Radio România Internațional

Tag: Rusia

  • Vinul din Rep. Moldova şi piaţa UE

    Vinul din Rep. Moldova şi piaţa UE

    Republica Moldova va parafa, la summitul european din 29 noiembrie, de la Vilnius, Acordul de Asociere şi cel de Liber Schimb Aprofundat, documente care deschid calea acestui stat majoritar romanofon spre negocierile de aderare la UE.



    Fosta componenta a URSS, Moldova a ramas, dupa 1991, cand si-a dobandit independenta, in sfera de influenta a Moscovei, de care a depins nu numai politic, in special in perioada guvernarii comuniste din anii 2001-2009, dar mai ales economic.



    Venirea la putere a partidelor democrate, cu programe de guvernare proeuropene si proromanesti a slabit, treptat, dependenta Moldovei fata de Rusia. Aceasta schimbare inconvenabila Kremlinului se traduce, in ultimul timp, printr-o serie de masuri economice de constrangere care traduc nervozitatea unor politicieni moscoviti pentru care Moldova reprezinta o zona de influenta ruseasca. De fapt, dupa 1991, Moscova a tinut mereu in sah R. Moldova, livrandu-i gaze in functie de jocul politicii de apropiere sau de distantare a Chisinaului fata de Rusia.



    Acum, intre cele doua state se consuma un nou episod dintr-un razboi economic cu un clar substrat politic. Sub pretextul ca, în mai multe loturi, s-au depistat substante chimice peste norma stabilita, Rusia a interzis, de la 10 septembrie, importul de vinuri moldovenesti. Veniturile din exportul vinului si spirtoaselor reprezinta, pentru R Moldova, 20% din PIB, in conditiile in care 35% din productie merge catre Rusia si 80 % catre tarile din fosta URSS.



    Reactiile internationale nu au intarziat. Parlamentul European a acuzat Moscova ca face presiuni, nu doar asupra Moldovei, dar si asupra Ucrainei, tara care va semna, la Vilnius, aceleasi acorduri, ca si R.Moldova.



    In ceea ce priveste Romania, aceasta absoarbe numai 2% din vinurile moldovenesti. O serie de factori cum ar fi istoria, limba romana comune si dorinta de a urma, impreuna, calea integrarii europene, impun Bucurestiului sa preia rolul de avocat al Moldovei in cadrul organismelor europene. Pe aceasta linie, se inscrie si decizia de miercuri a Comisiei Europene, de a permite accesul vinurilor moldovenesti pe piata europeana, in aceleasi conditii cerute tarilor membre, fara limita de cantitate si fara taxe vamale.



    Comisarul european pentru Agricultura, romanul Dacian Ciolos declara, cu acest prilej, ca spera ca aceasta decizie sa fie un semnal politic, vizavi de angajamentul UE de a sustine R. Moldova în drumul ei european.

  • Primele 100 de zile ale guvernului de la Chişinău

    Primele 100 de zile ale guvernului de la Chişinău

    Premierul Republicii Moldova, Iurie Leancă, a evitat declaraţiile triumfaliste în raportul prezentat, joi, la împlinirea a 100 de zile de la preluarea guvernării. Totuşi, în ciuda situatiei interne si a provocarilor din regiune, în special în relatiile cu Federatia Rusa, şeful executivului moldovean a apreciat drept pozitivă evolutia ţării si a promis continuarea reformelor si a parcursului european. Crearea de locuri de muncă si lupta împotriva coruptiei ramân pe lista priorităţilor guvernamentale, deoarece în aceste domenii mai sunt destule de făcut.



    Iurie Leanca: Mi-as fi dorit sa avem un numar mai mare de locuri de munca, mi-as fi dorit sa fi obtinut mai multe rezultate în lupta împotriva coruptiei. Contextul în care am lucrat în ultimul timp a devenit mult mai complicat, cu mult mai multe provocări. Aţi fost si sunteţi martori la recentele evoluţii sau am putea sa le calificăm drept involuţii pe plan regional”.



    Provocările vin, cum altfel, de la Est. Iritată de paşii fermi pe care Moldova, sprijinită de România, îi face spre Uniunea Europeană, Rusia a suspendat, recent, importurile de vinuri moldoveneşti, invocând calitatea lor scăzută.



    Aceasta este o problema de natură mai degrabă politică decât tehnica si anulează 30% din totalul exportului de vin al Republicii Moldova, declara premierul Leancă. El nu a exclus şi alte măsuri de acest gen, cum ar fi posibila sistare a exporturilor de gaze către Moldova, sugerata chiar de catre vicepremierul rus Dmitri Rogozin, cu ocazia recentei sale vizite la Chisinau. Contractul cu Gazprom pentru importul gazelor naturale a expirat în 2011 si a fost prelungit pâna la 31 decembrie 2013.



    Substratul unor astfel de gesturi este limpede. Moscova face presiuni asupra Chişinăului pentru a-i frâna mersul spre Uniunea Europeană, iar această politică de presiune şi şantaj a fost amendată ca atare într-un proiect de rezoluţie al Parlamentului European. Cu toate acestea, nimic nu va abate Republica Moldova din traseul ei european, a promis şeful guvernului. Acordul de liber schimb cu UE va fi parafat în noiembrie, cu ocazia summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius. Semnarea acordului de asociere si liberalizarea regimului de vize ar putea să se producă în prima jumatate a anului 2014, a mai anuntat Iurie Leanca.



    Un proiect important este gazoductul Iasi-Ungheni, realizat cu partea română şi esenţial în asigurarea securităţii energetice a ţării.



    Nu în ultimul rând, guvernul republicii Moldova va continua tratativele cu separatiştii transnistreni din estul teritoriului, dosar nerezolvat de peste 2 decenii.

  • UE sprijină Republica Moldova

    UE sprijină Republica Moldova

    Rusia a ştiut întotdeauna să-şi protejeze interesele, iar metodele folosite în acest scop nu au fost întotdeauna ortodoxe, depăşind, adesea, graniţele diplomaţiei.



    O mostră oferită, recent, este decizia autorităţilor sanitare de la Moscova de a sista importurile de vinuri moldoveneşti, pe motiv că acestea ar fi de proastă calitate. Rusia a constatat că celebrele vinuri produse de micul stat ex-sovietic, majoritar românofon nu mai respectă standardele de calitate cu doar câteva luni înaintea summitului de la Vilnius, din noiembrie, la care Republica Moldova ar urma să parafeze acordul de asociere la Uniunea Europeană. Gestul Rusiei nu este, aşadar, întâmplător. În 2006, Moscova a luat o decizie similară, după ce regiunea separatistă transnistreană din estul Moldovei, aflată sub protecţia sa, a fost obligată să-şi exporte mărfurile doar cu acordul Chişinăului. Autorităţile moldovene au interpretat măsura de acum ca pe un act inamical, regretabil.



    Mai dură a fost, însă, reacţia Parlamentului European, care a adoptat o propunere de rezoluţie ce se referă la presiunea exercitată de Rusia asupra membrelor Parteneriatului Estic – state din fosta URSS care încearcă apropierea de UE. Vizate ar fi, în principal, Ucraina şi Moldova. Parlamentul European consideră că Uniunea trebuie să-şi asume responsabilitatea şi să se implice în apărarea acelor ţări din Parteneriat care au fost supuse presiunilor deschise, alarmante şi crescânde ale Rusiei, menite să le descurajeze asocierea cu UE, se arată în document. Legislativul comunitar îndeamnă Comisia şi Consiliul să adopte măsuri concrete şi efective de sprijinire a ţărilor partenere. România, susţinător fervent al integrării europene a Moldovei vecine, nu şi-a ascuns nedumerirea provocată de decizia Rusiei.



    Secretarul de stat pentru afaceri strategice din Ministerul de Externe, Bogdan Aurescu:


    Avem, evident, nedumeriri fata de aceasta decizie, care este nefireasca, în conditiile în care vinurile din Republica Moldova au trecut testele de tip sanitar ale organismelor europene si pot fi cumparate în numeroase state din UE. Sperăm ca situatia sa se rezolve cât mai rapid, prin folosirea mecanismelor bilaterale la care face apel Guvernul Republicii Moldova sau multilaterale, în cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului existente”.



    Bogdan Aurescu a mai anuntat ca producatorii de vin din Moldova se vor întâlni cu retailerii din România, într-o încercare de a spori exporturile de vinuri pe piata româneasca şi de a contracara, astfel, efectele măsurii luate de Rusia.



    Experţii susţin, de altfel, că embargoul rusesc nu va mai avea acelaşi efect asupra producătorilor precum cel din 2006, pentru că ponderea exporturilor de băuturi alcoolice moldoveneşti în Rusia s-a diminuat, de atunci, sensibil, de la 75 la 30%.

  • Siria şi arsenalul chimic

    Siria şi arsenalul chimic

    România s-a raliat declaraţiei internaţionale formulate la summitul G20 de la Sankt Petersburg, care condamnă în modul cel mai ferm utilizarea armelor chimice şi atacul de acest tip de care sunt acuzate autorităţile de la Damasc – atac soldat cu moartea a peste 1400 de persoane. Preşedintele Traian Băsescu a subliniat, însă, că semnatarii acestui document sunt conştienţi că trebuie identificată o soluţie paşnică: Conflictul militar trebuie evitat, o decizie militară nu trebuie adoptată înainte de prezentarea raportului experţilor ONU şi o soluţie negociată, care să se finalizeze prin alegeri libere în Siria, este cea pe care România o susţine fără rezerve.”



    Pe de altă parte, preşedintele Băsescu a anunţat că, în cazul în care se va ajunge totuşi la o intervenţie, România nu se va implica militar în Siria, neavând resurse militare pentru tipul de operaţiune preconizat.



    Cele mai recente evoluţii de pe scena politică lasă să transpară mai degrabă o soluţie politică privind Siria, după ce zilele trecute o intervenţie militară părea iminentă.



    Ministrul sirian de externe, Walid Muallem, a salutat apelul lansat Damascului de şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, de a-şi pune armele chimice sub control internaţional şi de a le distruge. Propunerea lui Lavrov survine după declaraţia făcută recent de secretarul american de stat, John Kerry, potrivit căreia Siria ar putea evita o eventuală acţiune militară dacă va preda comunităţii internaţionale arsenalul chimic de care dispune, în cel mult o săptamână.



    Liderul de la Casa Albă, care a cerut undă verde Congresului american pentru o operaţiune militară în Siria, a salutat propunerea rusă. Plasarea arsenalului chimic sirian sub control internaţional ar putea constitui un avans important, spune Barack Obama, sceptic, însă, că acest lucru chiar se va întâmpla. Considerat între cele mai importante din lume, arsenalul chimic sirian este estimat la peste 1.000 de tone. Iar neutralizarea acestuia, în cazul în care se va realiza, ar putea să se dovedească extrem de delicată pe teren, în mijlocul unui război civil care s-a soldat deja cu peste 100 de mii de morţi, notează agenţiile de presă.



    Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a oferit susţinere ideii lansate de Rusia, iar ministrul francez de externe, Laurent Fabius, a afirmat că aceasta merită să fie evaluată atent. Premierul britanic, David Cameron, a avertizat, însă, că ar putea fi vorba doar despre o tactică de distragere a atenţiei, în timp ce cancelarul german Angela Merkel s-a rezumat să aprecieze propunerea ca fiind “interesantă”.

  • O vizită la Chişinău

    O vizită la Chişinău


    Ambiţiile pro-europene ale Rep.Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă) continuă să deranjeze Rusia, care pare că a lasat la o parte cutumele diplomatice, în schimbul unei retorici mai degrabă incisive. Este ideea care se despinde, cât se poate de clar, din declaraţiile pe care vicepremierul rus Dmitri Rogozin le-a făcut la Chişinău, în ceea ce ar fi trebuit să fie o vizită de rutină, dedicată relaţiilor economice bilaterale. ”Sper că nu veti îngheţa!”, a afirmat, public, fără nicio reţinere, trimisul Moscovei, în condiţiile în care Rep.Moldova este, asemenea altor state din spaţiul ex-sovietic, cum este Ucraina, şi din UE, dependentă energetic de Rusia.



    Coincidenţă sau poate nu, afirmaţia lui Rogozin a fost făcută la o săptămână după ce Rep.Moldova şi România vecină au inaugurat lucrările la un gazoduct menit să reducă dependenţa energetică a fostei republici sovietice de Rusia.



    În plus, Rogozin a mai spus că ”întreruperea unor relaţii istorice cu vecinul de la est va afecta întreaga piaţă a produselor şi a forţei de muncă moldovene”. Or, eventuala scădere a exporturilor către Rusia, coroborată cu blocarea sau limitarea accesului cetăţenilor săi pe piaţa de munca a ”vecinului de la est”, ar fi o lovitură dură pentru anemica economie a Rep.Moldova, considerată, şi aşa, cel mai sărac stat european. Aceasta pentru că, pe de-o parte, Rusia domină autoritar clasamentul importatorilor de produse provenite din Rep.Moldova, şi pentru că, pe de altă parte, Rusia asigură locuri de munca pentru circa 500 de mii de cetăţeni ai Rep.Moldova. Iar declaraţiile făcute de Rogozin nu s-au oprit aici. ”În virajele sale europene, abrupte si serioase, partea moldoveană nu ar trebui să desprindă unele vagoane de locomotivă” — a mai spus el, într-o aluzie, deloc subtilă, la Transnistria, regiune separatistă pro-rusă aflată în estul Rep.Moldova.



    De altfel, Transnistria se afla sub aripa ocrotitoare a Rusiei, inclusiv in plan militar, încă din 1992, cand aşa-zisele autorităţi de la Tiraspol au declarat independenţa regiunii, nerecunoscută, de altfel, de nicio cancelarie occidentală. Deşi, după mulţi ani de blocaj diplomatic, negocierile părţilor în format internaţional au fost reluate, acestea urmează un traseu anevoios, în care pretenţiile Tiraspolului continuă să fie de neacceptat pentru Chişinău.


  • Semana deportiva 17 de julio de 2013

    Semana deportiva 17 de julio de 2013

    Arranca esta edicion del deporte con


    Fútbol



    Ayer, martes, el Steaua de Bucarest ganó al Vardar de Skopje, por 3-0 en casa. El Steaua hizo todo un espectáculo en el Arena Nacional y debutó con una victoria en su nueva aventura en La Champions, después de 5 años en que faltó de esta competición.

    El partido de vuelta , el FK Vardar Skopje vs. el Steaua de Bucarest, se disputará en Macedonia, el próximo 23 de julio.


    También anoche, el Pandurii de Tg. Jiu empató a 0 al Levadia Tallín, fuera de casa, en la Liga Europa.



    Tenis



    La tenista rumana Simona Halep ganó el torneo WTA en Budapest, dotado con premios totales de 235.000 dólares, tras haber derrotado en la final a la austriaca Yvonne Meusburger, el pasado domingo en 3 sets, por 6-3, 6-7 (7), 6-1, en un partido que duró dos horas y 28 minutos. Simona Halep (de 21 años, nr. 30 WTA), la tercera favorita en Budapest, obtuvo un cheque de 40.000 dólares y 280 puntos WTA.


    Simona Halep se adjudicó 3 de los últimos 4 torneos en que ha participado este año, en Nuremberg, Hertogenbosch y Budapest, salvo el torneo en Wimbledon, donde perdió en la segunda ronda. En 2013, ha logrado tres victorias en el circuito WTA, tras haber disputado 3 finales anteriormente, en 2010 y 2011 en Fés, y en 2012, en Bruselas.


    Según señala Agerpres, Halep se ha convertido en la cuarta rumana de la historia con al menos 3 victorias en el circuito WTA, después de Virginia Ruzici (12 títulos WTA), Irina Spîrlea (4 títulos WTA) y Ruxandra Dragomir Ilie (4 títulos WTA). La rumana Simona Halep, ha subido al puesto 23 en el ranking mundial de las mejores jugadoras de tenis (WTA), hecho público el pasado lunes y hasta la fecha este es el mejor resultado de su carrera.



    Atletismo



    En Tampere, Finlanda, en los Campeonatos europeos de atletismo sub23, la delegación de Rumanía cosechó un total de 4 medallas. Maria Lavric en la prueba individual, ganó el oro en 800 m, y la plata, en 400 m. También medalla de plata obtuvo Nicolae Soare, en 10.000 m, igual que la estafeta femenina de relevos 4×400 m.


    También en atletismo, pero en los Mundiales de juveniles celebrados en Doneţk, Ucrania, la atleta rumana Florentina Marincu regresó con 2 medallas de oro. Primero se impuso en triplesalto, con un resultado de 13 metros y 75 centímetros, luego en la prueba de salto con 6 m y 42 centímetros.



    Universiada en Kazán, Rusia



    La selección rumana masculina de baloncesto se clasificó, el pasado martes, en la sexta posición en la Universiada celebrada en Kazán (Rusia), tras haber sido superada por la selección de Lituania, por 87-50 (43-22).


    El principal marcador de la selección rumana fue Bogdan Ţibîrnă, con 16 puntos.


    La sexta posición representa el mejor resultado en la historia de las participaciones de la selección tricolora de baloncesto en las Universiadas.


    En la competición masculina de baloncesto de los Juegos Mundiales Universitarios en Rusia participaron un total de 24 equipos.


    También en Kazán (Rusia), el rumano Ştefan Gheorghiţă, conquistó el oro en el concurso de luchas libres, en la categoría de 84 kg.


    En la final, el rumano derrotó por 3-1 al ruso Şamil Kudiyamagomedov. Ştefan Gheorghiţă es estudiante en la Universidad de Oeste de Timişoara. Tras haber superado al francés Stephane Marczinski y al bielorruso Amarhadshi Magomedov (por 4-0, y 4-1 respectivamente), entró en la lucha por las medallas gracias a la victoria por 3-1 en los cuartos ante Piotr Ianulov (de la República de Moldavia), para disponer en las semifinales del uzbeko Unidjon Ismailov, también por 3-1.


    Para la delegación de Rumanía en Kazán, el pasado jueves fue un día especial, con 2 medallas de oro obtenidas por el luchador Ştefan Gheorghiţă y la atleta Roxana Bîrcă, en 5.000 metros, así como una medalla de bronce, adjudicada por la atleta Carmen Toma, en triplesalto. Gracias a estos éxitos, el balance de la delegación de Rumania en la Universiada de verano en Rusia es de dos medallas de oro y cuatro de bronce.


    El equipo femenino de espada de Rumanía sufrió una derrota en Kazán y salió de la lucha por las medallas.


    Las tricoloras (Maria Udrea, Simona Pop, Diana Donoiu) no pudieron pasar de los cuartos después de 21-28 con Corea del Sur. En la primera ronda, Rumanía había ganado al equipo de Italia por 45-42.


    En judo, en la categoría de 48 kg, Violeta Dumitru perdió en la segunda ronda ante la turca Ebru Şahin, en las reclasificaciones derrotó a Antonieta Galleguillos (de Chile), y luego fue eliminada por la polaca Ewa Konieczny.


    En las pruebas de natación, Alin Alexandru Artimon y Daniel Macovei tuvieron actuaciones modestas y no pudieron pasar de la primera vuelta de clasificaciones. Artimon registró el 21 resultado en las series de 400 metros libre (3 min 58 sec 46/100), y Macovei fue el 33 en la prueba de 100 m espalda (57 sec 66/100).


    La atleta Florina Pierdevară se situó en el noveno puesto en su serie de 1.500 m, con el tiempo de 4 min 21 s 85/100, y falló la entrada en la final.


    Cristian Vorovenci logró el decimo resultado en las clasificaciones de 800 m masculino — 1 min 52 s 31/100 — y se clasificó para las semifinales.


    Hasta aquí el deporte de hoy. Volveremos la próxima semana en RRI.

  • Cooperarea româno-rusă, examinată la Moscova

    Cooperarea româno-rusă, examinată la Moscova


    România şi Rusia vor să-şi intensifice relaţiile bilaterale, marcate de stagnare în ultima perioadă, în lipsa unui dialog politic la nivel inalt. Aceasta este una dintre concluziile ce pot fi desprinse în urma vizitei pe care şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Titus Corlăţean, a făcut-o, zilele acestea, la Moscova, unde s-a întâlnit cu omologul său Serghei Lavrov.



    Vizita a avut loc la zece ani de la semnarea Tratatului politic româno-rus şi este prima după aderarea României la NATO şi Uniunea Europeană. Aceasta întâlnire între şefii diplomaţiilor de la Bucuresti si Moscova dă undă verde relansării relatiilor bilaterale, aşa cum a apreciat şi ministrul roman Titus Corlăţean: Eu şi colegul meu, Serghei Lavrov, am fost de acord că potenţialul de cooperare la nivelul dialogului româno-rus nu a fost valorificat în totalitate, existând perspective pozitive pentru impulsionarea acestuia. Am exprimat opinia că, prin asigurarea unei constanţe la nivelul dialogului politic, vom reuşi să sprijim mai bine cooperarea economică şi alte domenii de care ambele părţi au nevoie.



    Titus Corlatean a mai spus ca aceasta intalnire era necesară şi din punctul de vedere al fixării unei agende economice solide din care ambele părţi să aibă de câştigat, în condiţiile în care din schimburile comerciale de 4,4 miliarde dolari înregistrate în 2012, exporturile României au fost de numai 1,3 miliarde.



    La rândul său, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a afirmat ca ţara sa consideră România un partener important în sud-estul Europei.



    Concret, cei doi au semnat câteva documente bilaterale importante, printre care cel privind înfiinţarea Institutului Cultural Român, la Moscova, şi a Centrului Ştiinţific şi Cultural Rus, la Bucureşti, si programul interguvernamental privind cooperarea în domeniile culturii, mass-media, sportului şi turismului.



    Pe de altă parte, Titus Corlăţean, a menţionat că a adus in discutie subiectul unor negocieri directe, fără intermediari, cu partenerii ruşi privind exportul de gaze în România, în vederea obţinerii unui tarif mai bun. România şi-a asigurat, anul trecut, aproape un sfert din consumul intern de gaze importand de la Gazprom, dar prin intermediul unor firme agreate de compania rusa, la preţuri de trei ori mai mari faţă de gazele extrase intern.



    In relatia cu Rusia, un subiect controversat il constituie, neindoielnic, soarta tezaurului naţional pe care România l-a trimis la Moscova, în 1917, pentru a fi protejat în timpul Primului Război Mondial, tezaur pe care nu l-a recuperat integral. Tocmai de aceea, seful diplomatiei de la Bucuresti a precizat că partea rusa a acceptat fixarea unei date clare pentru reluarea reluarea lucrărilor comisiei mixte privind problemele istorice, inclusiv cea a tezaurului.

  • Apofasi di securitate

    Apofasi di securitate

    Prezidentul ali Românie, Traian Băsescu lu aştiptă, luni, Bucureşti, secretarlu a Consiliului di Securitate ali Fedearatie Rusâ, generalu Nikolai Platonovici Patrusev. Dupa andamusi, caplu a statlui român spusi câ fu simnat un memorandum di colaborari anamisa di CSAT al României şi Consiliul di Securitati ali Fedearaţie Rusâ, document lgursit di ananghi, tu contextul internaţional di tora. Traian Băsescu spusi:


    “Categoric, aestu memorandum va s-dişcl’idâ coopeararea anamisa di structurli di securitati şi di poliţie ale Românie şi Fedearaţie Rusă. S-apufusi, aşi, coopeararea pi ma multi palieri: coopeararea contra terorismului; easti di nai cama marli sinfer tră noi, maxus câ s-aproachi bitisearea a misiunil’ei ISAF tu Afganistan iara coopeararea cu Fedearaţia Rusâ nâ sinfiriseaşti cu umutea câ deadun va s-putem s-prevenim iţi actu terorist cu orighinea tu Afganistan-Pakistan. Un altu scupo ti coopearari easti alumta contra a criminalitatil’ei anamisa di sinuri, deapoa, alumta contra a traficlui di hiinţi umani şi alumta contra a traficlui di droguri.”



    Şeful statlui roman câftă sâ-l’i si pitreacâ hâbari a prezidentului Vladimir Putin că, tu kirolu anda easti tu lucru coopeararea tră piricl’iuri comuni, pot s-hibâ zburâti şi lucri ti cari aţeali doauă vâsilii au mindueri ahoryea. Un di aesti subiecti easti Siria. Traian Băsescu cundil’e:



    “Unâ analizâ salami fu faptâ ti catastisea dit Siria, ti cari România ari un punctu di videalâ cabaia limbid şi lu spusim ca hiindalui di ananghi: Ahât Fedearaţia Rusâ cât ş-vâsiliili occidentali lipseaşti s-tragâ mânâ ta s-ancpârâ armamentu di la vârâ dit aţeali tâburi ti furn’ia câ aestâ nsmineadzâ ma multi victimi – aclo easti un polim ţivil — şi piricl’iuri ahoryea ti securitatea ali Iordanie.”



    Prezidentul Traian Băsescu zburâ cu generalu Nikolai Patruşev ş-ti sistemlu antirachetă, cundil’indalui că România nu va s-aproaki vârnâoarâ pi locurli a l’ei armamentu ofensiv di la alti stati.Traian Băsescu: “Sistemlu antirachetâ dit România nu easti îndriptat contra ali Fedearaţie Rusâ. Sistemlu cari s-bagâ tu lucru tu România easti un sistem defensiv. Si aţea ţi-n’i pari câ easti zori s-akicâsescui easti că s-caftâ garanţii nu a nauâ, ama a SUA; em, garanţia easti tamam tratatlu, cari easti public ş-tu cari s-cundil’eadzâ multu limbid câ sistemlu antirachetâ dit România easti un sistem defensiv.”



    Traian Basescu nica spusi că, tu moeabeţ, fu acâţat tu isapi şi subiectul Transnistria. Prezidentul spusi câ aesti suntu di mari simasie tră securitatea ali Românie şi u cundil’e ananghea ti ţânearea ma largu di cătră Guvernul di Chişinău a controlui tru tuti locurli ali R.Moldova, di cari Transnistria s-ampârţâ, unilatearal, tru 1990.



    Autor: Valentin Tigau


    Apridutearea: Tascu Lala