Radio România Internațional

Tag: Rustem Umerov

  • România la Forumlu di Davos

    România la Forumlu di Davos

    Aoa ș-aproapea doi añi, cându prezidentul arus, Vladimir Putin, dâdea cumandul ti acâțarea ali Ucrainâ, România ș-aspusi nica di prota andruparea ti vâsilia viținâ, câdzutâ, diznău, pradâ a imperialismului fâr’ di vindicari ali Moscovâ. Cama di şapti miliuni di țetăţeñi ucraineni fudzirâ di dinintea aților ți vor sâ-lli calcâ ș-tricurâ sinurlu românescu. Nai ma mulțâlli ș-dusirâ exodlu ma largu, tu vâsiliili ditu ascâpitata ali Evropâ, ama vârâ sutâ di ñillii aleapsirâ s-armânâ aoa.


    Anu, Constanţa, protlu portu românescu di la Amarea Lai, avu nai ma marli volumu di pârmâtii proțesati ditu isturia a lui: 92,5 miliuni di toni, unâ crișteari di 22,5 di proțenti andicra di anlu 2022. 25 di miliuni di toni, ditu cari cama di 14 miliuni furâ maș yiptu, furâ pârmâtii ți lipsea s-agiungâ tu pâzărli ditu lumea ș-ți eara viniti ditu Ucraina, a curi porturi maritimi ş-fluviali furâ multu chiro anchidicati ş-bombardati di aruși. Politicu, diplomaticu, loghisticu, umanitaru, Bucureştiul fu ș-armâni unlu ditu nai ma consecvenţâlli suporteri a Kievlui.



    Lucrâli nu s-alâxirâ niți tu 2024. Ministrulu românu di Externi, Luminiţa Odobescu, giudică, diznău, sertu polimlu di agresiuni ali Arusíi şi spusi iarapoi andrupâmintul ți nu s-alâxeaști ali Româníi ti independența, suveranitatea ş-integritatea teritorialâ ali Ucrainâ. La cânâscutlu Forumu Economicu Mondialu di Davos, ofițialul românu scoasi tu migdani riscurli ți atacurli aruseșțâ contra a țivililor ucraineni ş-ali infrastructurâ criticâ ucraineanâ li ari ti securitatea reghionalâ.


    România easti unâ prezenţâ activâ, em tu planu reghionalu, em tu Uniunea Europeanâ — dzâsi nica, tu Davos, maș ti Radio România, Luminiţa Odobescu: “Lucurlu a nostu activ tu proțeslu di tindeari, nu maș cu partenerilli ditu Balcanilli ditu Ascâpitatâ, ama ș-cu partenerilli ditu Apiritâ, easti ş-fu unâ temâ di mari simasíi pi aghenda a moabețlor. Furâ ma mulțâ lideri ditu Balcani prezenţâ, ama ş-lideri ditu apirita ali Evropâ, cu cari, siyura, zburâmu ți s-adrămu ma largu ti apruchearea di Uniunea Evropeanâ. Iara România lucreadzâ activu, nu maș ti andrupari politicâ ş-ti demersurli diplomatiți ți va li adarâ, ama ş-pritu lucru ți s-veadâ, pritu andrupari ti andridzearea ali administraţíi, ti apruchearea a leghislaţillei, ti turlii-turlii di reformi”.



    Tut stâmâna aesta, ministrulu românu ali Apârari, Angel Tîlvăr, avu unâ moabeti, tu reghimu vidioconferinţâ, cu omologlu a lui ditu Ucraina, Rustem Umerov. “Âlli dzâshu a ministrului Umerov că România giudicâ cu nai ma sertili zboarâ agresiunea aruseascâ, atacurili contra a miletillei ş-ali infrastructurâ țivilâ ucraineanâ, acţiuni ți criscurâ multu tu stâmâñili ditu soni, ş-lu asiguripsimu că România va s-andrupascâ ma largu Ucraina, arada di aliaț ş-parteneri” — dzâsi ministrulu Tîlvăr. Doilli ofițiali zburârâ ș-di misurli concreti ti fâțearea ma sânâtoasâ a ligâturilor bilaterali tu dumenea ali apărari, cu acțentu pi simasia a anvițarillei/antrenarillei a piloţlor româñi ş-ucraineni tu Țentrulu Evropeanu di Anvițari/Antrenari F-16 ditu România.



    Armânipsearea: Mirela Biolan Sima

  • România la Forumul de la Davos

    România la Forumul de la Davos

    Acum aproape doi ani, când preşedintele rus, Vladimir Putin, ordona invadarea Ucrainei, România s-a solidarizat din prima clipă cu ţara vecină, căzută, din nou, pradă imperialismului incurabil al Moscovei. Peste şapte milioane de cetăţeni ucraineni au fugit din calea invadatorilor peste frontiera română. Majoritatea şi-au continuat exodul spre ţări din vestul Europei, dar circa o sută de mii au ales să rămână aici.

    Anul trecut, Constanţa, principalul port românesc de la Marea Neagră, a atins cel mai mare volum de mărfuri procesate din istoria sa: 92,5 milioane tone, o creștere de 22,5 procente față de 2022. 25 de milioane tone, dintre care peste 14 milioane au fost doar cereale, au fost mărfuri destinate pieţelor lumii şi venite din Ucraina, ale cărei porturi maritime şi fluviale au fost îndelung supuse blocadei şi bombardamentelor ruseşti. Una peste alta, politic, diplomatic, logistic, umanitar, Bucureştiul a fost şi rămâne unul dintre cei mai consecvenţi suporteri ai Kievului.


    Lucrurile nu se schimbă nici în 2024. Ministrul român de Externe, Luminiţa Odobescu, a condamnat, din nou, ferm războiul de agresiune al Rusiei şi a reafirmat sprijinul de neclintit al României pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei. La celebrul Forum Economic Mondial de la Davos, oficialul român a subliniat riscurile pe care atacurile ruse împotriva civililor ucraineni şi infrastructurii critice ucrainene le ridică pentru securitatea regională.

    România este o prezenţă activă atât în plan regional, cât şi în cadrul Uniunii Europene – a mai spus, de la Davos, în exclusivitate pentru la Radio România, Luminiţa Odobescu: Implicarea noastră activă în procesul de extindere, nu numai cu partenerii din Balcani de Vest, dar şi cu partenerii din Est, este şi a fost o temă prioritară pe agenda discuţiilor. Au fost mai mulţi lideri din Balcani prezenţi, dar şi lideri din estul Europei, cu care, evident, am discutat ce facem în continuare pentru apropierea de Uniunea Europeană. Iar România, practic, este implicată activ nu numai prin sprijinul politic şi prin demersurile diplomatice pe care le face, dar şi prin acţiuni concrete, prin sprijin pentru pregătirea administraţiei, pentru adoptarea legislaţiei, pentru diversele reforme.


    Tot în cursul acestei săptămâni, ministrul român al Apărării, Angel Tîlvăr, a avut o convorbire, în regim videoconferinţă, cu omologul său din Ucraina, Rustem Umerov. I-am transmis ministrului Umerov că România condamnă în cei mai duri termeni agresiunea rusă, atacurile asupra populaţiei şi infrastructurii civile ucrainene, acţiuni care s-au intensificat în ultimele săptămâni, şi l-am asigurat că România continuă să susţină Ucraina, alături de aliaţi şi parteneri – a declarat ministrul Tîlvăr. Cei doi oficiali au discutat şi despre măsurile concrete pentru consolidarea cooperării bilaterale în domeniul apărării, cu accent pe importanţa pregătirii piloţilor români şi ucraineni în cadrul Centrului European de Instruire F-16 din România. (Bogdan Matei)


  • Sprijin al României pentru Ucraina

    Sprijin al României pentru Ucraina

    Ministrul
    Apărării, Angel Tîlvăr, a avut, marţi, prima convorbire din acest an, în regim
    videoconferinţă, cu omologul ucrainean, Rustem Umerov. Cei doi au discutat
    despre evoluţia războiului de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei
    vecine, la aproape doi ani de la declanşarea conflictului. Potrivit unui
    comunicat al ministerului de la București, oficialii au abordat teme privind
    stadiul şi perspectivele principalelor teme de interes la nivel bilateral.
    Angel Tîlvăr l-a asigurat pe omologul ucrainean că România rămâne angajată atât
    în cadrul misiunii Uniunii Europene EUMAM Ucraina (EU Military Assistance
    Mission in support of Ukraine), cât şi în cadrul operaţiunii INTERFLEX a Marii
    Britanii.

    ‘I-am transmis ministrului Umerov că România condamnă în cei mai duri
    termeni agresiunea rusă, atacurile asupra populaţiei şi infrastructurii civile
    ucrainene, acţiuni care s-au intensificat în ultimele săptămâni, şi l-am
    asigurat că România continuă să susţină Ucraina, alături de aliaţi şi
    partneri’, a declarat Angel Tîlvăr, potrivit comunicatului.

    În context, cei doi
    oficiali au discutat despre măsurile concrete pentru consolidarea cooperării
    bilaterale în domeniul apărării, cu accent pe importanţa pregătirii piloţilor
    români şi ucraineni în cadrul Centrului European de Instruire F-16 din România.
    Acesta a fost inaugurat la Feteşti (sud-est) la sfârşitul anului trecut și
    poate pregăti atât piloţi români, cât şi din ţări aliate şi partenere, inclusiv
    din Ucraina. De altfel, președintele Volodimir Zelenski a anunțat la finalul
    vizitei oficiale pe care a făcut-o în octombrie anul trecut în România că
    Ucraina a obținut acorduri importante, inclusiv în ceea ce privește susținerea
    militară pe care Bucureștiul va continua să o ofere Kievului. În plus, ministrul
    de Externe, Dmîtro Kuleba, a mulțumit, în repetate rânduri, Bucureștiului
    inclusiv pentru ajutorul militar, pe care însuși președintele Klaus Iohannis
    l-a catalogat drept un sprijin militar important.

    Trebuie
    menționat, însă, că în sprijinul Ucrainei, România a pus accent pe dimensiunea
    umanitară, acordarea de asistenţă medicală şi acţiunile de evacuare medicală
    aeriană în alte state pentru pacienţi ucraineni răniţi. Încă de la începutul
    războiului, România a facilitat transferul ajutoarelor umanitare și
    operaţionalizarea unui HUB la Suceava (nord). Mai mult, chiar din primele zile
    ale războiului, România a anunțat că a pregătit spitale pentru asigurarea
    asistenţei şi tratamentului pentru militarii ucraineni răniţi. De asemenea, a
    făcut demersuri pentru a facilita, în acești doi ani de război, tranzitul a zeci
    de milioane de tone de cereale din Ucraina vecină spre zonele unde erau
    necesare. Nu în ultimul rând, Bucureștiul este un susținător ferm pentru
    parcursul european atât al Kievului, cât și al Chișinăului, ajutor care s-a
    concretizat, în decembrie trecut, cu deschiderea negocierilor de aderare ale
    celor două state la UE


  • Nachrichten 16.01.2024

    Nachrichten 16.01.2024

    Am Dienstagnachmittag fanden im rumänischen Verkehrsministerium neue Gespräche statt, an denen Vertreter der wichtigsten Berufsverbände teilnahmen, nicht aber die Demonstranten im Lande. Die Arbeitgeber sagen, sie hätten einen Konsens mit Minister Sorin Grindeanu erzielt, und es wurde ein Protokoll mit sehr klaren Fristen unterzeichnet, das sowohl für den Personen- und Güterverkehr als auch für die Demonstranten von Vorteil ist. Der Präsident der COTAR-Konföderation, Vasile Ștefănescu, erklärt, dass Sofortmaßnahmen vereinbart wurden, um den Verkehrsfluss an den Zollstellen zu erleichtern, und dass Arbeitsgruppen eingesetzt wurden, um die von ihnen als notwendig erachteten Gesetzesänderungen vorzunehmen, einschließlich der Beseitigung von unlauterem Wettbewerb und unerlaubten Tätigkeiten. Im Landwirtschaftsministerium wurden auch Gespräche mit den Berufsverbänden geführt. Die Behörden versprachen einen ständigen Dialog mit den Vertretern der Landwirte und dass alle Entscheidungen nach Konsultationen in Arbeitsgruppen getroffen würden. Laut Minister Florin Barbu gibt es derzeit keine weitere Forderungen der Landwirte, die noch nicht gelöst wurden.



    Rumänien und Bulgarien haben erhebliche Anstrengungen unternommen, um die Kriterien für die Aufnahme in den Schengen-Raum der Freizügigkeit zu erfüllen – so der belgische Premierminister Alexander De Croo, dessen Land derzeit den Vorsitz im Rat der Europäischen Union innehat. Er ist überzeugt, dass der Teilbeitritt der beiden Länder mit See- und Luftgrenzen am 1. März ein erster Schritt und ein gutes Zeichen ist. De Croo äußerte sich in Straßburg, wohin er am Dienstag gereist war, um den Mitgliedern des Europäischen Parlaments die Prioritäten seines Landes vorzustellen. 2024 wird ein entscheidendes Jahr sein, denn für Europa steht viel auf dem Spiel; für den Westen steht viel auf dem Spiel, es wird ein Jahr sein, in dem unsere Demokratien und Freiheiten auf die Probe gestellt werden, so der belgische Premierminister mit Blick auf die Wahlen zum Europäischen Parlament und die Präsidentschaftswahlen in den Vereinigten Staaten.



    Der rumänische Verteidigungsminister Angel Tilvăr hielt am Dienstag eine Videokonferenz mit seinem Amtskollegen aus der benachbarten Ukraine, Rustem Umerov, ab. Laut einer Pressemitteilung des Verteidigungsministeriums aus Bukarest erörterten die beiden Minister die Entwicklung des Angriffskriegs der Russischen Föderation gegen die Ukraine, fast zwei Jahre nach Ausbruch des Konflikts. Ich habe Minister Umerov mitgeteilt, dass Rumänien die russische Aggression, die Angriffe auf die ukrainische Bevölkerung und die zivile Infrastruktur, die sich in den letzten Wochen verstärkt haben, aufs Schärfste verurteilt, und ihm versichert, dass Rumänien die Ukraine weiterhin an der Seite von Verbündeten und Partnern unterstützt, so Minister Tilvăr. Die beiden Beamten erörterten auch konkrete Maßnahmen zur Stärkung der bilateralen Verteidigungszusammenarbeit, wobei der Schwerpunkt auf der Bedeutung der Ausbildung rumänischer und ukrainischer Piloten im Europäischen F-16-Ausbildungszentrum in Rumänien lag.


    Die Rangliste der fünf meistverkauften Autos in Rumänien ist im Jahr 2023 vollständig von Modellen der rumänischen Marke Dacia besetzt worden, heißt es in einer Pressemitteilung des Unternehmens. Mehr als 46 Tausend Dacia-Fahrzeuge wurden auf dem heimischen Markt zugelassen, was einem Anstieg von fast 15 % im Vergleich zu 2022 entspricht. Die Rangliste der Modelle wird vom Logan angeführt, gefolgt vom Duster und Sandero. Der Dacia Spring war auch 2023 mit einem Marktanteil von 43 % das beliebteste Elektromodell in Rumänien. Nach den fünf Dacia-Modellen wird die Rangliste durch Fahrzeuge von Renault, Toyota, Volkswagen, Skoda und Ford vervollständigt. Dacia wurde 1966 gegründet und ist der größte Automobilhersteller in Rumänien, Marktführer auf dem lokalen Automobilmarkt und der größte Exporteur mit einem signifikanten Beitrag zum BIP des Landes. Dacia wurde 1999 zur Marke der Renault-Gruppe und ist derzeit in 44 Staaten auf vier Kontinenten vertreten.

    Donald Trump hat in Iowa die erste Vorwahl der Republikaner gewonnen, ein überwältigender Sieg, der nur eine halbe Stunde nach Beginn der Abstimmung bekannt gegeben wurde und seinen Status als großer Favorit der Rechten für die Präsidentschaftswahlen im November festigte. Der 77-jährige Magnat, der viermal strafrechtlich angeklagt wurde, ließ seine Hauptrivalen Ron DeSantis und Nikki Haley mit 51% der Stimmen weit hinter sich. Obwohl Iowa weniger als 1% der Bevölkerung der USA ausmacht, nimmt der Bundesstaat seit über 50 Jahren einen wichtigen Platz auf der politischen Bühne der USA ein, da er einen ersten Ton in der Vorwahlsaison angibt. Falls er zum Kandidaten ernannt wird, müsste Donald Trump in den Wahlen gegen Präsident Joe Biden antreten, der ihn vor vier Jahren besiegt hatte.





    Das Doppel von Ana Bogdan aus Rumänien und und Rebeka Masarova aus Spanien steht in Melbourne in der zweiten Runde des Doppelwettbewerbs bei den Australian Open, dem ersten Grand Slam des Jahres. Die beiden besiegten das Doppel Ulrikke Eikeri (Norwegen)/Catherine Harrison (USA) mit 6-4, 6-4. Am Dienstag unterlag die an Nummer 22 gesetzte Rumänin Sorana Cîrstea in der ersten Runde der Australian Open gegen die Chinesin Wang mit 0:6, 7:5, 6:2. Cîrstea wird weiter im Doppelwettbewerb an der Seite der Kroatin Donna Vekic spielen, während eine weitere Spielerin aus Rumänien, Monica Niculescu mit Ingrid Martins aus Brasilien ein Team bildet. 
Die drei Rumäninnen im Hauptfeld der Einzel in Melbourne – Ana Bogdan, Jaqueline Cristian und Sorana Cîrstea – haben ihre Erstrundenspiele verloren.


    Die rumänische Handballnationalmannschaft der Herren trifft heute in Mannheim im dritten Spiel der Gruppe B bei der EM in Deutschland auf Kroatien. Rumänien hatte die ersten beiden Spiele verloren, am Freitag gegen Österreich mit 31:24 und am Sonntag gegen Spanien mit 36:24. Spanien, das zwei kontinentale Titel gewann, 2018 und 2020, ist seit 2022 Vize-Europameister und Kroatien wurde 2020 Vize-Europameister. Die ersten beiden Mannschaften jeder Gruppe sind automatisch für die Hauptgruppen des Wettbewerbs qualifiziert.