tradiţionale pentru Sărbătorile de Crăciun pe rit vechi

    Mâncăruri tradiţionale pentru Sărbătorile de Crăciun pe rit vechi

    Comunităţile de ruşi
    lipoveni, ucraineni şi sârbi din România sărbătoresc în această săptămână
    Crăciunul. Fiecare comunitate respectă tradiţiile, inclusiv cele gastronomice,
    care uneori poartă şi influenţa bucătăriei româneşti.


    În comunitatea ucraineană din nordul României, gospodinele
    pregătesc 12 feluri de mâncare de post pentru masa din Ajunul Crăciunului,
    folosind hribi, fasole, făină, mălai, cartofi şi varză murată. Pentru a ajunge
    la cele 12 feluri de mâncare se fac două … trei feluri din hribi sau se fac
    diverse combinaţii. Un preparat specific
    îl reprezintă coltunaşii din făină albă. Se întinde foaia, se taie în pătrate
    în care se pune umplutura, dulceată, nuci, varză murată, după gustul fiecăruia.
    După ce se pliază foaia peste umplutură, colţunaşii se pun la fiert în apă cu
    puţină sare şi, când se ridică la suprafaţă, sunt stropiţi cu ulei încins.
    Ciorba de varză murată şi sărmăluţele cu păsat sunt feluri care nu lipsesc din
    nicio gospodărie.


    Tradiţia cere ca pe
    masa de Crăciun a ucrainenilor din Maramureş să fie aşezate nouă feluri de
    mâncare, ce simbolizează bogăţia de peste an. Cea mai importantă mâncare este
    ”hrebleanca”, o mâncare făcută din ciuperci gătite cu zeamă de varză. De
    asemenea, de pe masă nu poate lipsi grâul fiert, simbol al roadelor bogate, sau
    peştele. De menţionat este obiceiul ca picioarele mesei să fie legate cu un
    lanţ care rămâne aşa până la Boboteaza pe stil vechi, existând credinţa că
    astfel binele va rămâne în casă. Dintre deserturile tradiţionale ale
    ucrainenilor de Crăciun se distinge grâul fiert cu nucă sau mac, totul fiind
    îndulcit cu miere, dar şi gogoşile umplute cu gem.


    Pentru sârbii din
    Banat, Crăciunul este întâmpinat cu preparate din peşte, cu purcel la proţap şi
    cu o plăcintă denumită cesniţa, cu multă nucă şi miere, pentru ca viitorul an
    să fie dulce şi blând. Înainte de a coace această plăcintă, în interiorul ei se
    pun două monede, existând credinţa că acei care le vor găsi vor
    avea noroc tot anul.


    Masa de Crăciun a ruşilor lipoveni din Delta
    Dunării sau din zona Brăilei include, pe lângă preparatele din porc, bucate
    specifice cum ar fi haladet (o piftie specială, care se serveşte cu hrean),
    lapşa (tăiţei fierţi în supă de pasăre), sărmăluţe în foi de viţă sau varză. Nu
    lipseşte peştele, care se regăseşte preparat în ciorba de perişoare sau
    chifteluţe. La desert se servesc cozonac cu nucă şi colţunaşi cu brânză. La Jurilovca (localitate din Delta Dunării), felul
    principal de mâncare de Crăciun nu este din carne din porc şi nici din peşte,
    ci este gâscă umplută cu mere. De pe masa de Crăciun a lipovenilor din
    Jurilovca nu lipsesc însă mâncărurile din peşte: borşul de peşte, crapul la
    proţap şi chifteluţele din peşte.